La jumătatea lunii septembrie, mai multe publicaţii ucrainene, printre care şi Kyiv Post, au relatat despre ancheta desfășurată de site-ul de informații din surse deschise (OSINT) InformNapalm cu privire la modul în care antreprenorii din domeniul apărării din Kazahstan foloseau două companii franceze producătoare de componente aeronautice pentru a ajuta Rusia să evite sancțiunile impuse de Occident.

Zelenski se pregătește pentru o nouă întâlnire cu miză mare cu aliații săi la Ramstein. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va participa la o reuniune internațională pentru a discuta despre sprijinul militar acordat Ucrainei, care va avea loc în Germania în această săptămână.

Din 2022, NATO a evaluat Rusia drept cea mai semnificativă și apropiată amenințare la adresa securității statelor membre. În 2023, într-o unanimitate politică, s-a convenit că NATO trebuie să fie pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Pentru aceasta, în primăvara anului 2024, aliaților li s-au prezentat „cerințele minime de capacitate” (MCR) considerate absolut necesare pentru atingerea scopului. Acestea arată în esență ce creștere a capacităților militare consideră comandanții NATO că este necesară pentru atingerea obiectivelor alianței.

Polonia are nevoie de o armată mult mai mare pentru a se apăra în eventualitatea declanșării unui război pe care un general polonez l-a descris drept inevitabil, relatează agenția de presă de stat PAP. „Totul indică faptul că suntem generația care va lupta cu arma in mana pentru a ne apăra țara. Și nici eu, nici niciunul dintre voi nu intenționăm să pierdem acest război”, a declarat șeful Statului Major al forțelor armate poloneze, generalul Wieslaw Kukula, într-un discurs susținut vineri la Academia Militară a Armatei Poloneze din Wroclaw.

Ucrainei i s-ar putea propune „pași mai concreți” în ceea ce privește aderarea să la NATO în timpul viitorului summit Ramstein, a relatat Washington Post la 6 octombrie, citând un diplomat care nu a dorit ca numele lui să fie menţionat. Kievul speră să obțină promisiuni suplimentare de asistență în timpul conferinței din 12 octombrie, care va fi ultima reuniune în acest format înainte de alegerile prezidențiale din SUA de la începutul lunii noiembrie.

Declarațiile recente ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Joe Biden, cu privire la planurile Israelului de a lovi Iranul, au readus în atenție instalațiile petroliere și nucleare iraniene. Infrastructura energetică a Iranului, a rămas o piatră de temelie a economiei sale în ciuda sancțiunilor SUA, se află acum în centrul tensiunilor geopolitice. Iranul se mândrește cu rezerve de aproximativ 208 miliarde de barili de țiței și 34 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit Companiei naționale iraniene de petrol. Cu toate acestea, activele strategice ale Iranului, inclusiv cele nucleare, sunt acum sub semnul întrebării

Diplomații occidentali și ucraineni acceptă din ce în ce mai mult ideea că baza unui acord de pace pentru incheierea războiul de agresiune purtat de Rusia in Ucraina ar putea fi garanții de securitate semnificative pentru Kiev în schimbul controlului de facto - dar nu legal - al Rusiei asupra teritoriilor temporar ocupate, se precizeaza intr-un editorial publicat in Financial Times.

Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie. Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru Ucrainei în momentul de față ține de clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO care ar atrage imediat Alianța într-un război direct cu Rusia.

Ucraina face progrese constante în lupta să pentru recucerirea Peninsulei Crimeea, la un deceniu după ce „omuleții verzi” ai Rusiei au invadat peninsula pentru prima dată în 2014 - și mai multe progrese majore sunt așteptate în cursul acestui an. Se pare că şi trupele ruse realizează acest lucru, după cum precizează mișcarea de gherilă Atesh care a descoperit o creştere a numărului de sisteme de apărare antiaeriană S-300 desfăşurate lângă podul Kerci din Crimeea ocupată.

Deteriorarea severă a situației de securitate regionale obligă statele arabe să ia măsuri pe viitor împotriva milițiilor paramilitare, a scris consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite pe rețeaua X.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 04.10.2024, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a declarat că armata poloneză a devenit a treia ca mărime dintre țările NATO.

DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.

