Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Partea României în planul ambițios al Europei de reînarmare: Punctul esențial al strategiei noastre e Marea Neagră
Strategica
Data publicării:
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.  
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Editorialul semnat de Mihai Isac analizează schimbările care pot avea loc în Marea Neagră în contextul unei inițiative atât de ambițioase precum ReArm Europe, coordonată de Comisia Europeană. 

Impactul programului asupra unei regiuni atât de sensibile precum Marea Neagră, scena celei mai mari crize europene de după cel de-al Doilea Război Mondial, e atent analizat în text.

Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:

Regiunea Mării Negre devine centrul unei schimbări strategice majore în contextul lansării ambițioasei inițiative „ReArm Europe”, propuse recent de Comisia Europeană. Programul, rebotezat „Readiness 2030”, a fost prezentată de președinta Ursula von der Leyen pe 4 martie 2025, urmărește mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților militare europene, ca răspuns direct la amenințările geopolitice din estul continentului, amplificate de invazia Rusiei în Ucraina și incertitudinea relațiilor transatlantice.

Din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, Marea Neagră s-a transformat într-o zonă strategică sensibilă. Invazia totală a Ucrainei din 2022 a accentuat dramatic riscurile regionale, punând în alertă țările riverane și alianțele occidentale. În acest context, ‘Readiness 2030’ vine să răspundă unor provocări urgente: consolidarea securității regionale, reducerea dependenței față de SUA și dezvoltarea unei industrii europene autonome de apărare.

 

Cum se poziționează România și celelalte state riverane Mării Negre la programul Readiness 2030

 

2. Exercițiul... (116586214_2606533846272735_8869160845314012609_o_55595600.jpg)

România se poziționează ca unul dintre principalii beneficiari ai programului „Readiness 2030”, având interese clare în consolidarea flancului estic NATO și al UE. Bucureștiul urmărește modernizarea Forțelor Navale și Aeriene, dezvoltarea infrastructurii militare, precum baza Mihail Kogălniceanu, și întărirea capacităților defensive prin achiziția de drone, sisteme antiaeriene și nave moderne.

Bulgaria își propune consolidarea securității litoralului și infrastructurii energetice. Sofia intenționează să folosească fondurile europene pentru modernizarea flotei aeriene, în special prin achiziționarea avioanelor F-16 și a unor nave militare moderne care să permită o apărare eficientă a zonei maritime proprii.

Ucraina, aflată în centrul crizei actuale, vede în „Readiness 2030” un instrument vital pentru reconstrucția, în colaborare cu statele partenere din UE, rapidă și masivă a forțelor sale armate. Kievul are nevoie urgentă de reconstrucția flotei maritime distruse și dezvoltarea sistemelor antiaeriene și antirachetă, esențiale pentru supraviețuire și descurajarea agresiunii rusești.

Turcia își urmărește propriul interes strategic de a controla strâmtorile Bosfor și Dardanele în contextul Convenției de la Montreux. Ankara continuă să dezvolte autonom capabilități militare avansate, cum ar fi dronele Bayraktar și submarine moderne, echilibrând relațiile sale cu Rusia și aliații NATO.

Georgia are acces strategic vital prin porturile sale și este profund interesată de aprofundarea parteneriatului energetic, care ar permite actualelor autorități de la Tbilisi să folosească acest avantaj pentru a evita sprijinirea opoziției de către statele europene și occidentale.

Republica Moldova, chiar dacă nu este riverană directă, devine un actor-cheie prin proximitatea geografică și vulnerabilitatea strategică. Chișinăul urmărește întărirea rezilienței sale prin dezvoltarea capacităților defensive proprii, în special în ceea ce privește apărarea cibernetică și gestionarea crizelor, mizând pe sprijinul european pentru modernizarea infrastructurii militare limitate pe care o deține.

Rusia are ca obiectiv menținerea hegemoniei în bazinul Mării Negre prin prezența Flotei Mării Negre din Crimeea, contracarând orice demersuri militare europene care ar putea diminua influența sa strategică.

 

România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare

 

3. -imagine fara descriere- (fortele_navale_romane_72768700.jpg)

„Readiness 2030” reprezintă o oportunitate semnificativă pentru statele membreu ale Uniunii Europene din regiunea Mării Negre. România și Bulgaria pot deveni centre regionale ale industriei europene de apărare prin dezvoltarea unor proiecte comune de apărare navală și aeriană, beneficiind de finanțarea europeană consistentă.

