În urmă cu aproape două săptămâni, la sediul NATO din Bruxelles a avut loc un eveniment care a trecut aproape neobservat în mijlocul luptelor de pe frontul din Ucraina și al atacurilor rusești asupra oraşelor ucrainene. Între timp, acest eveniment este important pentru a înțelege cum și de ce se schimbă strategia NATO față de Ucraina și răspunsul aliaților la agresiunea Rusiei.

În pofida impasului de finanțare din Congresul american, administrația Biden lucrează la o strategie pe termen lung pentru sprijinirea Ucrainei. Dar aceste planuri nu mai au în vedere recâștigarea unor teritorii ucrainene în 2024, după cum susțin mai mulți oficiali americani.

Fie că este vorba de Suedia, de statele baltice, de Germania, de Marea Britanie sau, mai recent, de Belgia, liderii politici și militari insistă asupra necesității de a pregăti societatea civilă pentru posibilitatea unui război, deoarece toți consideră că Rusia ar putea reprezenta o amenințare în anii următori.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 februarie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

După ce la începutul lunii ianuarie SUA atrăgeau atenția că Rusia folosește rachete balistice nord-coreene KN-23B în luptele din Ucraina, s-au intensificat îngrijorările privind posibilitatea ca, în compensare, Kremlinul să exporte avioane de luptă Coreei de Nord.

Regatul Unit este una dintre țările al căror sprijin pentru Ucraina este încă de neclintit. Niciun partid din parlamentul britanic nu pledează pentru o reducere a asistenței politice, economice sau militare acordate Kievului. Marea Britanie a fost prima care a trimis tancuri și rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune în Ucraina. În ianuarie 2024, a fost prima care a semnat un acord de angajamente de securitate cu Ucraina, așa cum au promis țările G7 vara trecută.

Generalul Christian Freuding este unul dintre principalii consilieri ai ministrului german al apărării Boris Pistorius.

Evoluția scenariilor internaționale duce în Europa la o percepție reînnoită a riscului unui posibil conflict convențional prelungit, de tip simetric între egali, adică între entități statale tradiționale, cu caracteristici, amploare și pericol foarte diferite de "operațiile de pace" cu care opiniile publice occidentale s-au obișnuit de peste douăzeci de ani.

Rusia ar putea anunța mobilizarea generală și trecerea întregii economii la sistem de război. Iar un asemenea scenariu va fi foarte dificil de gestionat pentru Ucraina, chiar și cu cei 500.000 de noi recruți care ar putea ajunge curând pe front.

Mai mulți oficiali ai statelor membre NATO, dar și ai Alianței Nord-Atlantice au atras recent atenția asupra unui scenariu care dă fiori: O posibilă confruntare militară în viitor, între NATO și Federația Rusă.

NATO va lansa săptămâna viitoare cele mai mari exerciții militare din ultimele decenii, aproximativ 90.000 de oameni urmând să ia parte la ''simulări de război'' care vor dura câteva luni și care au ca scop să demonstreze că Alianța poate să-și apere întregul teritoriu până la granița cu Rusia, au anunțat joi înalți oficiali militari ai NATO. Manevrele se desfășoară în contextul în care războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei continua. NATO, ca organizație, nu este implicată direct în conflict, cu excepția faptului că furnizează Kievului sprijin neletal, deși multe țări membre trimit arme și muniții în mod individual sau sub forma unor grupuri și oferă pregătire militară.

Luptele aflate în curs de desfășurare în Ucraina dau naștere unei adevărate revoluții în ceea ce privește ducerea războiului modern. Astfel, dronele devin nu numai principalul instrument de cercetare, ci și principala forță de lovire a Forțelor Terestre, înlocuind treptat artileria în această calitate. Specialiștii militari ruși apreciază că aceste evoluții vor determina constituirea în viitorul apropiat a unor brigăzi de infanterie moto de tip nou, în care subunitățile de drone să joace un rol determinant.

Decenii la rând, în contextul evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost lipsită de o capabilitate militară majoră. După război RFG s-a dezvoltat economic masiv, cu ajutorul Occidentului, în special SUA, dar fără investiții masive în forțele armate.

Anul trecut, Putin și Lukașenko au convenit transferul în Belarus a unor armelor nucleare tactice care sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă, cu rază scurtă de acțiune și o putere mai mică decât armele nucleare strategice.

