Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Partea României în planul ambițios al Europei de reînarmare: Punctul esențial al strategiei noastre e Marea Neagră
Strategica
Data publicării:
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.  
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Editorialul semnat de Mihai Isac analizează schimbările care pot avea loc în Marea Neagră în contextul unei inițiative atât de ambițioase precum ReArm Europe, coordonată de Comisia Europeană. 

Impactul programului asupra unei regiuni atât de sensibile precum Marea Neagră, scena celei mai mari crize europene de după cel de-al Doilea Război Mondial, e atent analizat în text.

Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:

Regiunea Mării Negre devine centrul unei schimbări strategice majore în contextul lansării ambițioasei inițiative „ReArm Europe”, propuse recent de Comisia Europeană. Programul, rebotezat „Readiness 2030”, a fost prezentată de președinta Ursula von der Leyen pe 4 martie 2025, urmărește mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților militare europene, ca răspuns direct la amenințările geopolitice din estul continentului, amplificate de invazia Rusiei în Ucraina și incertitudinea relațiilor transatlantice.

Din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, Marea Neagră s-a transformat într-o zonă strategică sensibilă. Invazia totală a Ucrainei din 2022 a accentuat dramatic riscurile regionale, punând în alertă țările riverane și alianțele occidentale. În acest context, ‘Readiness 2030’ vine să răspundă unor provocări urgente: consolidarea securității regionale, reducerea dependenței față de SUA și dezvoltarea unei industrii europene autonome de apărare.

 

Cum se poziționează România și celelalte state riverane Mării Negre la programul Readiness 2030

 

2. Exercițiul... (116586214_2606533846272735_8869160845314012609_o_55595600.jpg)

România se poziționează ca unul dintre principalii beneficiari ai programului „Readiness 2030”, având interese clare în consolidarea flancului estic NATO și al UE. Bucureștiul urmărește modernizarea Forțelor Navale și Aeriene, dezvoltarea infrastructurii militare, precum baza Mihail Kogălniceanu, și întărirea capacităților defensive prin achiziția de drone, sisteme antiaeriene și nave moderne.

Bulgaria își propune consolidarea securității litoralului și infrastructurii energetice. Sofia intenționează să folosească fondurile europene pentru modernizarea flotei aeriene, în special prin achiziționarea avioanelor F-16 și a unor nave militare moderne care să permită o apărare eficientă a zonei maritime proprii.

Ucraina, aflată în centrul crizei actuale, vede în „Readiness 2030” un instrument vital pentru reconstrucția, în colaborare cu statele partenere din UE, rapidă și masivă a forțelor sale armate. Kievul are nevoie urgentă de reconstrucția flotei maritime distruse și dezvoltarea sistemelor antiaeriene și antirachetă, esențiale pentru supraviețuire și descurajarea agresiunii rusești.

Turcia își urmărește propriul interes strategic de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele în contextul Convenției de la Montreux. Ankara continuă să dezvolte autonom capabilități militare avansate, cum ar fi dronele Bayraktar și submarine moderne, echilibrând relațiile sale cu Rusia și aliații NATO.

Georgia are acces strategic vital prin porturile sale și este profund interesată de aprofundarea parteneriatului energetic, care ar permite actualelor autorități de la Tbilisi să folosească acest avantaj pentru a evita sprijinirea opoziției de către statele europene și occidentale.

Republica Moldova, chiar dacă nu este riverană directă, devine un actor-cheie prin proximitatea geografică și vulnerabilitatea strategică. Chișinăul urmărește întărirea rezilienței sale prin dezvoltarea capacităților defensive proprii, în special în ceea ce privește apărarea cibernetică și gestionarea crizelor, mizând pe sprijinul european pentru modernizarea infrastructurii militare limitate pe care o deține.

Rusia are ca obiectiv menținerea hegemoniei în bazinul Mării Negre prin prezența Flotei Mării Negre din Crimeea, contracarând orice demersuri militare europene care ar putea diminua influența sa strategică.

