Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".

China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.

La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.

Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.

În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.

Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.

SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.

Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.

Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.

Pentru statele arabe, agresiunea militara rusa din Ucraina a adus atât provocări, cât și oportunități, spun experții. Iar pentru Washington, Londra și capitalele europene, provocarea este de a implica statele arabe influente în formularea răspunsurilor lor la provocările globale. Războiul a accelerat clivajul Est-Vest, obligându-i pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) să caute un "echilibru delicat" în timp ce manevrează între numeroasele centre de influență din lumea multipolară de astăzi, scrie Giorgio Cafiero, CEO al Gulf State Analytics.

Statele Unite au început să se "pregătească riguros" la sfârșitul anului 2022 pentru un eventual atac nuclear pe care Rusia l-ar putea efectua asupra Ucrainei, care ar fi primul atac nuclear în cadrul unui război de când Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în urmă cu aproape optzeci de ani, potrivit CNN, care citează oficiali de rang înalt ai administrației Biden.

Aderarea unei țări la NATO schimbă foarte mult importanta întregii regiuni din nordul Europei. Marea Baltică intră efectiv sub controlul Alianței, iar statele baltice se vor putea simți mai în siguranță. La 7 martie, Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al NATO. Astfel, putem susţine că Marea Baltică a devenit o ''mare internă'' a Alianței Nord-Atlantice.

În cadrul întâlnirii de la Istanbul, care va avea loc la 8 martie, președinții Ucrainei și Turciei, Volodimir Zelenski și Recep Tayyip Erdogan, vor discuta, printre altele, despre siguranța navigației navelor comerciale în Marea Neagră. Acest lucru a fost raportat de surse din Turcia pentru AP. Potrivit surselor, în timpul discuțiilor, Erdogan va insista asupra negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a declarat pentru AP un oficial guvernamental turc.

Liderii Uniunii Internaționale Paneuropene vor fi prezenți în cadrul unui interviu în exclusivitate pe platformele DefenseRomania în contextul actualului climat de securitate din Europa, în prag de alegeri europarlamentare și naționale în mai multe state.

Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a declarat,într-un interviu acordat la 8 martie postului francez de televiziune BFMTV, că posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina "nu este în discuție". Comentariile au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu poate fi "exclusă" în viitor. Statele Unite și multe alte state membre NATO s-au distanțat de declarația lui Macron.

Pacea poate veni doar atunci când Rusia va înceta să mai ucidă ucraineni, a declarat la Berlin ministrul german de externe Annalena Baerbock. Iar omologul său britanic, David Cameron, a exprimat o întrebare adresată tuturor aliaților cu privire la războiul Rusiei din Ucraina: "Vom merge până la capăt?". Burbock a adăugat: "Nu poți să suporți pe cineva care îți ține un pistol la tâmplă". Miniștrii au vorbit despre acest subiect în cadrul unei conferințe de presă comune la Berlin, la 7 martie.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 8 martie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu omologul său francez Emmanuel Macron la Paris, la 7 martie, unde cei doi lideri au semnat un acord bilateral în domeniul apărării. Pactul pune bazele pentru viitoarele antrenamente militare, schimbul de informații și o consultare sporită în domeniul apărării între cele două țări.

Moldova resimte presiunea Rusiei, dar are un mesaj pentru Moscova: cunoașteți-vă limitele. Amenințările de securitate din ce în ce mai belicoase venite din partea Moscovei și aluziile că ar putea anexa regiunea separatistă Transnistria, sunt îngrijorătoare, dar nu corespund realității capacităților militare actuale ale Rusiei, a declarat pentru POLITICO cel mai înalt diplomat de la Chișinău. Ministrul de externe Mihail Popșoi a susţinut cu tărie că puterea militară a Rusiei a scăzut "datorită sacrificiului bravului popor ucrainean și al armatei ucrainene".

După Avdiivka, armată rusă și-a mutat obiectivul principal cu 30 km mai la sud și trimite rezerve importante în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului Operativ-Strategic (GOS) ucrainean „Tavria”.

Președintele Maia Sandu a declarat că Federația Rusă încearcă destabilizarea Republicii Moldova, dar și-a manifestat convingerea că Rusia nu poate ajunge în Republica Moldova în contextul în care „scutul Ucraina” rezistă.

Liderii UE au salutat propunerea Comisiei Europene privind o nouă strategie industrială de apărare, care ar plasa economia UE pe o bază militară și ar integra mai strâns Ucraina în industria de apărare a UE. Însă ei au remarcat, de asemenea, că planul ar putea să nu aibă o finanțare stabilă și un coordonator responsabil în materie de politică de apărare. Mass-media europeană subliniază , de asemenea, că problema finanțării planurilor ambițioase ale UE ar putea diviza planurile blocului comunitar.

O serie de declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron au stârnit reacții din partea Germaniei care indică fricțiuni între Paris și Berlin, pe fondul afirmațiilor potrivit cărora comunitatea internațională nu este capabilă să ofere Ucrainei un nivel adecvat de asistență pentru a contracara agresiunea rusă.