Ucraina, cu sprijin european masiv, ar putea reconstrui rapid și eficient flota navală și infrastructura militară afectată de război, iar Georgia ar putea să beneficieze de unele avantaje, în funcție de evoluțiile politice/

Republica Moldova, deși neutră, ar putea obține finanțări și sprijin tehnologic pentru securitatea cibernetică și infrastructura logistică necesară pentru gestionarea crizelor și apărarea teritorială preventivă.

Este esențial să înțelegem și impactul asupra Convenției de la Montreux și controlul strategic al Turciei asupra tranzitului naval. O cooperare eficientă UE-NATO în contextul „Readiness 2030” este crucială pentru securitatea regională, putând genera fie sinergii semnificative, fie tensiuni între aliați.

Securitatea energetică regională, infrastructura critică și apărarea cibernetică reprezintă alte domenii strategice vizate de această inițiativă. Statele riverane vor trebui să investească semnificativ și în protejarea acestor active vitale, adesea ținte ale atacurilor hibride.

 

Riscul unei curse a înarmării regionale

 

Nu trebuie să subestimăm faptul că există riscul unei curse a înarmării regionale, generată de implementarea inițiativei „Readiness 2030”. Capacitățile administrative limitate și diferențele politice interne din țările riverane ar putea încetini implementarea eficientă a programului și genera vulnerabilități suplimentare.

Programul „Readiness 2030” este o oportunitate esențială de a asigura securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, oferind statelor riverane șansa de a-și consolida capacitățile defensive și infrastructura strategică. Succesul inițiativei depinde fundamental de coerența politică, cooperarea regională eficientă și integrarea proiectelor comune într-o strategie unitară de apărare europeană.Prin consolidarea strategică a regiunii Mării Negre, Europa face un pas esențial spre o autonomie defensivă reală și durabilă.

La câteva zile de la anunțul privind lansarea ReArm Europe, Uniunea Europeană a preferat să renunțe să se ‘reînarmeze’, cel puțin la nivel terminologic, redenumindu-și planul destinat să-i întărească apărarea la orizontul lui 2030, în urma comentariilor anumitor state membre, a confirmat Comisia Europeană.

Reamintim că planul „Readiness 2030” a fost dezvăluit în liniile sale directoare pe 4 martie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Însă această voință de a pune Uniunea pe picior de război nu a fost pe placul anumitor țări, printre care Spania și Italia. ‘Trebuie să vă spun că nu îmi place deloc termenul ”reînarmare”, nu sunt de acord cu acest termen’, a declarat ulterior șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, la summitul de la Bruxelles al Celor 27.

‘Consider că ”ReArm Europe” este un nume înșelător pentru cetățeni’, a spus și omoloaga sa italiană Giorgia Meloni în fața Senatului italian, citată de mass-media internațională.

Aceste temeri au fost auzite. ‘Suntem sensibili la faptul că numele ca atare poate provoca sensibilități în anumite state membre’, a explicat vineri în fața presei o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.

Planul, care are ambiția de a mobiliza până la 800 miliarde de euro pentru a dota UE cu o ‘descurajare credibilă’ la orizontul lui 2030, se va numi, așadar, de acum înainte „Readiness 2030”.

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, avertizase săptămâna trecută că nu trebuie contat pe descurajarea președintelui rus Vladimir Putin ‘citindu-i ”Cartea albă” a apărării prezentată miercuri la Bruxelles în cadrul planului ‘ReArm 2030’, devenit între timp ‘Readiness 2030’.

 

Marile companii din industria de apărare din Europa au fost pe profit în 2024

 

4. Centrul Th... (1702544454321_76943600.jpeg)

Cele mai mari cinci companii europene din sectorul apărării au încheiat anul 2024 cu un profit global de 6,313 miliarde de euro, cu 10,55% mai mult decât în 2023, și cu perspective optimiste pentru următorii ani, ca urmare a achizițiilor pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia și deciziei unor țări europene de a-și suplimenta cheltuielile pentru înarmare în urma acestui război și a incertitudinilor generate de evoluția politicii externe a SUA în mandatul noului președinte Donald Trump.