 

România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare

 

3. -imagine fara descriere- (fortele_navale_romane_72768700.jpg)

„Readiness 2030” reprezintă o oportunitate semnificativă pentru statele membreu ale Uniunii Europene din regiunea Mării Negre. România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare prin dezvoltarea unor proiecte comune de apărare navală și aeriană, beneficiind de finanțarea europeană consistentă.

Ucraina, cu sprijin european masiv, ar putea reconstrui rapid și eficient flota navală și infrastructura militară afectată de război, iar Georgia ar putea să beneficieze de unele avantaje, în funcție de evoluțiile politice/

Republica Moldova, deși neutră, ar putea obține finanțări și sprijin tehnologic pentru securitatea cibernetică și infrastructura logistică necesară pentru gestionarea crizelor și apărarea teritorială preventivă.

Este esențial să înțelegem și impactul asupra Convenției de la Montreux și controlul strategic al Turciei asupra tranzitului naval. O cooperare eficientă UE-NATO în contextul „Readiness 2030” este crucială pentru securitatea regională, putând genera fie sinergii semnificative, fie tensiuni între aliați.

Securitatea energetică regională, infrastructura critică și apărarea cibernetică reprezintă alte domenii strategice vizate de această inițiativă. Statele riverane vor trebui să investească semnificativ și în protejarea acestor active vitale, adesea ținte ale atacurilor hibride.

 

Riscul unei curse a înarmării regionale

 

Nu trebuie să subestimăm faptul că există riscul unei curse a înarmării regionale, generată de implementarea inițiativei „Readiness 2030”. Capacitățile administrative limitate și diferențele politice interne din țările riverane ar putea încetini implementarea eficientă a programului și genera vulnerabilități suplimentare.

Programul „Readiness 2030” este o oportunitate esențială de a asigura securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, oferind statelor riverane șansa de a-și consolida capacitățile defensive și infrastructura strategică. Succesul inițiativei depinde fundamental de coerența politică, cooperarea regională eficientă și integrarea proiectelor comune într-o strategie unitară de apărare europeană.Prin consolidarea strategică a regiunii Mării Negre, Europa face un pas esențial spre o autonomie defensivă reală și durabilă.

La câteva zile de la anunțul privind lansarea ReArm Europe, Uniunea Europeană a preferat să renunțe să se ‘reînarmeze’, cel puțin la nivel terminologic, redenumindu-și planul destinat să-i întărească apărarea la orizontul lui 2030, în urma comentariilor anumitor state membre, a confirmat Comisia Europeană.

Reamintim că planul „Readiness 2030” a fost dezvăluit în liniile sale directoare pe 4 martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această voință de a pune Uniunea pe picior de război nu a fost pe placul anumitor țări, printre care Spania și Italia. ‘Trebuie să vă spun că nu îmi place deloc termenul ”reînarmare”, nu sunt de acord cu acest termen’, a declarat ulterior șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, la summitul de la Bruxelles al Celor 27.

‘Consider că ”ReArm Europe” este un nume înșelător pentru cetățeni’, a spus și omoloaga sa italiană Giorgia Meloni în fața Senatului italian, citată de mass-media internațională.

Aceste temeri au fost auzite. ‘Suntem sensibili la faptul că numele ca atare poate provoca sensibilități în anumite state membre’, a explicat vineri în fața presei o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.

Planul, care are ambiția de a mobiliza până la 800 miliarde de euro pentru a dota UE cu o ‘descurajare credibilă’ la orizontul lui 2030, se va numi, așadar, de acum înainte „Readiness 2030”.

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, avertizase săptămâna trecută că nu trebuie contat pe descurajarea președintelui rus Vladimir Putin ‘citindu-i ”Cartea albă” a apărării prezentată miercuri la Bruxelles în cadrul planului ‘ReArm 2030’, devenit între timp ‘Readiness 2030’.

