Editorialul semnat de Mihai Isac analizează schimbările care pot avea loc în Marea Neagră în contextul unei inițiative atât de ambițioase precum ReArm Europe, coordonată de Comisia Europeană.
Impactul programului asupra unei regiuni atât de sensibile precum Marea Neagră, scena celei mai mari crize europene de după cel de-al Doilea Război Mondial, e atent analizat în text.
Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:
Regiunea Mării Negre devine centrul unei schimbări strategice majore în contextul lansării ambițioasei inițiative „ReArm Europe”, propuse recent de Comisia Europeană. Programul, rebotezat „Readiness 2030”, a fost prezentată de președinta Ursula von der Leyen pe 4 martie 2025, urmărește mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților militare europene, ca răspuns direct la amenințările geopolitice din estul continentului, amplificate de invazia Rusiei în Ucraina și incertitudinea relațiilor transatlantice.
Din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, Marea Neagră s-a transformat într-o zonă strategică sensibilă. Invazia totală a Ucrainei din 2022 a accentuat dramatic riscurile regionale, punând în alertă țările riverane și alianțele occidentale. În acest context, ‘Readiness 2030’ vine să răspundă unor provocări urgente: consolidarea securității regionale, reducerea dependenței față de SUA și dezvoltarea unei industrii europene autonome de apărare.
România se poziționează ca unul dintre principalii beneficiari ai programului „Readiness 2030”, având interese clare în consolidarea flancului estic NATO și al UE. Bucureștiul urmărește modernizarea Forțelor Navale și Aeriene, dezvoltarea infrastructurii militare, precum baza Mihail Kogălniceanu, și întărirea capacităților defensive prin achiziția de drone, sisteme antiaeriene și nave moderne.
Bulgaria își propune consolidarea securității litoralului și infrastructurii energetice. Sofia intenționează să folosească fondurile europene pentru modernizarea flotei aeriene, în special prin achiziționarea avioanelor F-16 și a unor nave militare moderne care să permită o apărare eficientă a zonei maritime proprii.
Ucraina, aflată în centrul crizei actuale, vede în „Readiness 2030” un instrument vital pentru reconstrucția, în colaborare cu statele partenere din UE, rapidă și masivă a forțelor sale armate. Kievul are nevoie urgentă de reconstrucția flotei maritime distruse și dezvoltarea sistemelor antiaeriene și antirachetă, esențiale pentru supraviețuire și descurajarea agresiunii rusești.
Turcia își urmărește propriul interes strategic de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele în contextul Convenției de la Montreux. Ankara continuă să dezvolte autonom capabilități militare avansate, cum ar fi dronele Bayraktar și submarine moderne, echilibrând relațiile sale cu Rusia și aliații NATO.
Georgia are acces strategic vital prin porturile sale și este profund interesată de aprofundarea parteneriatului energetic, care ar permite actualelor autorități de la Tbilisi să folosească acest avantaj pentru a evita sprijinirea opoziției de către statele europene și occidentale.
Republica Moldova, chiar dacă nu este riverană directă, devine un actor-cheie prin proximitatea geografică și vulnerabilitatea strategică. Chișinăul urmărește întărirea rezilienței sale prin dezvoltarea capacităților defensive proprii, în special în ceea ce privește apărarea cibernetică și gestionarea crizelor, mizând pe sprijinul european pentru modernizarea infrastructurii militare limitate pe care o deține.
Rusia are ca obiectiv menținerea hegemoniei în bazinul Mării Negre prin prezența Flotei Mării Negre din Crimeea, contracarând orice demersuri militare europene care ar putea diminua influența sa strategică.
„Readiness 2030” reprezintă o oportunitate semnificativă pentru statele membreu ale Uniunii Europene din regiunea Mării Negre. România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare prin dezvoltarea unor proiecte comune de apărare navală și aeriană, beneficiind de finanțarea europeană consistentă.