Astfel, compania britanică BAE Systems, cea italiană Leonardo, cea franceză Thales, cea germană Rheinmetall, precum și Airbus, toate companii lider în Europa, și-au majorat anul trecut cifra de afaceri cu 13,6%, ajungând la încasări totale de 94,12 miliarde de euro, și au perspective îmbunătățite pentru anii următori, când vor avea de onorat numeroase noi comenzi primite.

De pildă, Thales are un carnet de comenzi care depășește deja încasările de anul trecut, în timp ce Leonardo a trebuit să-și revizuiască planul industrial pentru a putea onora cererea, pe care o estimează la circa 106 miliarde de euro pentru perioada 2025-2029.

La rândul său, directorul general al grupului Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că această companie a investit circa 8 miliarde de euro în ultimii ani pentru a construi noi fabrici și a-și asigura lanțul de aprovizionare, observând că Europa a intrat ‘într-o eră a reînarmării’.

Perspectivele industriei europene de apărare se văd și pe Bursă. De exemplu, valoarea acțiunilor Rheinmetall a crescut cu peste 137% de la începutul anului 2025. O creștere mai redusă, dar totuși semnificativă, de 44%, au acțiunile BAE Systems, în timp ce Leonardo estimează anul acesta o creștere a valorii acțiunilor sale cu 81%. În schimb, valoarea acțiunilor Airbus a crescut cu numai 7,3% de la începutul anului.

Planul anunțat la începutul lunii de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar și oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Comisia Europeană a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor Apărării.

Va fi astfel creat un ‘spațiu fiscal’ prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuși, aceste fonduri se vor reflecta în creșterea datoriilor publice și în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.

Diferența de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi atrase de pe piețele de capital și acordate statelor membre pentru investiții în sectorul apărării. În alocarea acestor împrumuturi, Comisia Europeană va acorda prioritate proiectelor ce implică societăți producătoare din Europa și Ucraina, iar cel puțin 65% din componentele echipamentelor militare fabricate vor trebui să fie de origine europeană.

Totodată, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat Cartea albă a apărării – Pregătire 2030. De asemenea, executivul comunitar a prezentat, ca parte a planului ReArm Europe/„Readiness 2030”, un pachet de apărare ambițios ce le oferă statelor membre pârghii pentru investiții în capabilitățile de apărare, indică un comunicat al Comisiei Europene difuzat pe website-ul său.

 

Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor din industrie

 

Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor esențiale de capabilitate și pentru a construi o bază industrială puternică a apărării. Documentul le propune statelor membre modalități de a investi masiv în apărare, de a achiziționa sisteme de apărare și de a construi disponibilitatea industriei de apărare europene pe termen lung, aspecte esențiale pentru securitatea Europei.

Europa trebuie să investească în securitatea și apărarea continentului, inclusiv în cea a flancului pontic, continuând în același timp să sprijine Ucraina care se apără de agresiunea rusă. Pentru a soluționa eficient aceste provocări,

Cartea albă a apărării stabilește o serie de direcții de acțiune esențiale:

– acoperirea lacunelor de capabilitate, cu atenție pe capabilitățile esențiale identificate de statele membre;

– sprijinirea industriei de apărare europene prin cerere agregată și achiziții comune sporite;

– sprijinirea Ucrainei prin asistență militară sporită și integrarea mai mare a industriilor de apărare europeană și ucraineană;

– adâncirea pieței apărării a UE inclusiv prin reglementări simplificate;

– accelerarea transformării apărării prin inovații precum inteligența artificială și tehnologia cuantică;

– sporirea pregătirii europene pentru scenariile cele mai pesimiste, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocarea de provizii și consolidarea frontierelor externe, în special la frontierele terestre cu Rusia și Belarus;

– consolidarea parteneriatelor cu țări din întreaga lume ce împărtășesc aceleași valori.

 

”Era dividentelor păcii este de mult apusă”

 

5. Photo sour... (nato-soldati_97252300.jpg)

”Era dividentelor păcii este de mult apusă. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capabilitățile și să avem o abordare proactivă față de securitate. Luăm o măsură hotărâtă, prezentând o foaie de parcurs pentru ‘Pregătire 2030’, cu cheltuieli pentru apărare sporite, investiții importante în capabilitățile industriale de apărare europene.

