Editorialul semnat de Mihai Isac analizează schimbările care pot avea loc în Marea Neagră în contextul unei inițiative atât de ambițioase precum ReArm Europe, coordonată de Comisia Europeană.
Impactul programului asupra unei regiuni atât de sensibile precum Marea Neagră, scena celei mai mari crize europene de după cel de-al Doilea Război Mondial, e atent analizat în text.
Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:
Regiunea Mării Negre devine centrul unei schimbări strategice majore în contextul lansării ambițioasei inițiative „ReArm Europe”, propuse recent de Comisia Europeană. Programul, rebotezat „Readiness 2030”, a fost prezentată de președinta Ursula von der Leyen pe 4 martie 2025, urmărește mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților militare europene, ca răspuns direct la amenințările geopolitice din estul continentului, amplificate de invazia Rusiei în Ucraina și incertitudinea relațiilor transatlantice.
Din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, Marea Neagră s-a transformat într-o zonă strategică sensibilă. Invazia totală a Ucrainei din 2022 a accentuat dramatic riscurile regionale, punând în alertă țările riverane și alianțele occidentale. În acest context, ‘Readiness 2030’ vine să răspundă unor provocări urgente: consolidarea securității regionale, reducerea dependenței față de SUA și dezvoltarea unei industrii europene autonome de apărare.
România se poziționează ca unul dintre principalii beneficiari ai programului „Readiness 2030”, având interese clare în consolidarea flancului estic NATO și al UE. Bucureștiul urmărește modernizarea Forțelor Navale și Aeriene, dezvoltarea infrastructurii militare, precum baza Mihail Kogălniceanu, și întărirea capacităților defensive prin achiziția de drone, sisteme antiaeriene și nave moderne.
Bulgaria își propune consolidarea securității litoralului și infrastructurii energetice. Sofia intenționează să folosească fondurile europene pentru modernizarea flotei aeriene, în special prin achiziționarea avioanelor F-16 și a unor nave militare moderne care să permită o apărare eficientă a zonei maritime proprii.
Ucraina, aflată în centrul crizei actuale, vede în „Readiness 2030” un instrument vital pentru reconstrucția, în colaborare cu statele partenere din UE, rapidă și masivă a forțelor sale armate. Kievul are nevoie urgentă de reconstrucția flotei maritime distruse și dezvoltarea sistemelor antiaeriene și antirachetă, esențiale pentru supraviețuire și descurajarea agresiunii rusești.
Turcia își urmărește propriul interes strategic de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele în contextul Convenției de la Montreux. Ankara continuă să dezvolte autonom capabilități militare avansate, cum ar fi dronele Bayraktar și submarine moderne, echilibrând relațiile sale cu Rusia și aliații NATO.
Georgia are acces strategic vital prin porturile sale și este profund interesată de aprofundarea parteneriatului energetic, care ar permite actualelor autorități de la Tbilisi să folosească acest avantaj pentru a evita sprijinirea opoziției de către statele europene și occidentale.
Republica Moldova, chiar dacă nu este riverană directă, devine un actor-cheie prin proximitatea geografică și vulnerabilitatea strategică. Chișinăul urmărește întărirea rezilienței sale prin dezvoltarea capacităților defensive proprii, în special în ceea ce privește apărarea cibernetică și gestionarea crizelor, mizând pe sprijinul european pentru modernizarea infrastructurii militare limitate pe care o deține.
Rusia are ca obiectiv menținerea hegemoniei în bazinul Mării Negre prin prezența Flotei Mării Negre din Crimeea, contracarând orice demersuri militare europene care ar putea diminua influența sa strategică.
„Readiness 2030” reprezintă o oportunitate semnificativă pentru statele membreu ale Uniunii Europene din regiunea Mării Negre. România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare prin dezvoltarea unor proiecte comune de apărare navală și aeriană, beneficiind de finanțarea europeană consistentă.
Ucraina, cu sprijin european masiv, ar putea reconstrui rapid și eficient flota navală și infrastructura militară afectată de război, iar Georgia ar putea să beneficieze de unele avantaje, în funcție de evoluțiile politice/
Republica Moldova, deși neutră, ar putea obține finanțări și sprijin tehnologic pentru securitatea cibernetică și infrastructura logistică necesară pentru gestionarea crizelor și apărarea teritorială preventivă.
Este esențial să înțelegem și impactul asupra Convenției de la Montreux și controlul strategic al Turciei asupra tranzitului naval. O cooperare eficientă UE-NATO în contextul „Readiness 2030” este crucială pentru securitatea regională, putând genera fie sinergii semnificative, fie tensiuni între aliați.
