Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat pe 20 februarie la Kiev că Statele Unite nu au "un plan B" în ceea ce privește pachetul de ajutor suplimentar care este dezbătut în prezent în Congres" pentru că suntem concentrați 100% pe planul A".
Războiul din Ucraina se află într-un "stadiu foarte periculos", iar dacă legea privind ajutorul suplimentar nu va fi adoptată în Congres, va fi extrem de dificil pentru ucraineni să își mențină chiar și pozițiile actuale în estul țării. Nu doar Harkov și Kiev, ci și granițele NATO ar putea fi în pericol, avertizează generalul în retragere al armatei americane Wesley Clark, fost comandant al Forțelor Aliate din Europa ale NATO.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
În terminologia militară, ”linia de despărțire dintre unități” este o zonă relativ îngustă care separă dispozitivele de luptă ale unităților învecinate. Definiția se extinde, desigur, și la marile unități tactice, operative sau strategice.
Kievul va "răspunde cu fermitate" oricăror încercări de a implica regiunea Transnistria, controlată de Rusia, în războiul purtat împotriva Ucrainei și de a destabiliza situația din Moldova, a declarat Ministerul de ucrainean de Externe, pe fondul creșterii presiunii rusești asupra țării est-europene.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, i-a criticat dur pe omologii săi din UE pentru că nu au reușit să ofere Ucrainei suficientă muniție pentru a învinge Rusia, relatează The Guardian. Prezent la summitul miniștrilor de externe de la Bruxelles, Landsbergis a declarat că este "un miracol că a reușit să supraviețuiască până acum", având în vedere "avantajul de 6:1" pe care Rusia îl are în materie de muniție.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Statele europene duc, acum, greul ajutorului militar pentru Ucraina. După anunțul Danemarcei, care a dezvăluit că va trimite Kievului toate obuzele de artilerie de care dispune, guvernul de la Stockholm anunță cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
În acest timp, atât opinia publică din România, dar și din Ucraina, află din clipuri video cum sprijină țara noastră efortul de apărare al Ucrainei.
Gruparea teroristă Hamas a răpit în cursul atacului fără precedent din 7 octombrie anul trecut împotriva Israelului circa 250 de israelieni şi străini, majoritatea civili, şi a ucis alţi aproximativ 1.200. Dintre ostatici, circa 130 se află încă în Gaza, iar potrivit israelienilor 29 sunt morţi.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac surpriză asupra țărilor NATO și a subliniat importanța unității la nivelul Alianței pentru apărarea statelor care o compun.
Vineri seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la Paris un acord de securitate pe termen lung cu Franța, după ce în prima parte a zilei a încheiat un acord similar cu Germania. Acordul include un angajament de ajutor francez de până la 3 miliarde de euro pentru anul 2024, în contextul în care Parisul a sprijinit Ucraina cu 2,1 miliarde de euro în 2023 și cu 1,7 miliarde în 2022.
Guvernele occidentale au avertizat din ce în ce mai mult cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra țărilor NATO, pe baza unor noi evaluări ale capacităților militare ale Rusiei și a amenințărilor la adresa securității Alianței, potrivit Financial Times. "Trăim vremuri cu adevărat periculoase [și] într-un moment în care un conflict pe scară largă este mai probabil decât a fost în istoria recentă", a declarat un oficial britanic din cadrul serviciilor de informații militare.
Președintele SUA, Joe Biden, a reacționat la faptul că Camera Reprezentanților a intrat în vacanță fără să voteze un proiect de lege care include ajutor pentru Ucraina. "Eșecul de a sprijini Ucraina în acest moment critic nu va fi uitat niciodată", a precizat Biden.
Urgența este imperativul acestor vremuri și prioritățile trebuie aliniate în consecință.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 16 februarie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, analiștii au avertizat asupra riscului ca Moldova ar putea să fie următoarea țintă aflată în vizorul Kremlinului.
Excelența Sa Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, în contextul războiului din Gaza ca urmare a atrocităților comise de Hamas, a acordat un interviu în exclusivitate DC Media Group.
Dacă rata semnificativă de succes a loviturilor ucrainene care duc la avarierea gravă sau scufundarea navelor militare ruse poate lăsa impresia că aceste acțiuni de luptă sunt unele destul de facile și puțin costisitoare, trebuie să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa.
Europa nu are de ales decât să înceapă pregătirea unui Plan B.
Statele Unite ar fi respins încercările președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în discuții de pace deoarece Ucraina nu a fost inclusă în negocierile propuse, a relatat Reuters la 13 februarie, citând oficiali ruși anonimi. Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție prealabilă pentru orice discuții.
Declarația din weekend-ul trecut a fost un duș rece pentru europeni, care caută soluții în eventualitatea în care liderul american ar duce SUA în direcția izolaționismului și s-ar dezangaja din Europa.
Rusia s-a transformat, treptat, într-un uriaș gulag. Poate doar atmosfera din Româna anilor '80 ar putea concura cu restricțiile majore Kremlinului, aplicate în toate zonele societății ruse.
Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu, sună ultima avertizare venită din partea oficialilor din Estonia.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania, în care dă asigurări că SUA nu vor abandona Europa. Mai mult, el afirmă că declarațiile președintelui Donald Trump au fost scoase din context și subliniază necesitatea ca toți membri să își achite echitabil contribuția și să respecte angajamentele pe care le-a luat NATO l-a summitul din Țara Galilor din 2014. Azi, SUA contribuie singură cu 70% din bugetul NATO, în timp ce state din vestul Europei, cu economii uriașe, sunt încă foarte departe chiar și de ținta de 2%, la doi ani după invadarea neprovocată a Ucrainei. Iar ele sunt primele care ar trebui să conștientizeze pericolul rusesc și că prin nerespectarea angajamentelor pun în pericol toate celelalte state din Alianță. Redăm integral textul semnat de Adrian Zuckerman:
Președintele Joe Biden a subliniat în repetate rânduri că Statele Unite vor apăra "fiecare centimetru de teritoriu NATO", și asta ar trebui să spună și comandantul-șef al SUA. Acest lucru a fost declarat de John Kirby, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, comentând declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la NATO, în care acesta a sugerat că Statele Unite ar putea să nu fie în măsură să protejeze aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, l-a criticat pe fostul președinte american, Donald Trump, care a spus că va „încuraja Rusia” să atace țările NATO care nu investesc suficient în apărare.
Diplomatul și istoricul Mihail Dobre semnează o analiză pentru DefenseRomania după conferința ambasadorului rus Valeri Kuzmin și derapajele împotriva României la care s-a angajat din nou șeful misiunii diplomatice ruse.
Aflată în vizită oficială în Japonia, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a discutat cu omologul său nipon, Fumio Kishida, aspecte privind concretizarea programului comun privind avionul de luptă de generația a șasea.