Ucraina, cu sprijin european masiv, ar putea reconstrui rapid și eficient flota navală și infrastructura militară afectată de război, iar Georgia ar putea să beneficieze de unele avantaje, în funcție de evoluțiile politice/
Republica Moldova, deși neutră, ar putea obține finanțări și sprijin tehnologic pentru securitatea cibernetică și infrastructura logistică necesară pentru gestionarea crizelor și apărarea teritorială preventivă.
Este esențial să înțelegem și impactul asupra Convenției de la Montreux și controlul strategic al Turciei asupra tranzitului naval. O cooperare eficientă UE-NATO în contextul „Readiness 2030” este crucială pentru securitatea regională, putând genera fie sinergii semnificative, fie tensiuni între aliați.
Securitatea energetică regională, infrastructura critică și apărarea cibernetică reprezintă alte domenii strategice vizate de această inițiativă. Statele riverane vor trebui să investească semnificativ și în protejarea acestor active vitale, adesea ținte ale atacurilor hibride.
Nu trebuie să subestimăm faptul că există riscul unei curse a înarmării regionale, generată de implementarea inițiativei „Readiness 2030”. Capacitățile administrative limitate și diferențele politice interne din țările riverane ar putea încetini implementarea eficientă a programului și genera vulnerabilități suplimentare.
Programul „Readiness 2030” este o oportunitate esențială de a asigura securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, oferind statelor riverane șansa de a-și consolida capacitățile defensive și infrastructura strategică. Succesul inițiativei depinde fundamental de coerența politică, cooperarea regională eficientă și integrarea proiectelor comune într-o strategie unitară de apărare europeană.Prin consolidarea strategică a regiunii Mării Negre, Europa face un pas esențial spre o autonomie defensivă reală și durabilă.
La câteva zile de la anunțul privind lansarea ReArm Europe, Uniunea Europeană a preferat să renunțe să se ‘reînarmeze’, cel puțin la nivel terminologic, redenumindu-și planul destinat să-i întărească apărarea la orizontul lui 2030, în urma comentariilor anumitor state membre, a confirmat Comisia Europeană.
Reamintim că planul „Readiness 2030” a fost dezvăluit în liniile sale directoare pe 4 martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această voință de a pune Uniunea pe picior de război nu a fost pe placul anumitor țări, printre care Spania și Italia. ‘Trebuie să vă spun că nu îmi place deloc termenul ”reînarmare”, nu sunt de acord cu acest termen’, a declarat ulterior șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, la summitul de la Bruxelles al Celor 27.
‘Consider că ”ReArm Europe” este un nume înșelător pentru cetățeni’, a spus și omoloaga sa italiană Giorgia Meloni în fața Senatului italian, citată de mass-media internațională.
Aceste temeri au fost auzite. ‘Suntem sensibili la faptul că numele ca atare poate provoca sensibilități în anumite state membre’, a explicat vineri în fața presei o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.
Planul, care are ambiția de a mobiliza până la 800 miliarde de euro pentru a dota UE cu o ‘descurajare credibilă’ la orizontul lui 2030, se va numi, așadar, de acum înainte „Readiness 2030”.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, avertizase săptămâna trecută că nu trebuie contat pe descurajarea președintelui rus Vladimir Putin ‘citindu-i ”Cartea albă” a apărării prezentată miercuri la Bruxelles în cadrul planului ‘ReArm 2030’, devenit între timp ‘Readiness 2030’.
Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decât în 2023, și cu perspective optimiste pentru următorii ani, ca urmare a achizițiilor pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia și deciziei unor țări europene de a-și suplimenta cheltuielile pentru înarmare în urma acestui război și a incertitudinilor generate de evoluția politicii externe a SUA în mandatul noului președinte Donald Trump.
Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite.
De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depășește deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.
La rândul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici și a-și asigura lanțul de aprovizionare, observând că Europa a intrat ‘într-o eră a reînarmării’.
Perspectivele industriei europene de apărare se văd și pe Bursă. De exemplu, valoarea acțiunilor Rheinmetall a crescut cu peste 137% de la începutul anului 2025. O creștere mai redusă, dar totuși semnificativă, de 44%, au acțiunile BAE Systems, în timp ce Leonardo estimează anul acesta o creștere a valorii acțiunilor sale cu 81%. În schimb, valoarea acțiunilor Airbus a crescut cu numai 7,3% de la începutul anului.
