Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina începe să fie privit diferit de unele statele europene.

Prin invadarea Ucrainei, Rusia a declanșat o cascadă de evenimente pe care decidenții de la Kremlin nu le-au anticipat, iar consecințele se vor resimți timp de decenii.

Atacul macabru al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a marcat sfârşitul relaţiilor pragmatice de 35 de ani ale Israelului cu Rusia, iniţiate de Primul Ministru Ariel Sharon şi continuate de succesorii săi.

În urmă cu aproape un an, relațiile Ucrainei cu Polonia, care tocmai se îmbunătățiseră, au luat o întorsătură ciudată. Așa-numita interdicție aplicată comerţului cu cereale, impusă în aprilie anul trecut, a venit din senin pentru Ucraina și a dus la acțiuni similare în alte țări din Europa de Est. Apoi a urmat o avalanșă de crize diplomatice cu acuzații reciproce, convocări de ambasadori etc. În timp ce ambele țări se învinovățeau reciproc, consecința incontestabilă a fost că Kievul și Varșovia - sau, mai precis, partidul Lege și Justiție (PiS), aflat atunci la putere - și-au pierdut încrederea reciprocă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are doar un ''planu A'' în încercarea de a câștiga războiul cu Rusia.

A spune că perspectivele geopolitice pentru următorii ani nu arată bine este un eufemism - situația este deosebit de gravă. În plus, așa cum remarca și istoricul Timothy Snyder, 2024 (an cu zeci de procese electorale) e un punct de cotitură pentru sistemul internațional: fie rămâne în picioare, fie vom asista la începutul schimbării ordinii internaționale. România este, probabil, statul european (exceptând Rusia, bineînțeles) care poate influența cel mai profund dinamica Occident - Rusia.

Guvernul de la Bagdad este hotărât să pună capăt prezenței din Irak a Coaliției internaționale de combatere a ISIS.

Marea Britanie are în vedere efectuarea de atacuri împotriva rebelilor houthi ca răspuns la atacurile acestora în Marea Roșie, considerate destabilizatoare și inacceptabile. Regatul Unit și SUA intensifică presiunile asupra rebelilor houthi din cauza perturbărilor provocate de aceştia asupra transportului maritim din Marea Roșie. Atacul recent din 30 decembrie a fost al douăzeci și treilea atac asupra transportului maritim internațional din Marea Roșie de la 19 noiembrie, ceea ce a determinat accentuarea îngrijorărilor la nivel internațional cu privire la creşterea insecurităţii în această regiune.

Armele moderne, extrem de complexe și sofisticate pe care se bazează Occidentul, sunt cu siguranță un mare atu, dar ar dura prea mult timp pentru a putea fi fabricate în cantitățile suficiente pentru un război mondial. Într-o analiză din 3 ianuarie, publicația americană Wall Street Journal (WSJ) precizează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală deficiențele Occidentului în a produce rapid mai multe arme atunci când este nevoie.

Rusia a amenințat oficial că va lovi aeroporturi ale statelor NATO, numind aici și România, în cazul în care avioane F-16 Fighting Falcon ucrainene vor efectua misiuni împotriva ocupantului de pe aerodromuri ale statelor aliate.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a făcut apel pe 3 ianuarie la furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, ca răspuns la un recent atac efectuat de ruşi împotriva orașelor ucrainene. Armata rusă a lansat aproximativ 100 de rachete și 35 de drone împotriva Kievului, a regiunii Kiev și a orașului Harkov pe 2 ianuarie, ucigând cinci persoane și rănind 130, inclusiv copii.

Ministrul israelian al Securității Naționale Itamar Ben Gvir, de extremă-dreapta, a răspuns criticilor Departamentului de Stat al SUA față de declarațiile sale prin care se cere relocarea rezidenților din Gaza în afara Fâșiei.

Forţele Aeriene Ruse, în timpul unui alt atac masiv cu rachete, efectuat pe 2 ianuarie 2024, au folosit racheta X-101. După cum relatează publicaţia Censor.NET, care face referire la o analiză a grupului ucrainean de experţii militari de la Defence Express, rachetele lansat de ruşi au fost produse de industria rusă de apărare în ultimele luni ale anului 2023. Acest detalii ridică deja semne de întrebare dacă complexul militar-industrial rus chiar este afectat de sancţiunile economice occidentale.