Imagini difuzate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) arată rachete transferate din baze subterane pentru a fi utilizate în cadrul unei acțiuni de răzbunare a Iranului împotriva Israelului, denumită ''Operation True Promise II''. IRGC a susținut că atacul a inclus rachete hipersonice Fattah care au avut nevoie de 12 minute pentru a ajunge în Israel și că acestea au lovit cu succes ținte, inclusiv trei baze aeriene israeliene și sediul agenției de spionaj Mossad. Cu toate acestea, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că majoritatea rachetelor au fost „interceptate de Israel și de o coaliție defensivă condusă de Statele Unite” și că a existat un „număr mic de impacturi” în centrul și sudul Israelului.

Poliția de Frontieră a informat Ministerul Apărării Naționale, în dimineața zilei de vineri, 4 octombrie, cu privire la existența unor fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe.

Potrivit presei locale, Estonia nu va putea investi în sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot în următorii 10-15 ani. Această informație provine de la generalul de brigadă Jaak Tarien, un fost comandant al forțelor aeriene estoniene. Acesta a precizat: „Chiar zilele trecute, Israelul a folosit interceptoare care echivalează cu tot bugetul de apărare al Estoniei pentru aproximativ un an în apărarea împotriva unui atac iranian. Trebuie să ne evaluăm în mod realist resursele financiare”, a exprimat Tarien. 

Mass-media iraniană a relatat că atacul cu rachete de marți a vizat mai multe baze aeriene israeliene importante. Numeroase articole au susținut că „până la 20 de avioane de luptă stealth F-35 de la baza aeriană israeliană Nevatim au fost distruse”. Aceste afirmații par să reprezinte o formă de propagandă iraniană, menită să influențeze opinia publică și să exagereze succesul atacurilor sale. 

După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că țările NATO își vor schimba poziția cu privire la protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.

Potrivit informațiilor transmise de publicația TurDef la 3 octombrie 2024, relațiile în domeniul apărării dintre Turcia și SUA ar putea lua o turnură interesanta odată cu posibila vânzare de avioane de vânătoare F-15 către Ankara. Atunci când au fost întrebate despre posibilitatea ca Turcia să achiziționeze avioane de luptă Boeing F-15C Eagle sau F-15EX Eagle II, surse americane și-au exprimat deschiderea față de această idee, declarând: „Ne-ar plăcea să vindem avioanele noastre Turciei”. Cu toate acestea, aceleași surse au precizat că nu au avut loc întâlniri sau solicitări oficiale cu privire la o posibilă vânzare de F-15.

Reprezentanții forțelor armate ale SUA subliniază că studiază în mod constant modul în care forțelor armate ucrainene acţionează pe front în timpul confruntărilor cu forţele ruse de ocupaţie, iar această afirmație este confirmată pe larg în spațiul public. Cu toate acestea, practica arată că structurile analitice ale armatei SUA acordă puțină atenție experienței armatei ucrainene în confruntarea cu trupele ruse. Un indiciu clar în acest sens este faptul că foarte puțini analiști specializați sunt implicați în monitorizarea acestui subiect, potrivit publicaţiei Defence One.

Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc. 

Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.

NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.

Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.

Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.

Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.

Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.

După un weekend de discuții intense, oficialii americani au declarat că sunt de părere că Israelul plănuiește doar incursiuni mai mici, țintite, în sudul Libanului. Luni, oficialii americani au declarat că sunt convinși că au convins Israelul să nu efectueze o invazie terestră majoră în sudul Libanului.

Raportul Mario Draghi, prezentat în septembrie 2024, conturează o strategie de consolidare a competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii Europene (UE). În centrul acestei analize se află punctul de cotitură pentru politica europeană de apărare. Având în vedere provocările geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile globale, raportul subliniază că Europa trebuie să își reformeze profund mecanismele de apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.

Lumea s-a schimbat dramatic, iar sistemul de apărare bine stabilit și structurat al Occidentului s-a trezit brusc confruntat cu provocări fără precedent. Schimbarea sau realitatea o cere. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu provocat de atacul Hamas asupra Israelului și insecuritatea continuă din regiunea Indo-Pacific au creat amenințări care obligă sistemul de apărare al SUA și NATO în ansamblu să se schimbe rapid. Ce anume trebuie să se schimbe? Și de ce este atât de important? o arata un raport al Institutul Hudson.