 

Marile companii din industria de apărare din Europa au fost pe profit în 2024

 

4. Centrul Th... (1702544454321_76943600.jpeg)

Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decât în 2023, și cu perspective optimiste pentru următorii ani, ca urmare a achizițiilor pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia și deciziei unor țări europene de a-și suplimenta cheltuielile pentru înarmare în urma acestui război și a incertitudinilor generate de evoluția politicii externe a SUA în mandatul noului președinte Donald Trump.

Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite.

De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depășește deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.

La rândul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici și a-și asigura lanțul de aprovizionare, observând că Europa a intrat ‘într-o eră a reînarmării’.

Perspectivele industriei europene de apărare se văd și pe Bursă. De exemplu, valoarea acțiunilor Rheinmetall a crescut cu peste 137% de la începutul anului 2025. O creștere mai redusă, dar totuși semnificativă, de 44%, au acțiunile BAE Systems, în timp ce Leonardo estimează anul acesta o creștere a valorii acțiunilor sale cu 81%. În schimb, valoarea acțiunilor Airbus a crescut cu numai 7,3% de la începutul anului.

Planul anunțat la începutul lunii de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.

Va fi astfel creat un ‘spațiu fiscal’ prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.

Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe piețele de capital și acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării. În alocarea acestor împrumuturi, Comisia Europeană va acorda prioritate proiectelor ce implică societăți producătoare din Europa și Ucraina, iar cel puțin 65% din componentele echipamentelor militare fabricate vor trebui să fie de origine europeană.

Totodată, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat Cartea albă a apărării – Pregătire 2030. De asemenea, executivul comunitar a prezentat, ca parte a planului ReArm Europe/„Readiness 2030”, un pachet de apărare ambițios ce le oferă statelor membre pârghii pentru investiții în capabilitățile de apărare, indică un comunicat al Comisiei Europene difuzat pe website-ul său.

 

Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor din industrie

 

Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor esențiale de capabilitate și pentru a construi o bază industrială puternică a apărării. Documentul le propune statelor membre modalități de a investi masiv în apărare, de a achiziționa sisteme de apărare și de a construi disponibilitatea industriei de apărare europene pe termen lung, aspecte esențiale pentru securitatea Europei.

Europa trebuie să investească în securitatea și apărarea continentului, inclusiv în cea a flancului pontic, continuând în același timp să sprijine Ucraina care se apără de agresiunea rusă. Pentru a soluționa eficient aceste provocări,

Cartea albă a apărării stabilește o serie de direcții de acțiune esențiale:

– acoperirea lacunelor de capabilitate, cu atenție pe capabilitățile esențiale identificate de statele membre;

– sprijinirea industriei de apărare europene prin cerere agregată și achiziții comune sporite;

– sprijinirea Ucrainei prin asistență militară sporită și integrarea mai mare a industriilor de apărare europeană și ucraineană;

– adâncirea pieței apărării a UE inclusiv prin reglementări simplificate;

– accelerarea transformării apărării prin inovații precum inteligența artificială și tehnologia cuantică;

– sporirea pregătirii europene pentru scenariile cele mai pesimiste, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocarea de provizii și consolidarea frontierelor externe, în special la frontierele terestre cu Rusia și Belarus;

– consolidarea parteneriatelor cu țări din întreaga lume ce împărtășesc aceleași valori.

 

”Era dividentelor păcii este de mult apusă”

 

5. Photo sour... (nato-soldati_97252300.jpg)

”Era dividentelor păcii este de mult apusă. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capabilitățile și să avem o abordare proactivă față de securitate. Luăm o măsură hotărâtă, prezentând o foaie de parcurs pentru ‘Pregătire 2030’, cu cheltuieli pentru apărare sporite, investiții importante în capabilitățile industriale de apărare europene.

