Războiul din Ucraina a ajuns într-un punct în care niciuna dintre părți nu este capabilă să-și atingă obiectivele - Rusia, să cucerească complet cele 4 regiuni ucrainene; Ucraina - eliberarea teritoriilor aflate sub control rusesc.
Posibilitatea unei păci drepte este imposibilă pentru moment, recunoștea, săptămânile trecute, președintele Petr Pavel care crede că Ucraina ar trebui primită în NATO chiar dacă nu și-a recuperat teritoriile de la Rusia.
”Scopul nostru este ca Ucraina să elibereze cât mai mult din teritoriul său. Dacă vor avea loc discuții de pace, foarte probabil vom vorbi despre ocupația Rusă asupra unei părți a teritoriului ucrainean pentru o lungă perioadă de timp”, a explicat președintele ceh.
Publicația americană The Wall Street Journal (WSJ) care citează câțiva diplomați occidentali, lansează un semnal important: este imposibil ca Ucraina să-și elibereze întreg teritoriul fără ca acest lucru să nu coste Europa și Statele Unite sute de miliarde de dolari, ceea ce este este practic irealizabil.
Foto: DefenseRomania
Deși Occidentul sprijină Ucraina de mult timp, inclusiv scopul său de a-și expulza ocupanții de pe teritoriul său, ajutorul militar rămâne în urmă și nu mai este ceea ce a fost. Interlocutorii WSJ arată că, în condițiile în care „sprijinul occidental arată oboseală”, va fi necesar ca „Ucraina să prezinte un plan mai realist”, „cel puțin pentru următorul an de război”.
Potrivit diplomaților, pe care WSJ nu i-a identificat, Ucraina trebuie să fie mai pragmatică în „obiectivele și strategia de război”, ceea ce ar putea ajuta liderii occidentali să-și convingă alegătorii că Ucraina are nevoie de mai multe aprovizionare cu arme și mai mult ajutor într-un moment în care Rusia în estul țării, în special în regiunea Donețk, progresează încet.
Ei au mai spus că Kievului a fost deja clarificat că o victorie deplină a Ucrainei va necesita Occidentului să ofere Ucrainei sprijin în valoare de sute de miliarde de dolari, ceea ce Washingtonul și Europa nu sunt capabile în mod realist să facă.
Se pare că cancelarul german Olaf Scholz are o abordare similară. Existența vreunui proiect de tip ”pace contra teritorii” a fost negată vehement de Berlin, care a răspuns unui articol din ziarul italian la Repubblica care susținea că Scholz, împreună cu colegii săi de partid, lucrează la un plan etichetat „un fel de Minsk 3”, care prevede ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său și să o predea Rusiei.
Rusia susține că înainte de a se putea așeza la masa negocierilor, Ucraina trebuie să se retragă din cele patru regiuni pe care Moscova le consideră proprii: Zaporojie, Herson, Donețk și Lugansk. Kievul respinge acest lucru.
Ucraina, în schimb, a spus clar la începutul invaziei ruse pe scară largă că a insistat că Rusia trebuie scoasă de pe tot teritoriul ucrainean, inclusiv din peninsula Crimeea, înainte de a putea începe orice negocieri de pace.
Referitor la Crimeea, trebuie semnalată poziția Turciei pe acest subiect, care insistă că peninsula Crimeea trebuie restituită Ucrainei.
Potrivit ambasadorului Ucrainei în India, Oleksandr Polishchuk, Kievul dorește ca India să „modereze” discuțiile, precum și să-și folosească legăturile cu țara agresoare Rusia pentru a convinge Moscova să se așeze la masa negocierilor.
El a menționat că India ar trebui să joace un rol mai activ în încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie Bloomberg.
Polishchuk a spus că Ucraina a oferit Indiei să organizeze un al doilea summit de pace până în noiembrie 2024 pentru a pune capăt războiului. Cu toate acestea, nu este clar dacă New Delhi va fi de acord cu acest lucru.
„Dacă India încearcă să obțină un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru a-și satisface propriile interese, ea pune ștacheta prea jos”, a subliniat ambasadorul. Potrivit acestuia, India nu ar trebui să se mulțumească cu rolul de „ poștaș care transmite mesajul”, ci ar trebui să joace un „ rol mai de încredere”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul nu a furnizat Rusiei și lansatoarele mobile odată cu rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune despre care s-a vorbit intens la începutul acestei luni, după cum a informat Reuters care citează trei surse apropiate de subiect.