DefenseRomania publică o versiune prescurtată a discursului ținut de ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, la 16 ianuarie, la Lancaster House. Acest discurs, fără nicio exagerare, este istoric. Oficialul britanic a anunțat începutul unei noi ere pentru întreaga lume. De asemenea, a subliniat rolul Regatului Unit în noile circumstanțe geopolitice. Grant Shapps subliniază că anul 2024 ar putea fi decisiv pentru Ucraina. 

DefenseRomania vă invită să urmăriți o ediție specială, 17 ianuarie 2024, a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.

Todor Tagarev, ministrul bulgar al apărării, a declarat că el crede că Ucraina va câștiga războiul cu Rusia, cu condiția să primească sprijin militar, politic și financiar continuu din partea aliaților săi. Iar cel mai mare rol în atingerea acestui obiectiv poate fi jucat de aprovizionarea Ucrainei cu avioane de luptă pentru a reduce superioritatea aeriană a Rusiei și, atunci când Ucraina este pregătită să lanseze o ofensivă, pentru a-și proteja forțele terestre. Tagarev a făcut aceste declarații într-un interviu acordat VOA, în timp ce se afla într-o vizită oficială la Washington.

Generalul american Ben Hodges a comentat presupusele planuri ale președintelui rus Vladimir Putin de a purta un război în Ucraina timp de 5 ani. Potrivit acestuia, Putin nu este interesat de negocieri până când nu-și va atinge toate obiectivele, în special distrugerea NATO și a Ucrainei.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 ianuarie 2024, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina începe să fie privit diferit de unele statele europene.

Prin invadarea Ucrainei, Rusia a declanșat o cascadă de evenimente pe care decidenții de la Kremlin nu le-au anticipat, iar consecințele se vor resimți timp de decenii.

Atacul macabru al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a marcat sfârşitul relaţiilor pragmatice de 35 de ani ale Israelului cu Rusia, iniţiate de Primul Ministru Ariel Sharon şi continuate de succesorii săi.

În urmă cu aproape un an, relațiile Ucrainei cu Polonia, care tocmai se îmbunătățiseră, au luat o întorsătură ciudată. Așa-numita interdicție aplicată comerţului cu cereale, impusă în aprilie anul trecut, a venit din senin pentru Ucraina și a dus la acțiuni similare în alte țări din Europa de Est. Apoi a urmat o avalanșă de crize diplomatice cu acuzații reciproce, convocări de ambasadori etc. În timp ce ambele țări se învinovățeau reciproc, consecința incontestabilă a fost că Kievul și Varșovia - sau, mai precis, partidul Lege și Justiție (PiS), aflat atunci la putere - și-au pierdut încrederea reciprocă.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are doar un ''planu A'' în încercarea de a câștiga războiul cu Rusia.

A spune că perspectivele geopolitice pentru următorii ani nu arată bine este un eufemism - situația este deosebit de gravă. În plus, așa cum remarca și istoricul Timothy Snyder, 2024 (an cu zeci de procese electorale) e un punct de cotitură pentru sistemul internațional: fie rămâne în picioare, fie vom asista la începutul schimbării ordinii internaționale. România este, probabil, statul european (exceptând Rusia, bineînțeles) care poate influența cel mai profund dinamica Occident - Rusia.

Guvernul de la Bagdad este hotărât să pună capăt prezenței din Irak a Coaliției internaționale de combatere a ISIS.

Marea Britanie are în vedere efectuarea de atacuri împotriva rebelilor houthi ca răspuns la atacurile acestora în Marea Roșie, considerate destabilizatoare și inacceptabile. Regatul Unit și SUA intensifică presiunile asupra rebelilor houthi din cauza perturbărilor provocate de aceştia asupra transportului maritim din Marea Roșie. Atacul recent din 30 decembrie a fost al douăzeci și treilea atac asupra transportului maritim internațional din Marea Roșie de la 19 noiembrie, ceea ce a determinat accentuarea îngrijorărilor la nivel internațional cu privire la creşterea insecurităţii în această regiune.

Armele moderne, extrem de complexe și sofisticate pe care se bazează Occidentul, sunt cu siguranță un mare atu, dar ar dura prea mult timp pentru a putea fi fabricate în cantitățile suficiente pentru un război mondial. Într-o analiză din 3 ianuarie, publicația americană Wall Street Journal (WSJ) precizează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală deficiențele Occidentului în a produce rapid mai multe arme atunci când este nevoie.