Planul anunțat la începutul lunii de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.
Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.
Va fi astfel creat un ‘spațiu fiscal’ prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.
Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe piețele de capital și acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării. În alocarea acestor împrumuturi, Comisia Europeană va acorda prioritate proiectelor ce implică societăți producătoare din Europa și Ucraina, iar cel puțin 65% din componentele echipamentelor militare fabricate vor trebui să fie de origine europeană.
Totodată, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat Cartea albă a apărării – Pregătire 2030. De asemenea, executivul comunitar a prezentat, ca parte a planului ReArm Europe/„Readiness 2030”, un pachet de apărare ambițios ce le oferă statelor membre pârghii pentru investiții în capabilitățile de apărare, indică un comunicat al Comisiei Europene difuzat pe website-ul său.
Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor esențiale de capabilitate și pentru a construi o bază industrială puternică a apărării. Documentul le propune statelor membre modalități de a investi masiv în apărare, de a achiziționa sisteme de apărare și de a construi disponibilitatea industriei de apărare europene pe termen lung, aspecte esențiale pentru securitatea Europei.
Europa trebuie să investească în securitatea și apărarea continentului, inclusiv în cea a flancului pontic, continuând în același timp să sprijine Ucraina care se apără de agresiunea rusă. Pentru a soluționa eficient aceste provocări,
Cartea albă a apărării stabilește o serie de direcții de acțiune esențiale:
– acoperirea lacunelor de capabilitate, cu atenție pe capabilitățile esențiale identificate de statele membre;
– sprijinirea industriei de apărare europene prin cerere agregată și achiziții comune sporite;
– sprijinirea Ucrainei prin asistență militară sporită și integrarea mai mare a industriilor de apărare europeană și ucraineană;
– adâncirea pieței apărării a UE inclusiv prin reglementări simplificate;
– accelerarea transformării apărării prin inovații precum inteligența artificială și tehnologia cuantică;
– sporirea pregătirii europene pentru scenariile cele mai pesimiste, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocarea de provizii și consolidarea frontierelor externe, în special la frontierele terestre cu Rusia și Belarus;
– consolidarea parteneriatelor cu țări din întreaga lume ce împărtășesc aceleași valori.
”Era dividentelor păcii este de mult apusă. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capabilitățile și să avem o abordare proactivă față de securitate. Luăm o măsură hotărâtă, prezentând o foaie de parcurs pentru ‘Pregătire 2030’, cu cheltuieli pentru apărare sporite, investiții importante în capabilitățile industriale de apărare europene.
Trebuie să cumpărăm mai mult european, pentru că asta înseamnă consolidarea bazei industriale și tehnologice a apărării europene. Aceasta înseamnă stimularea inovației și crearea unei piețe UE pentru echipamentele de apărare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În primul rând este vorba despre lansarea utilizării finanțării publice în apărare la nivel național. Comisia a invitat statele membre să activeze o clauză din Pactul de creștere și stabilitate care le va furniza spațiu bugetar suplimentar pentru a-și spori cheltuielile de apărare, în interiorul regulilor fiscale ale UE.â
Al doilea pilon este un nou instrument destinat acțiunii pentru securitatea Europei (SAFE). În lumina actualelor circumstanțe excepționale, Comisia va strânge 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital, printr-o abordare unificată pentru a ajuta statele membre să-și sporească rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Aceste fonduri vor fi virate la cerere statelor membre interesate, pe baza planurilor naționale.
Viramentele vor fi făcute sub forma unor împrumuturi la prețuri competitive și pe perioade de maturitate structurate atractiv, ce vor fi rambursate de statele membre beneficiare. Împrumuturile vor fi sprijinite de marja bugetului UE. SAFE le va permite statelor membre să-și majoreze imediat și masiv investițiile în apărare prin achiziții comune de la industria de de apărare europeană, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității și a predictibilității și la reducerea costurilor pentru o bază solidă a a industriei apărării europene.