Incidentul cu racheta de croazieră rusească care a intrat în spațiul aerian polonez este mai mult decât o simplă "demonstrație de forță" din partea Rusiei, deoarece s-a petrecut în apropierea unor baze militare folosite de Armata SUA și Bundeswehr.

Atacul efectuat de ucraineni asupra portului Novorossiisk din august 2023 a fost important din punct de vedere strategic pentru refacerea "coridorului de cereale", deși statele care sprijină Ucraina și-au exprimat ulterior nemulțumirea față de decizia Kievului de a efectua un atac pe teritoriul Rusiei.

Lawrence J. Haas, expert în relații internaționale la American Foreign Policy Council, a publicat o analiză în care punctează faptul că actuala administrație americană ar trebui să aibă o politică mult mai dură cu Iranul pentru a preveni ceea ce mulți numesc un război inevitabil în regiune.

Îmbrățișarea cordială dintre proaspătul ales președinte brazilian Javier Milei și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia recentei ceremonii de învestire în funcție a celui dintâi, se dovedește a fi un simbol nu doar al simpatiei reciproce dintre cei doi șefi de stat, ci și al politicii externe adoptate de Argentina sub noua administrație.

La 29 decembrie 2023, a avut loc un incident alarmant când o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian polonez, pe fondul unui atac masiv cu rachete pe care Federația Rusă l-a efectuat asupra Ucrainei. În prezent, se speculează că ar fi fost vorba despre o rachetă de Kh-101 sau un Kh-22. În mod surprinzător, apărarea aeriană poloneză nu a reușit să o intercepteze și să o distrugă. Inițial, armata poloneză a raportat doar un obiect neidentificat care a intrat în spațiul său aerian, fără a spune ce era sau ce s-a întâmplat cu el.

Fostul ambasador american Adrian Zuckerman e de părere că în România există multe persoane care susțin interesele Rusiei și ale Chinei, în detrimentul intereselor naționale ale României. Adrian Zuckerman nu se ferește să precizeze că le consideră pe aceste persoane „trădători”.

După incertitudinile apărute în ajutorul pe care SUA și Europa îl pot asigura pe termen lung Ucrainei, administrația Biden și oficialii europeni par să își schimbe în tăcere atenția de la sprijinirea obiectivului Ucrainei de a obține o victorie totală asupra Rusiei, la îmbunătățirea poziției acesteia într-o eventuală negociere pentru a pune capăt războiului, deși aceasta ar însemna probabil cedarea unor teritorii ucrainene, potrivit unui oficial al administrației Biden și unui diplomat european cu sediul la Washington citați de Politico.

Războiul dintre Ucraina și Rusia se prelungește până în 2024, marcat de încercările ucrainenilor de a declanșa o contraofensivă de succes în 2023. Ucraina va lua decizii importante în 2024, inclusiv pe câmpul de luptă. Acest lucru a fost declarat de secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (NSDC), Oleksi Danylov, într-un interviu acordat la 27 decembrie pentru Vocea Americii. Danilov a spus că și-ar dori ca anul viitor să fie un an al victoriei Kievului și a partenerilor săi asupra Federației Ruse.

Excelența Sa Adrian Zuckerman, ambasador al Statelor Unite ale Americii în România în perioada 2019 - 2021, este invitat la DC Media Group.

Decizia Japoniei privind exportul rachetelor Patriot este văzută de Rusia ca o acțiune care ar putea avea "consecințe grave" pentru relațiile bilaterale, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Generalul de brigadă Pamela McGaha este de doi ani comandantul Comandamentului NATO din Sarajevo (NATO HQ Sarajevo), structură care include ofițeri din țările NATO - inclusiv România -  cu sarcina de a ajuta la reforma sectorului de apărare al Bosniei și Herțegovinei și la pregătirea forțelor sale armate.

„Rusia este o putere regională care își pune în dificultate vecinii nu din cauza forței sale, ci a slăbiciunii sale”, declara în martie 2014, fostul președinte american Barack Obama, în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Federația Rusă.

O agenție europeană de informații consideră că Rusia ar putea încerca să atace Europa în iarna anului 2024/25, notează Bild, fără să dea detalii despre ce serviciu de informații este vorba.

Chiar dacă în războiul din Ucraina nu este implicat un stat NATO, reacția Alianței a arătat cât de vulnerabile pot fi statele din Flancul Estic în fața unei agresiuni.

A fost nevoie de ”Formatul Ramstein” pentru a trece la decizii rapide pentru susținerea militară a Ucrainei.