Trebuie să cumpărăm mai mult european, pentru că asta înseamnă consolidarea bazei industriale și tehnologice a apărării europene. Aceasta înseamnă stimularea inovației și crearea unei piețe UE pentru echipamentele de apărare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În primul rând este vorba despre lansarea utilizării finanțării publice în apărare la nivel național. Comisia a invitat statele membre să activeze o clauză din Pactul de creștere și stabilitate care le va furniza spațiu bugetar suplimentar pentru a-și spori cheltuielile de apărare, în interiorul regulilor fiscale ale UE.â

Al doilea pilon este un nou instrument destinat acțiunii pentru securitatea Europei (SAFE). În lumina actualelor circumstanțe excepționale, Comisia va strânge 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital, printr-o abordare unificată pentru a ajuta statele membre să-și sporească rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Aceste fonduri vor fi virate la cerere statelor membre interesate, pe baza planurilor naționale.

Viramentele vor fi făcute sub forma unor împrumuturi la prețuri competitive și pe perioade de maturitate structurate atractiv, ce vor fi rambursate de statele membre beneficiare. Împrumuturile vor fi sprijinite de marja bugetului UE. SAFE le va permite statelor membre să-și majoreze imediat și masiv investițiile în apărare prin achiziții comune de la industria de de apărare europeană, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității și a predictibilității și la reducerea costurilor pentru o bază solidă a a industriei apărării europene.

Ucraina și țările EFTA vor putea participa la achizițiile comune și va fi posibilă cumpărarea de la industriile lor.
SAFE le va permite țărilor candidate, potențiale candidate și țărilor care au semnat un parteneriat de apărare și securitate cu UE pentru a participa la achiziții comune și a contribui la cererea agregată.

Un alt pilon este reprezentat de utilizarea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Investițiilor și a Economiilor.

În fine, doar investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile de investiții în industria apărării, de la start-up-uri la mari companii. În acest scop, strategia privind Uniunea Investițiilor și a Economiilor, adoptată recentde Comisie, va facilita mobilizarea economiilor private în piețe de capital mai eficiente și va canaliza investiții în sectoare esențiale ale economiei, precum apărarea, pentru cei care doresc să investească în ele.

La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat recent legat de Planul Rearm Europe/Readiness 2030, că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare.

‘Comisia Europeană dă dreptate României. Cheltuielile de apărare nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar! Voi răspunde la scrisoarea președintelui Comisiei Europene privind Planul Rearm Europe că sunt de acord să alocăm suplimentar fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi! Planul anunțat ieri la Bruxelles arată că Europa înțelege urgența majorării cheltuielilor de apărare, scoțând aceste sume din calculul deficitului bugetar.

Este exact ce susține România încă de la începutul războiului din Ucraina’, a scris Ciolacu, într-o postare pe rețelele sociale.