Cancelarul german Olaf Scholz a asigurat că atâta timp cât va fi șeful guvernului federal, țara sa nu va furniza Ucrainei nicio rachetă cu rază lungă de acțiune.
Rusia nu va participa la nicio continuare a „summitului de pace” care a avut loc în iunie în Elveția, pentru că întreaga procedură echivalează cu o „fraudă”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova.
Hezbollah a anunţat că a lansat rachete asupra unui complex industrial militar din Haifa. Aviaţia militară israeliană a lansat sâmbătă noaptea şi a continuat duminică cel mai intens bombardament din ultimul an asupra sudului Libanului, anunță Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.09.2024, trupele ruse au lovit o navă de marfă uscată, care transporta rachete și muniții furnizate Ucrainei de țările occidentale.
România va fi etapa finală de pregătire pentru piloții ucraineni care au absolvit cursurile pregătitoare din Franța.
Hezbollah a confirmat că un alt comandant de rang înalt, Ahmed Wahbi, a fost ucis în atacul israelian de ieri asupra Beirutului.
SUA vor anunța săptămâna viitoare un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
În noaptea de sâmbătă, 21 septembrie, au izbucnit explozii la un depozit de muniții situat în districtul Tikhorets din regiunea Krasnodar.
Imagini prezentate pe retele de socializare ar arăta scena atacului aerian israelian din Beirut de acum puțin timp. Presa libaneză susține că un avion israelian F-35 a executat atacul, cu două rachete. Atacul a vizat o clădire din suburbia Dahiyeh din Beirut, un bastion cunoscut al Hezbollah. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) descrie atacul ca fiind „țintit”.
Ucraina va primi un împrumut de 35 de miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru a-și susține economia.
Rușii vor să treacă la atacuri non-stop asupra Ucrainei, cred unii experți ucraineni.
Avioane de luptă israeliene au efectuat joi seara cele mai intense lovituri asupra sudului Libanului în aproape un an de război.
Rusia vrea să crească producția de drone de 10 ori iar până în 2030, vor fi înființate 48 de centre de cercetare și producție pentru aparate de zbor fără pilot.
Germania a înmânat Ucrainei un nou pachet de ajutor militar , care include tancuri Leopard 1 A5, vehicule de teren cu șenile Bandvagn 206, tunuri antiaeriene Gepard și muniție de 155 mm, a informat Interfax-Ucraina joi, 19 septembrie, citând date de la guvernul german.
Muniția de artilerie indiană ajunge în Ucraina prin Italia și Republica Cehă, iar transferul se desfășoară de cel puțin un an, relatează oficiali europeni și indieni, citați de Reuters.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a anunţat miercuri că centrul de greutate al războiului "se deplasează spre nord", o referire la frontul cu organizaţia şiită libaneză Hezbollah.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că a efectuat atacuri aeriene asupra sudului Libanului în timpul nopții. Ei au vizat locațiile infrastructurii Hezbollah și depozitele de arme.
Iranul a calificat drept "un act terorist şi o crimă în masă" explozia simultană a mii de pagere în mâinile unor membri ai grupării şiite Hezbollah din Liban, un aliat al Teheranului, care a provocat moartea a cel puţin nouă persoane, informează Agerpres și EFE.
În cursul nopții de 18.09.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au atacat cu drone un depozit de muniții din orașul Toropets (regiunea Tver).
Cotidianul american The Wall Street Journal a informat, în ediția din 17.09.2024, că numărul de ucraineni și ruși morți sau răniți în războiul care durează deja de doi ani și jumătate a ajuns la un million de persoane. Pierderile mari înregistrate de ambele părți crează nu numai probleme pe câmpul de luptă, ci provoacă și îngrijorări demografice.
Militarii ucraineni au lovit un teren de antrenament al trupelor ruse, aflat în apropiere de Donețk. Canalul de Telegram ''Vot Chto'' a publicat materialul video care ar fi surprins consecințele atacului cu rachete HIMARS sau M270 asupra acestei facilitaţi militare.
Militarii ruși angajați în războiul cu Ucraina sunt într-o derivă totală. Au comis o altă crimă de război prin executarea cu o sabie a un prizonier de război ucrainean neînarmat.
Agenția rusă Novosti, site-ul israelian i24.news și Syria Tv bazat în Turcia au relatat în weekend că gruparea yemenită Al Houthi a început să-și transfere forțele militare în Siria, în vederea pregătirii lansării atacurilor împotriva Israelului.