Securitatea energetică regională, infrastructura critică și apărarea cibernetică reprezintă alte domenii strategice vizate de această inițiativă. Statele riverane vor trebui să investească semnificativ și în protejarea acestor active vitale, adesea ținte ale atacurilor hibride.
Nu trebuie să subestimăm faptul că există riscul unei curse a înarmării regionale, generată de implementarea inițiativei „Readiness 2030”. Capacitățile administrative limitate și diferențele politice interne din țările riverane ar putea încetini implementarea eficientă a programului și genera vulnerabilități suplimentare.
Programul „Readiness 2030” este o oportunitate esențială de a asigura securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, oferind statelor riverane șansa de a-și consolida capacitățile defensive și infrastructura strategică. Succesul inițiativei depinde fundamental de coerența politică, cooperarea regională eficientă și integrarea proiectelor comune într-o strategie unitară de apărare europeană.Prin consolidarea strategică a regiunii Mării Negre, Europa face un pas esențial spre o autonomie defensivă reală și durabilă.
La câteva zile de la anunțul privind lansarea ReArm Europe, Uniunea Europeană a preferat să renunțe să se ‘reînarmeze’, cel puțin la nivel terminologic, redenumindu-și planul destinat să-i întărească apărarea la orizontul lui 2030, în urma comentariilor anumitor state membre, a confirmat Comisia Europeană.
Reamintim că planul „Readiness 2030” a fost dezvăluit în liniile sale directoare pe 4 martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această voință de a pune Uniunea pe picior de război nu a fost pe placul anumitor țări, printre care Spania și Italia. ‘Trebuie să vă spun că nu îmi place deloc termenul ”reînarmare”, nu sunt de acord cu acest termen’, a declarat ulterior șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, la summitul de la Bruxelles al Celor 27.
‘Consider că ”ReArm Europe” este un nume înșelător pentru cetățeni’, a spus și omoloaga sa italiană Giorgia Meloni în fața Senatului italian, citată de mass-media internațională.
Aceste temeri au fost auzite. ‘Suntem sensibili la faptul că numele ca atare poate provoca sensibilități în anumite state membre’, a explicat vineri în fața presei o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.
Planul, care are ambiția de a mobiliza până la 800 miliarde de euro pentru a dota UE cu o ‘descurajare credibilă’ la orizontul lui 2030, se va numi, așadar, de acum înainte „Readiness 2030”.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, avertizase săptămâna trecută că nu trebuie contat pe descurajarea președintelui rus Vladimir Putin ‘citindu-i ”Cartea albă” a apărării prezentată miercuri la Bruxelles în cadrul planului ‘ReArm 2030’, devenit între timp ‘Readiness 2030’.
Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decât în 2023, și cu perspective optimiste pentru următorii ani, ca urmare a achizițiilor pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia și deciziei unor țări europene de a-și suplimenta cheltuielile pentru înarmare în urma acestui război și a incertitudinilor generate de evoluția politicii externe a SUA în mandatul noului președinte Donald Trump.
Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite.
De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depășește deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.
La rândul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici și a-și asigura lanțul de aprovizionare, observând că Europa a intrat ‘într-o eră a reînarmării’.
Perspectivele industriei europene de apărare se văd și pe Bursă. De exemplu, valoarea acțiunilor Rheinmetall a crescut cu peste 137% de la începutul anului 2025. O creștere mai redusă, dar totuși semnificativă, de 44%, au acțiunile BAE Systems, în timp ce Leonardo estimează anul acesta o creștere a valorii acțiunilor sale cu 81%. În schimb, valoarea acțiunilor Airbus a crescut cu numai 7,3% de la începutul anului.
Planul anunțat la începutul lunii de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.
Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.
Va fi astfel creat un ‘spațiu fiscal’ prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.
Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe piețele de capital și acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării. În alocarea acestor împrumuturi, Comisia Europeană va acorda prioritate proiectelor ce implică societăți producătoare din Europa și Ucraina, iar cel puțin 65% din componentele echipamentelor militare fabricate vor trebui să fie de origine europeană.
Totodată, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat Cartea albă a apărării – Pregătire 2030. De asemenea, executivul comunitar a prezentat, ca parte a planului ReArm Europe/„Readiness 2030”, un pachet de apărare ambițios ce le oferă statelor membre pârghii pentru investiții în capabilitățile de apărare, indică un comunicat al Comisiei Europene difuzat pe website-ul său.
Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor esențiale de capabilitate și pentru a construi o bază industrială puternică a apărării. Documentul le propune statelor membre modalități de a investi masiv în apărare, de a achiziționa sisteme de apărare și de a construi disponibilitatea industriei de apărare europene pe termen lung, aspecte esențiale pentru securitatea Europei.
Europa trebuie să investească în securitatea și apărarea continentului, inclusiv în cea a flancului pontic, continuând în același timp să sprijine Ucraina care se apără de agresiunea rusă. Pentru a soluționa eficient aceste provocări,
Cartea albă a apărării stabilește o serie de direcții de acțiune esențiale:
– acoperirea lacunelor de capabilitate, cu atenție pe capabilitățile esențiale identificate de statele membre;
– sprijinirea industriei de apărare europene prin cerere agregată și achiziții comune sporite;
– sprijinirea Ucrainei prin asistență militară sporită și integrarea mai mare a industriilor de apărare europeană și ucraineană;
– adâncirea pieței apărării a UE inclusiv prin reglementări simplificate;
– accelerarea transformării apărării prin inovații precum inteligența artificială și tehnologia cuantică;
– sporirea pregătirii europene pentru scenariile cele mai pesimiste, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocarea de provizii și consolidarea frontierelor externe, în special la frontierele terestre cu Rusia și Belarus;
– consolidarea parteneriatelor cu țări din întreaga lume ce împărtășesc aceleași valori.
”Era dividentelor păcii este de mult apusă. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capabilitățile și să avem o abordare proactivă față de securitate. Luăm o măsură hotărâtă, prezentând o foaie de parcurs pentru ‘Pregătire 2030’, cu cheltuieli pentru apărare sporite, investiții importante în capabilitățile industriale de apărare europene.
Trebuie să cumpărăm mai mult european, pentru că asta înseamnă consolidarea bazei industriale și tehnologice a apărării europene. Aceasta înseamnă stimularea inovației și crearea unei piețe UE pentru echipamentele de apărare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În primul rând este vorba despre lansarea utilizării finanțării publice în apărare la nivel național. Comisia a invitat statele membre să activeze o clauză din Pactul de creștere și stabilitate care le va furniza spațiu bugetar suplimentar pentru a-și spori cheltuielile de apărare, în interiorul regulilor fiscale ale UE.â
Al doilea pilon este un nou instrument destinat acțiunii pentru securitatea Europei (SAFE). În lumina actualelor circumstanțe excepționale, Comisia va strânge 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital, printr-o abordare unificată pentru a ajuta statele membre să-și sporească rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Aceste fonduri vor fi virate la cerere statelor membre interesate, pe baza planurilor naționale.
Viramentele vor fi făcute sub forma unor împrumuturi la prețuri competitive și pe perioade de maturitate structurate atractiv, ce vor fi rambursate de statele membre beneficiare. Împrumuturile vor fi sprijinite de marja bugetului UE. SAFE le va permite statelor membre să-și majoreze imediat și masiv investițiile în apărare prin achiziții comune de la industria de de apărare europeană, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității și a predictibilității și la reducerea costurilor pentru o bază solidă a a industriei apărării europene.
Ucraina și țările EFTA vor putea participa la achizițiile comune și va fi posibilă cumpărarea de la industriile lor.
SAFE le va permite țărilor candidate, potențiale candidate și țărilor care au semnat un parteneriat de apărare și securitate cu UE pentru a participa la achiziții comune și a contribui la cererea agregată.
Un alt pilon este reprezentat de utilizarea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Investițiilor și a Economiilor.
În fine, doar investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile de investiții în industria apărării, de la start-up-uri la mari companii. În acest scop, strategia privind Uniunea Investițiilor și a Economiilor, adoptată recentde Comisie, va facilita mobilizarea economiilor private în piețe de capital mai eficiente și va canaliza investiții în sectoare esențiale ale economiei, precum apărarea, pentru cei care doresc să investească în ele.
La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat recent legat de Planul Rearm Europe/Readiness 2030, că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare.
‘Comisia Europeană dă dreptate României. Cheltuielile de apărare nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar! Voi răspunde la scrisoarea președintelui Comisiei Europene privind Planul Rearm Europe că sunt de acord să alocăm suplimentar fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi! Planul anunțat ieri la Bruxelles arată că Europa înțelege urgența majorării cheltuielilor de apărare, scoțând aceste sume din calculul deficitului bugetar.
Este exact ce susține România încă de la începutul războiului din Ucraina’, a scris Ciolacu, într-o postare pe rețelele sociale.
Premierul a adăugat că apariția unui instrument european de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare și susținerea capitalului privat vor ajuta la deschiderea de noi unități de producție în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