Premierul a adăugat că apariția unui instrument european de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare și susținerea capitalului privat vor ajuta la deschiderea de noi unități de producție în România.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Ar fi suficiente cele 49 de avioane F-16 în caz de război? Și cum a sacrificat România alte obiective: „Un număr mare de F-16 nu asigură succesul”
Armata ocupantului rus acționând în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Fota: Dacă rușii vor face o porcărie vor declanșa războiul în următorii 2 ani. Urmează o perioadă critică pentru România și Europa
Trump se abține să critice China pentru ajutorul acordat Rusiei în război. Strategia SUA în relația cu „dragonul” nu are Ucraina ca obiectiv principal
Membri ai forțelor armate germane transportă un sistem de arme Taurus în timpul Expoziției Aerospațiale Internaționale (ILA) din Schoenefeld pe 30 mai 2016. Sursa foto: TOBIAS SCHWARZ via Getty Images.
EXCLUSIV
Europa, vulnerabilă fără umbrela de securitate a SUA: Noi, europenii, nu avem suficiente sisteme de rachete pentru a descuraja singuri Rusia
Atac masiv asupra aeroportului din Briansk, Rusia (Foto/Video): Rezultatul, explozii puternice și distrugerea aviației de transport militar
Vești bune de peste Atlantic - Merz mulțumit de rezultatele întâlnirii cu Trump
Expertul în studii de securitate Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și secretar de stat în MAE
EXCLUSIV
Nu mai e timp de pierdut: Marea Neagră și obiectivele României cu războiul readus de Rusia la ușa noastră | Iulian Fota, la Obiectiv EuroAtlantic
Screenshot video SBU
EXCLUSIV
Aviația strategică a Rusiei arată ca o șandrama (Foto/Video): Bombardierele rusești sunt protejate în cel mai rudimentar mod, cu anvelope și panouri din sârmă
Noul comandant al Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot anunță schimbări radicale
Adevărul din spatele cortinei de fum: Imaginile din satelit demască strategia Rusiei de a ascunde pierderile de avioane Tu-95 și Tu-22M3, după operațiunea "Pânza de Păianjen" (Foto)
Cum se pregătește China pentru operațiuni de luptă la scară largă: O analiză detaliată a strategiei militare a Beijingului
Belgia intenționează să își mărească flota de avioane de vânătoare F-35A cu peste 50%
Războiul readus pe continent de Rusia deschide a doua umbrelă nucleară: După Franța, un alt stat vrea să contribuie la descurajarea nucleară
Adevăruri incomode: fostul secretar de stat Pompeo - SUA nu au făcut suficient pentru a opri războiul în 2014
Marea vulnerabilitatea a celei mai puternice armate din lume: Armata SUA, prea „ușoară” pentru a câștiga. Rețeta declinului ar fi focalizarea exclusivă pe Pacific
Frica de Rusia ajunge până în Marea Britanie: Guvernul anunță 12 submarine nucleare noi și investiții de 20 miliarde de dolari în focoase nucleare
Marea Britanie va anunța noua strategie de apărare. Prima mutare: 6 fabrici de armament și achizița a 7.000 de rachete cu rază lungă
Teheranul își mărește stocul de uraniu. Agenția pentru Energie Atomică: Iranul nu oferă răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic
Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare
Războiul hibrid al Beijingului: Cum încearcă China să paralizeze Taiwanul prin atacuri asupra infrastructurii critice?
De la 2% la 3,5% (sau 5%): Dincolo de politică, cât de mult este Europa pregătită să plătească pentru NATO?
UE publică Strategia pentru Securitate la Marea Neagră. Obiective majore: Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și protecția platformelor energetice precum Neptun Deep
Planeta în trei culori: Visul lui Trump despre o lume împărțită cu Rusia și China
Europa intensifică ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce Rusia respinge încetarea focului și se pregătește pentru ,,ofensiva de vară''
“Pentru reducerea tensiunilor din regiune”: Belarus a anunțat mutarea locurilor de desfășurare a exercițiului “Vest-2025” de la granițele occidentale în interiorul țării
Primul contact la vârful Washingtonului: Președintele Nicușor Dan, convorbire telefonică cu Donald Trump
Pacea, tot mai departe: Rusia îşi intensifică presiunea militară asupra Ucrainei, atacurile cu dronele fiind tot mai puternice
Oficiali militari taiwanezi: China este capabilă de a transforma exercițiile militare într-o invazie