Ucraina nu a primit suficient ajutor militar din partea partenerilor occidentali pentru a echipa "nici măcar 4 din cele 14" brigăzi ale Armatei ucrainene de care țara are nevoie pentru a face față Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN pe 15 septembrie. Mai mult, Zelenksi a spus că Armata e gata de o nouă contraofensivă dar nu are cu ce.
Forțele ruse au continuat ritmul ridicat al operațiunilor ofensive în multe zone din prima linie și continuă o contraofensivă în regiunea Kursk, arată o analiză publicată de Ministerul Apărării al Marii Britanii.
Rusia dorește să încheie războiul cu Ucraina până la sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026, dar cu o victorie. Orice alt scenariu ar implica probleme mari.
Raportul publicat joi, citat de site-ul RND, arată că serviciile de informații rusești își concentrează tot mai mult activitățile asupra Bundeswehr.
Olanda e una din cele mai active state europene în ceea ce privește asistența militară acordată Ucrainei. Într-o ultimă inițiativă olandezii au încercat să identifice mai multe state care ar putea să livreze componente ale unui sistem Patriot, astfel încât, „mână de la mână”, ucrainenii să mai poată folosi un sistem complet. Din păcate nimeni nu s-a alăturat inițiativei.
La finalul săptămânii trecute o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României în timpul unui atac masiv asupra porturilor dunărene ale Ucrainei. Drona a evoluat aproximativ 40 de minute la o adâncime de aproximativ 30 de kilometri în teritoriul nostru și a fost atent monitorizată de două avioane F-16 Fighting Falcon ale României.
După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că țările NATO își vor schimba poziția cu privire la protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.
Compania sud-coreeană Hanwha Aerospace și compania poloneză de apărare WB Group au semnat un acord de înființare a unui joint-venture în Polonia pentru a produce rachete ghidate cu precizie CGR-080 pentru sistemul K239 Chunmoo (denumirea poloneză: Homar-K).
România a livrat deja Ucrainei sistemul de rachete antiaeriene Patriot care a fost promis cu câteva luni în urmă.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, în timpul primei sale vizite externe efectuate la Kiev, că ''problema ucraineană'' va fi principala sa prioritate în noua sa funcție. Rutte a reiterat că vizita sa în Ucraina a fost prima sa călătorie de lucru după preluarea mandatului.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a informat, pe 03.10.2024, că forțele ucrainene au folosit rachete balistice ATACMS într-un atac asupra unui sistem radar rusesc Nebo-M, pentru a limita capacitatea Rusiei de a detecta, urmări și intercepta ținte aerodinamice și balistice.
International Armored Group (IAG), lider mondial în proiectarea, dezvoltarea și producția de vehicule blindate, a anunțat oficial deschiderea celei mai noi unități de ultimă generație în Bulgaria. Această extindere strategică marchează o etapă importantă în creșterea continuă a companiei și în angajamentul acesteia de a furniza soluții blindate de ultimă generație clienților din Europa și nu numai.
Reprezentanții forțelor armate ale SUA subliniază că studiază în mod constant modul în care forțelor armate ucrainene acţionează pe front în timpul confruntărilor cu forţele ruse de ocupaţie, iar această afirmație este confirmată pe larg în spațiul public. Cu toate acestea, practica arată că structurile analitice ale armatei SUA acordă puțină atenție experienței armatei ucrainene în confruntarea cu trupele ruse. Un indiciu clar în acest sens este faptul că foarte puțini analiști specializați sunt implicați în monitorizarea acestui subiect, potrivit publicaţiei Defence One.
Potrivit informațiilor transmise de publicația TurDef la 3 octombrie 2024, relațiile în domeniul apărării dintre Turcia și SUA ar putea lua o turnură interesanta odată cu posibila vânzare de avioane de vânătoare F-15 către Ankara. Atunci când au fost întrebate despre posibilitatea ca Turcia să achiziționeze avioane de luptă Boeing F-15C Eagle sau F-15EX Eagle II, surse americane și-au exprimat deschiderea față de această idee, declarând: „Ne-ar plăcea să vindem avioanele noastre Turciei”. Cu toate acestea, aceleași surse au precizat că nu au avut loc întâlniri sau solicitări oficiale cu privire la o posibilă vânzare de F-15.
Acordurile privind furnizarea de componente și producția licențiată, inclusiv transferul de tehnologii și documentație pentru producția de muniție de artilerie, au fost semnate în marja celui de-al doilea Forum internațional al industriei de apărare (DFNC2) de la Kiev.