Ucraina și țările EFTA vor putea participa la achizițiile comune și va fi posibilă cumpărarea de la industriile lor.
SAFE le va permite țărilor candidate, potențiale candidate și țărilor care au semnat un parteneriat de apărare și securitate cu UE pentru a participa la achiziții comune și a contribui la cererea agregată.
Un alt pilon este reprezentat de utilizarea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Investițiilor și a Economiilor.
În fine, doar investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile de investiții în industria apărării, de la start-up-uri la mari companii. În acest scop, strategia privind Uniunea Investițiilor și a Economiilor, adoptată recentde Comisie, va facilita mobilizarea economiilor private în piețe de capital mai eficiente și va canaliza investiții în sectoare esențiale ale economiei, precum apărarea, pentru cei care doresc să investească în ele.
La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat recent legat de Planul Rearm Europe/Readiness 2030, că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare.
‘Comisia Europeană dă dreptate României. Cheltuielile de apărare nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar! Voi răspunde la scrisoarea președintelui Comisiei Europene privind Planul Rearm Europe că sunt de acord să alocăm suplimentar fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi! Planul anunțat ieri la Bruxelles arată că Europa înțelege urgența majorării cheltuielilor de apărare, scoțând aceste sume din calculul deficitului bugetar.
Este exact ce susține România încă de la începutul războiului din Ucraina’, a scris Ciolacu, într-o postare pe rețelele sociale.
Premierul a adăugat că apariția unui instrument european de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare și susținerea capitalului privat vor ajuta la deschiderea de noi unități de producție în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Efortul Ucrainei de erodare metodică a rețelei anti-acces/interdicție zonală (A2/AD) a Rusiei în Crimeea a trecut la un nivel superior de complexitate. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că unitatea sa de elită, Centrul de Operații Speciale „Alfa”, a penetrat apărarea bazei aeriene Belbek în noaptea de 18 decembrie 2025, folosind drone cu rază lungă de acțiune. Bilanțul misiunii indică o pierdere dureroasă pentru Forțele Aerospațiale Ruse: un interceptor greu MiG-31 Foxhound, surprins la sol cu încărcătura completă de luptă, alături de o rețea complexă de sisteme radar.
Printr-un demers fără precedent pentru un stat NATO care nu are stocuri sovietice de armament, guvernul norvegian anunță un pachet de 290 de milioane de dolari care vizează finanţarea pentru Ucraina a două extreme tehnologice: rachete de ultimă generație pentru avioanele occidentale F-16 și muniții pentru sistemele S-300 moștenite din Războiul Rece.
Trei grăniceri ruși înarmați au trecut miercuri granița statului membru NATO și al Uniunii Europene, au declarat autoritățile estoniene. Postul de televiziune estonian ERR a relatat. Ministrul de Interne, Igor Taro, a declarat că rușii au rămas pe teritoriul estonian timp de aproximativ 20 de minute, apoi au plecat. Tallinn a publicat o înregistrare video a incidentului.
Polonia nu se mulțumește doar cu achiziții masive de blindate. Armata poloneză experimentează o revoluție structurală silențioasă, testând unități hibride om-mașină capabile să execute misiuni de la logistică grea până la ambuscade kamikaze.
Încercarea propagandei ruse de a minimiza efectele atacului cu drone subacvatice asupra portului Novorossiysk s-a întors împotriva Kremlinului. O analiză meticuloasă a imaginilor oficiale și a celor din satelit a permis identificarea a navei avariate: este vorba despre cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei ruse din Marea Neagră.
Guvernul SUA continuă să vândă Taiwanului arme în valoare de 11,15 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de arme pe care Statele Unite l-au livrat vreodată insulei autoguvernate, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan, în contextul în care insula se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, care o consideră parte a teritoriului său.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
Achiziționarea de camioane militare este finanțată printr-un împrumut de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
În urmă cu câteva zile, rușii au bombardat masiv Odesa și sudul Ucrainei, inclusiv obiective civile și energetice, însă și-au justificat operațiunea printr-o componentă militară, precizând că obiectivul atacului, în care au folosit în premieră în sudul Ucrainei bombe de aviație FAB, este de a „decupla” Ucraina de România.
