Eșecurile înregistrate cu brigada ucraineană antrenată în Franța își au rădăcinile în trecutul sovietic al Forțelor Armate ale Ucrainei
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Forţele Armate Ucrainene. Statul Major General a vorbit despre situația de pe front la 11 mai. Sursa foto: General Staff Ukraine.
Brigada, denumită după Prințesa Anna de Kiev, care a devenit regină în Franța medievală, a fost înființată cu mare fast în prezența președintelui Emmanuel Macron. Trebuia să fie o demonstrație de parteneriat militar între Ucraina și Franța. Dar după ce s-a întors din Franța, care antrenase 2.300 din cei 4.500 de soldați, brigada a devenit un subiect de dispută.
Renumitul jurnalist ucrainean Yuri Butusov a făcut valuri susținând că aproximativ 1.700 de soldați ai brigăzii au dezertat înainte de a intra în luptă. Cincizeci de bărbați au fugit în Franța, a spus el. Acesta a menționat, de asemenea, pierderile mari cauzate de “haosul organizațional” în primele zile de desfășurare a unității lângă Pokrovsk, un punct cheie pe frontul de est. Brigada a fost echipată doar cu un număr foarte mic de drone, care sunt absolut necesare pe câmpul de luptă ucrainean, iar o parte din artileria și soldații săi au fost transferați altor unități pentru a acoperi pierderile.
Dezvăluirile au venit ca o bombă într-un moment în care armata ucraineană se retrage de luni de zile din fața forțelor ruse mai puternice și mai bine înarmate din est. De asemenea, acestea au pus la îndoială utilitatea unor astfel de proiecte. Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut aliaților occidentali să antreneze 14 brigăzi ucrainene.
Miercuri (08 decembrie), Ucraina a anunțat arestarea unui fost comandant de companie din cadrul Brigăzii 155 pentru că a părăsit în mod arbitrar unitatea și și-a încurajat subordonații să facă același lucru.
De asemenea, a fost organizată o vizită a jurnaliștilor la brigadă pentru a încerca să stingă focul media, în timp ce Parisul a recunoscut “câteva zeci” de dezertări în timpul antrenamentului, dar le-a numit “un fenomen marginal”.
“Tot ceea ce se spune în mass-media este o minciună”, a declarat reporterilor noul comandant al brigăzii, colonelul Taras Maksimov, care l-a înlocuit pe predecesorul său în luna decembrie.
Dar, câteva ore mai târziu, superiorul său, comandantul Forțelor Terestre, Mykhailo Drapatyi, a adoptat un ton diferit: “Confirm că au existat probleme cu comandamentul în timpul antrenamentului, deși poate nu în măsura în care au fost prezentate”, a declarat respectatul general reporterilor. “Luăm măsuri pentru a pregăti cu adevărat această unitate pentru misiunea sa”, a adăugat el. Drapatyi a recunoscut că problemele menționate au fost “sistemice” și au apărut și “în alte brigăzi”, despre care a spus că “nu este un secret”.
Dificultățile cauzate de “comunicarea verticală” între unitățile de pe front, Statul Major General și echipa președintelui Volodimir Zelenski în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate au persistat de la începutul invaziei ruse în urmă cu trei ani.
Oficialii civili s-au plâns de rapoartele incomplete și întârziate ale Statului Major și au pus la îndoială activitatea generalilor instruiți când Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică. Uneori, biroul prezidențial verifica informațiile primite de la Statul Major General direct la unități.
La sfârșitul lunii noiembrie, comandantul respectatei Brigăzi 93, Pavlo Palisa, care a absolvit o academie militară din SUA, a devenit șeful adjunct al biroului prezidențial - pentru a oferi informații de primă mână.
Inamicii de pe câmpul de luptă, armatele ucraineană și rusă, împărtășesc aceeași problemă moștenită din trecutul sovietic, potrivit analistului Franz-Stefan Gady. După cum a precizat acesta, este vorba despre “un comandament extrem de centralizat, cu puterea de a lua decizii care se bazează aproape exclusiv pe comandanții de rang înalt, care sunt adesea localizați mult în spatele frontului”.
În cazul Rusiei, consecințele sunt parțial compensate de rezerva uriașă de oameni trimiși la moarte.
De la anexarea Crimeei de către Rusia și izbucnirea conflictului din estul Ucrainei cu separatiștii controlați de la Moscova în primăvara anului 2014, Ucraina încearcă să lupte împotriva acestui flagel pentru a ajunge la nivelul NATO. Deși a crescut o nouă generație de ofițeri, sistemul nu s-a schimbat fundamental și profund. Scandalurile legate de corupție și abuz de putere din partea ofițerilor de rang înalt izbucnesc în mod regulat.
Această mentalitate sovietică provine în principal din înaltul comandament și dăunează eficienței operațiunilor, deoarece comandamentul osificat înăbușă inițiativa până la cel mai mic detaliu și crește pierderile.
Soldații menționează și problema inviolabilității comandanților, care dau toată vina pe subordonați. “Cu cât gradul tău este mai mare, cu atât legile ți se aplică mai puțin”, a spus subofițerul și bloggerul Valery Markus.
“Nu este neobișnuit ca soldații să se teamă de comandantul lor”, recunoaște Drapatyi, și crede că o astfel de gândire sovietică trebuie eradicată.
Comandantul batalionului de artilerie cu obuziere Caesar, Serhiy Strakhov, susține că problemele de comunicare dintre soldații de pe front și ofițerii de rang înalt încă persistă. Dar el crede că schimbarea a început și că există “mai puțini comandanți care folosesc metode sovietice decât înainte”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