Ştiri Recomandate

Obuziere K9 și următorul pas: Tancuri K2 Panther? „România are nu doar avantajul similitudinilor geografice zdrobitoare, a producției locale ci și a timpului de livrare”
"Operațiunea specială" de 3 zile obligă Moscova să ascundă realitatea: Oficiul rus de statistică a încetat să mai publice numărul deceselor
Rusia va putea lansa în curând 1.000 de rachete și drone, dar cea mai importantă îmbunătățire urmează să vină din toamnă
Israelul a atacat ținte Houthi, inclusiv nava capturată Galaxy Leader, folosită de gruparea yemenită pentru supraveghere maritimă
Primele evaluări oficiale după ce bombardierele B-2 Spirit americane au lovit Iranul: Cu cât timp a fost dat înapoi programul nuclear iranian
Apărare raționalizată: Când se preconizează că Ucraina va rămâne fără rachete Patriot și HIMARS, cu consecințe catastrofale
Moțiune de cenzură pentru demiterea Ursulei von der Leyen cu șanse infime de a trece. Moțiunea, inițiată de un eurodeputat român
Rușii avansează la nord-est de Pokrovsk. Planul pare să fie ocolirea fortărețelor ucrainene
Liderii BRICS cer Israelului o "retragere completă" din Gaza. Trump amenință cu o taxă suplimentară pentru statele alinate cu BRICS
Elveția, bastionul neutralității militare, se adăpostește sub scutul aerian al Europei: Acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM
Apărarea antiaeriană ucraineană este suprasolicitată de atacurile Rusiei (FOTO/VIDEO): Sistemul „Frankenstein” trimis de Marea Britanie devine rivalul dronelor rusești
Mașina de război a Rusiei începe să scârțâie: Iluzia unei fortărețe economice imune la sancțiuni pare că se destramă
Test revoluționar efectuat de Forțele Aeriene ale SUA, piloţii americani controlează mai multe drone XQ-58 cu avioane F-16C și F-15E
Triplare a numărului de copii uciși și răniți în Ucraina în ultimele trei luni – UNICEF
Dacă China decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO
Tactici moderne sau metode ale trecutului? Armata rusă vrea să cumpere 200.000 de motociclete și 60.000 de ATV-uri din China pentru frontul din Ucraina
Trebuie oferite Ucrainei capabilități pentru a distruge fabricile rusești de drone - ministrul de externe al Letoniei
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Este timpul ca Donald Trump să pună piciorul în prag în problema chestiunii rusești
Compania Lockheed Martin transformă eșecul în strategie cu planuri ambițioase de modernizare avioanelor F-35
Să nu fim luaţi prin surprindere! Statele europene membre NATO se pregătesc pentru un scenariu care nu mai pare imposibil: Reducerea prezenţei militare americane în Europa
100 de bombardiere B-21 nu ar fi de ajuns pentru Statele Unite: Presiuni tot mai mari asupra Pentagonului pentru a dubla miza în fața Chinei
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa: Rusia este deja în război cu noi și vizează statele baltice. Următorul test: exercițiul militar Zapad 2025
Ce înseamnă iniţiativa germană ,,Punctul de Cotitură Istoric'': Proiect ambiţios pentru achiziționarea a 1.000 de tancuri Leopard 2
Experiment curajos la Kiev: zeci de drone Shaheed interceptate de UAV-uri ucrainene
Trump a vorbit cu Zelenski la o zi după Putin. Au discutat despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei
Ei au putut, noi nu. De ce Polonia a reușit ceea ce România nici nu visa în programul de F-16 și nu numai
România ar putea redeschide Consulatul de la Odesa. "Suntem în strânsă coordonare cu partenerii noştri ucraineni"
Serviciile olandeze de informații: Rusia lansează din drone arme chimice, folosite și în Primul Război Mondial
Beijingul "scapă", pe surse, mesajul principal transmis Europei de ministrul chinez de externe: "Nu ne putem permite ca Rusia să piardă în Ucraina"
Un tanc Leopard în timpul unui exercițiu militar NATO în Korzeniewo, nordul Poloniei. Sursa foto: Wojtek Radwanski/Getty Images.
EXCLUSIV
Ce poate învăţa România din noua Strategie de Securitate Națională a Poloniei? General polonez: În calitate de stat aflat la frontiera NATO, nu ne mai permitem o abordare pur defensivă
"A fost găsit sub fereastră". Continuă epidemia de sinucideri din Rusia; încă un oficial din Rusia a căzut de la etaj
Clivajul NATO | Statele Baltice sfidează axa franco-germană în privința renunţării la armamentul american: Securitatea nu poate aștepta
pixel