Congresul american a adoptat miercuri strategia sa de apărare pentru 2026, reafirmându-şi sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, contrar semnalelor recente transmise de preşedintele Donald Trump şi administraţia sa.
Pachetul NDAA include și alte măsuri de sprijinire a apărării europene, cum ar fi stabilirea unui număr minim de 76.000 de soldați americani staționați în Europa.
Armata Statelor Unite lucrează la noi capabilități pentru sistemul de rachete sol-aer Patriot, care ar permite interceptarea inclusiv a țintelor care au depășit poziția sistemului sau care vin din spatele acestuia, o tehnică de lansare denumită „peste umăr”. Această funcționalitate ar extinde semnificativ flexibilitatea Patriot în lupta împotriva amenințărilor aeriene de tipul celor experimentate de armata ucraineană în încercarea de a combate noile tactici de utilizare a rachetelor Kinjal de către forțele ruse.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că noul sistem de rachete cu rază medie de acțiune „Oreshnik” va intra în serviciul de luptă până la sfârșitul anului.
Moscova a dezvăluit sistemul „Oreshnik” în noiembrie 2024, în urma unui atac asupra unei fabrici de arme din Ucraina, care a fost descris ca un „test de luptă” reușit.
Avioane Craiova nu a livrat niciun avion și nu o va mai face în 2025. Asta deși reprezentanții companiei sperau în toamnă că până la finalul anului vor fi livrate cel puțin 5 avioane din cele 10 aflate în proces de modernizare. Toate ar fi trebuit livrate până în august 2024, termenul fiind prelungit, dar fără folos.
Marți, 16 decembrie, a avut loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, așa-numitul Format Ramstein, în cadrul căreia au fost concordate o serie de măsuri de sprijin militar concret pentru Ucraina.
Șeful Statului Major britanic al Apărării, Sir Richard Knighton, avertizează că Regatul Unit nu se mai poate baza pe prezumțiile post-Război Rece, subliniind necesitatea unei investiții masive în IAMD (Integrated Air and Missile Defence) pentru a contracara arsenalul balistic și de croazieră al Rusiei.
Moarte suspectă a unui oficial sârb din cadrul companiei de stat Yugoimport, un furnizor cheie de arme și echipamente militare.
Iranul a început să recunoască public eșecurile sale militare în timpul recentului război cu Israelul, simultan cu o expunerea armelor sale strategice la expoziția Parcului Național Aerospațial Iranian. Această mișcare își propune să reseteze narațiunea internă și să restabilească imaginea țării ca putere militară, după șocul războiului cu Israelul.
Războiul naval din Marea Neagră a intrat într-o fază nouă și periculoasă pentru Moscova, marcată de o evoluție clară a vectorilor de atac, de la ținte de oportunitate la obiective strategice complexe. Cele mai recente imagini din satelit obținute în urma atacului de luni asupra portului Novorossiysk oferă prima confirmare vizuală a unei lovituri efectuate de un vehicul subacvatic fără pilot (UUV) ucrainean împotriva unui submarin rusesc din clasa Kilo.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie complexă de lovituri în adâncime în noaptea de 16-17 decembrie 2025, vizând infrastructura critică de rafinare și logistică din sudul Rusiei. Atacul, care a combinat roiuri de drone cu lovituri de precizie, a avariat rafinăria „Slaviansk” din ținutul Krasnodar și a provocat pene majore de curent, semnalând o intensificare a campaniei Kievului de a degrada capacitatea Moscovei de a finanța și alimenta masinaria sa de război.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Oficiul Federal pentru Carteluri al Germaniei (Bundeskartellamt) a luat pe 15 decembrie 2025 o decizie care ar putea redefini viitorul blindatelor europene. Aprobarea extinderii cooperării dintre Rheinmetall Landsysteme și KNDS Deutschland pentru dezvoltarea unui nou tanc principal de luptă (MBT) marchează recunoașterea oficială a faptului că Bundeswehr-ul (Armata Germană) nu mai poate aștepta după calendarul politic al Parisului și Berlinului.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