La expoziția KADEX 2024 din Coreea de Sud, compania Hanwha Aerospace prezintă K9A3, o versiune avansată, fără pilot, a renumitului obuzier autopropulsat K9 Thunder de 155 mm.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 2 spre 3 octombrie 2024, al doilea cel mai mare atac cu drone explozive Shahed de la începutul războiului.
Ultima vizită a prim-ministrului Marcel Ciolacu în Republica Moldova a avut loc în iunie 2023.
Rusia a aruncat o bombă termobarică ODAB asupra unei clădiri din Vovceansk. Din cauza forței exploziei, propaganda rusă speculează că ar fi putut fi cea mai puternică bombă non-nucleară - ODAB-9000 de 9 tone - pentru a slăbi moralul forțelor ucrainene.
Israelul are acum o poziție mult mai bună decât în aprilie și poate răspunde cu forță la barajul de rachete al Iranului, spun analiștii de securitate și foștii oficiali, amintind că represaliile pentru atacul de primăvară al Iranului au fost în mare parte un atac simbolic, relatează New York Times.
Ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti, Rim Kap-soo, a afirmat, miercuri, că respectă România pentru "rolul său esenţial pe flancul estic al lumii libere" şi pentru rezistenţa pe care ţara noastră a avut-o de-a lungul istoriei.
Ca urmare a atacului masiv cu rachete balistice lansat de Iran în aceste zile împotriva Israelului, atac în care au fost lansate aproximativ 200 de rachete, guvernul condus de Bibi Netanyahu ia tot mai serios în calcul lovirea facilităților nucleare ale Iranului. Doar că American se opune. Dar cum explică Washingtonul această decizie?
Controversatul șef al ONU, cunosct pentru pozițiile contondente în politicile Israelului, inclusiv în problema palestiniană, a fost declarat persona după ce șeful ONU a evitat să condamne atacul Iranului asupra Israelului. Ulterior, după această decizie prin care îi e interzis accesul în Israel, Antonio Guterres a condamnat într-un final atacul.
Compania AeroVironment, cu sediul în SUA, a semnat un acord cu o companie ucraineană pentru a-și localiza producția de drone kamikaze Switchblade 600, marcând cel mai recent acord încheiat între companii ucrainene și străine pentru a produce armament în Ucraina. Numele companiei ucrainene nu este dezvăluit din motive de securitate.
Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc.
Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.
NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 02.10.2024, că submarinul Ufa al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a părăsit portul Tartus din Siria și se deplazează spre Vladivostok, urmând să tranziteze Canalul Suez. Submarinul diesel-electric din clasa Varshavyanka (Improved Kilo în clasificare NATO) din cadrul Proiectului 636.3 a ieșit din Tartus pe 29 septembrie, fiind însoțit de corveta Merkury și remorcherul de salvare Alatau.
Portalul de știri RBK-Ucraina a informat, pe 02.10.2024, citând surse aparținând grupului militar Khortytsia, că armata ucraineană și-a retras trupele din Vuhledar pentru a evita încercuirea de către forțele ruse. Anterior, surse neoficiale au vorbit deja despre capturarea de către Rusia a orașului Vuhledar din estul Ucrainei, care a rezistat forțelor invadatoare de la începutul războiului.
Ucraina intenționează să își sporească producția proprie de drone, rachete cu rază lungă de acțiune și rachete balistice începând cu anul 2025, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 1 octombrie, în cadrul celui de-al doilea forum internațional al industriei de apărare din Ucraina.
Situație neclară în Israel, care, prin vocea ministrului său de externe, îl declară pe secretarul general al ONU António Guterres „persona non grata”, anunță The Guardian.
Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.
Militarii Brigăzii 79 Desant-Asalt numită și „Tavria” au respins un atac masiv rusesc la 15 km sud-vest de periferia orașului Donețk.
Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.
Rusia a efectuat noi atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre aflate la frontiera României. Autoritățile române au emis RO-Alert.
IDF continuă operațiunile de curățire a sudului Libanului de teroriștii Hezbollah, potrivit „unui plan metodic” pentru care soldații israelieni s-au antrenat și pregătit în ultimele luni.
Democratul Tim Walz și republicanul JD Vance s-au confruntat marți într-o dezbatere viceprezidențială care a fost surprinzător de civilizată, având în vedere întreaga campanie prezidențială, marcată de retorică incendiară și două tentative de asasinat.
Operațiunea fără precedent a Iranului a presupus tragerea a sute de rachete asupra teritoriului israelian. Este a doua astfel de acțiune întreprinsă în ultimele luni împotriva Israelului, după ce, în aprilie, rachetele și dronele iraniene au atacat pentru prima dată inamicul numărul unu al Teheranului.