Trebuie să cumpărăm mai mult european, pentru că asta înseamnă consolidarea bazei industriale și tehnologice a apărării europene. Aceasta înseamnă stimularea inovației și crearea unei piețe UE pentru echipamentele de apărare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În primul rând este vorba despre lansarea utilizării finanțării publice în apărare la nivel național. Comisia a invitat statele membre să activeze o clauză din Pactul de creștere și stabilitate care le va furniza spațiu bugetar suplimentar pentru a-și spori cheltuielile de apărare, în interiorul regulilor fiscale ale UE.â

Al doilea pilon este un nou instrument destinat acțiunii pentru securitatea Europei (SAFE). În lumina actualelor circumstanțe excepționale, Comisia va strânge 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital, printr-o abordare unificată pentru a ajuta statele membre să-și sporească rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Aceste fonduri vor fi virate la cerere statelor membre interesate, pe baza planurilor naționale.

Viramentele vor fi făcute sub forma unor împrumuturi la prețuri competitive și pe perioade de maturitate structurate atractiv, ce vor fi rambursate de statele membre beneficiare. Împrumuturile vor fi sprijinite de marja bugetului UE. SAFE le va permite statelor membre să-și majoreze imediat și masiv investițiile în apărare prin achiziții comune de la industria de de apărare europeană, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității și a predictibilității și la reducerea costurilor pentru o bază solidă a a industriei apărării europene.

Ucraina și țările EFTA vor putea participa la achizițiile comune și va fi posibilă cumpărarea de la industriile lor.
SAFE le va permite țărilor candidate, potențiale candidate și țărilor care au semnat un parteneriat de apărare și securitate cu UE pentru a participa la achiziții comune și a contribui la cererea agregată.

Un alt pilon este reprezentat de utilizarea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Investițiilor și a Economiilor.

În fine, doar investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile de investiții în industria apărării, de la start-up-uri la mari companii. În acest scop, strategia privind Uniunea Investițiilor și a Economiilor, adoptată recentde Comisie, va facilita mobilizarea economiilor private în piețe de capital mai eficiente și va canaliza investiții în sectoare esențiale ale economiei, precum apărarea, pentru cei care doresc să investească în ele.

La rândul său, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat recent legat de Planul Rearm Europe/Readiness 2030, că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare.

‘Comisia Europeană dă dreptate României. Cheltuielile de apărare nu vor fi incluse în calculul deficitului bugetar! Voi răspunde la scrisoarea președintelui Comisiei Europene privind Planul Rearm Europe că sunt de acord să alocăm suplimentar fonduri pentru armament, cu condiția ca banii să ajungă exclusiv la fabrici din industria românească de apărare. Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi! Planul anunțat ieri la Bruxelles arată că Europa înțelege urgența majorării cheltuielilor de apărare, scoțând aceste sume din calculul deficitului bugetar.

Este exact ce susține România încă de la începutul războiului din Ucraina’, a scris Ciolacu, într-o postare pe rețelele sociale.

Premierul a adăugat că apariția unui instrument european de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare și susținerea capitalului privat vor ajuta la deschiderea de noi unități de producție în România.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ucraina a devenit cea mai mare și pregătită armată a Europei. E.S. Ihor Prokopchuk: Dacă nu oprim Rusia va înainta pe flanc, inclusiv România
Nicușor Dan, Maia Sandu, Volodimir Zelenski
EXCLUSIV
România, după summitul de la Odesa și agresiunea continuă a Rusiei în regiune | Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
NATO va desfășura noi sateliți pentru a monitoriza Rusia
Un milion de victime: Armata Rusiei sângerează în Ucraina, iar Kremlinul pare să nu bage de seamă
Militari ruși, în Transnistria. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Rusia simulează Operațiunea Iași-Chișinău care a dus la invazia României din 1944. Este o amenințare la adresa NATO sau o testare a reacţiei noastre?
Photo source: Lockheed Martin
EXCLUSIV
Capabilități gata de misiune, la viteza și amploarea necesare
Cum ar intenţiona Rusia să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare: Testul s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri
Analiză Militară | Polonia își schimbă radical prioritățile: Pune pe pauză unele achizitii militare pentru a rezolva o problemă critică de instruire
Uitați de Rusia. Crește cu viteză amețitoare puterea militară a Chinei iar estimările nu sunt bune deloc: Peste 435 de nave de război până în 2030
Ar fi suficiente cele 49 de avioane F-16 în caz de război? Și cum a sacrificat România alte obiective: „Un număr mare de F-16 nu asigură succesul”
Armata ocupantului rus acționând în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Fota: Dacă rușii vor face o porcărie vor declanșa războiul în următorii 2 ani. Urmează o perioadă critică pentru România și Europa
Trump se abține să critice China pentru ajutorul acordat Rusiei în război. Strategia SUA în relația cu „dragonul” nu are Ucraina ca obiectiv principal
Membri ai forțelor armate germane transportă un sistem de arme Taurus în timpul Expoziției Aerospațiale Internaționale (ILA) din Schoenefeld pe 30 mai 2016. Sursa foto: TOBIAS SCHWARZ via Getty Images.
EXCLUSIV
Europa, vulnerabilă fără umbrela de securitate a SUA: Noi, europenii, nu avem suficiente sisteme de rachete pentru a descuraja singuri Rusia
Atac masiv asupra aeroportului din Briansk, Rusia (Foto/Video): Rezultatul, explozii puternice și distrugerea aviației de transport militar
Vești bune de peste Atlantic - Merz mulțumit de rezultatele întâlnirii cu Trump
Expertul în studii de securitate Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și secretar de stat în MAE
EXCLUSIV
Nu mai e timp de pierdut: Marea Neagră și obiectivele României cu războiul readus de Rusia la ușa noastră | Iulian Fota, la Obiectiv EuroAtlantic
Screenshot video SBU
EXCLUSIV
Aviația strategică a Rusiei arată ca o șandrama (Foto/Video): Bombardierele rusești sunt protejate în cel mai rudimentar mod, cu anvelope și panouri din sârmă
Noul comandant al Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot anunță schimbări radicale
Adevărul din spatele cortinei de fum: Imaginile din satelit demască strategia Rusiei de a ascunde pierderile de avioane Tu-95 și Tu-22M3, după operațiunea "Pânza de Păianjen" (Foto)
Cum se pregătește China pentru operațiuni de luptă la scară largă: O analiză detaliată a strategiei militare a Beijingului
Belgia intenționează să își mărească flota de avioane de vânătoare F-35A cu peste 50%
Războiul readus pe continent de Rusia deschide a doua umbrelă nucleară: După Franța, un alt stat vrea să contribuie la descurajarea nucleară
Adevăruri incomode: fostul secretar de stat Pompeo - SUA nu au făcut suficient pentru a opri războiul în 2014
Marea vulnerabilitatea a celei mai puternice armate din lume: Armata SUA, prea „ușoară” pentru a câștiga. Rețeta declinului ar fi focalizarea exclusivă pe Pacific
Frica de Rusia ajunge până în Marea Britanie: Guvernul anunță 12 submarine nucleare noi și investiții de 20 miliarde de dolari în focoase nucleare
Marea Britanie va anunța noua strategie de apărare. Prima mutare: 6 fabrici de armament și achizița a 7.000 de rachete cu rază lungă
Teheranul își mărește stocul de uraniu. Agenția pentru Energie Atomică: Iranul nu oferă răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic
Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare

Ştiri Recomandate

Sorin Encuțescu
EXCLUSIV
Cum pregătește România doctrina și strategia pentru războiul viitorului? | Armata, între T-55 și arme de ultimă generație | Sorin Encuțescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Germania și Norvegia vor achita trei sisteme PATRIOT pentru Ucraina, dar principala problemă e muniția: SUA dețin doar un sfert din necesar de rachete
Trump trimite pentru prima dată arme Ucrainei, folosind PDA și anunță că va face luni o „declarație majoră” cu privire la Rusia
Rusia nu doar că refuză negocierea, dar accelerează mașinăria de război: Aprilie 2022 și iunie 2025, cele mai cumplite luni ale războiului (Raport oficial ONU)
Patriot și rachetele PAC-3 MSE au mai trecut un test critic în SUA. Interceptoarele sunt deja „combat proven” inclusiv împotriva hipersonicelor ruse Kinjal
Apărarea românească, cu ADN de Iron Dome. Ionuț Moșteanu confirmă că Rafael a câștigat licitația și speră „să nu ne încurcăm pe drum” în semnarea contractului
Doi luptători români din grupul Getica, răniți în Ucraina de o dronă FPV rusă folosită de ocupant pe post de mină. Paradoxal viața lor a fost salvată de o greșeală a rușilor
Ursula von der Leyen trece en fanfare de votul de încredere la moțiunea generată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea
Scrisoarea generalilor: Mai puține F-35 și anularea programului E-7 Wedgetail pot duce la înfrângerea SUA în următorul război. Demers fără precedent în America
România spune adio AK-47 și dă startul înzestrării cu arme de asalt și mașini de luptă în două programe gigant. Termen ambițios pentru semnarea contractelor
Rutte nu exclude cel mai horror scenariu: Există un risc tot mai mare ca Rusia și China să atace coordonat, rușii Alianța în Europa iar chinezii în Taiwan
Statele membre NATO continuă să monitorizeze submarinul rusesc Novorossiysk aflat acum în partea de vest a Mării Mediterane
Incident rar în Ucraina: Un agent SBU a fost asasinat la Kiev. Serviciu de securitate a confirmat incidentul
Șase țări au primit scrisori de informare de la Trump în care erau anunțate că SUA impun tarife. Printre ele și R. Moldova
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Cine este de vină pentru Războiul din Ucraina? O analiză a deciziilor greșite pe care Statele Unite le-au luat începând cu 1990
Raport: Peste 1.000 de componente occidentale, găsite în avioanele rusești Su-34 și Su-35S. Cum reuşeşte Rusia să ocolească sancţiunile economice?
Un stat membru NATO care a dat Ucrainei toate tancurile sale T-72, și-a format în schimb o armată pregătită pentru secolul XXI
Programul militar ucrainean Neptun, de interes pentru spionajul chinez: Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut doi cetățeni chinezi pentru furt de secrete militare
Producția tancului K2 Black Panther, dedicată exclusiv Poloniei: Compania Hyundai Rotem triplează ritmul pe fondul unui nou contract masiv
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, primește interdicție de intrare în România din ”motive ce țin de siguranța națională”, precizează MAE
Taiwanul începe cele mai mari exerciții militare din istorie. Sistemele HIMARS, utilizate pentru prima dată
Tancuri Leclerc din cadrul Regimentului 1 de vânători al Armatei Franceze / Foto: 7th Army Training Command, flickr
EXCLUSIV
Cea mai mare prezență militară franceză externă e în România: Urmează „testul brigăzii” cu tancuri Leclerc. „Vom demonstra o proiecție de forță întregii lumi”
Test fără precedent: Un avion Rafale și un Mirage 2000 au lansat în premieră rachete MICA IR împotriva unor baloane aflate la 20 de km altitudine
Iranul și-a pierdut încrederea în S-300 rusești și preferă lansatoarele Chinei pentru a-și reconstrui apărarea aeriană distrusă de atacurile Israelului. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur
CEDO a condamnat Rusia pentru doborârea zborului MH17. Rusia, în spatele lovirii avionului de linie Boeing 777 al Malaysia Airlines soldat cu 298 de morți
România a preluat de la Bulgaria comanda Grupului naval pentru combaterea minelor în Marea Neagră
SUA „arată pisica” Rusiei printr-o declarație surprinzătoare despre Ucraina și rachete Tomahawk. Strategie de negociere sau Trump chiar și-a pierdut răbdarea?
Ambasadorul Franței în România: Nu suntem aici să atacăm pe nimeni ci să protejăm Alianța. Puterea nucleară a Franței contribuie la descurajare și la securitatea mondială
Soluții ”antiefracție” pentru frontiera cu Rusia: Lituania și Finlanda vor produce zeci de mii de mine antipersonal
Atac al Rusiei cu număr record de drone: Peste 700 de drone, lansate spre vestul Ucrainei, la sute de km de linia frontului. Polonia a ridicat din nou avioane F-16
Dacă aș fi din nou președinte... CNN a lansat o înregistrare audio cu Trump amenințând Rusia și China. ”Aș bombarda Moscova și Beijingul”
pixel