În centrul acestei transformări se află un nou impuls pentru „autonomia strategică”, un concept care urmărește să permită Europei să acționeze independent de Statele Unite în protejarea intereselor sale. Ipotezele confortabile ale unei Europe stabile, de după Războiul Rece, au fost spulberate.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 şi mai nou relaţia tot mai tensionata cu Statele Unite au acționat ca un semnal de alarmă puternic, forțând națiunile europene să se confrunte cu realitatea războiului convențional la ușa lor. Împreună cu rivalitatea strategică crescândă dintre Statele Unite și China, amenințarea persistentă a terorismului transnațional și prevalența tot mai mare a războiului hibrid, necesitatea unei apărări europene robuste și unificate nu a fost niciodată mai evidentă.
„Războiul din Ucraina a modificat fundamental peisajul securității europene”, afirmă nu de mult Dr. Camille Grand, expert în domeniul apărării la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). „Acesta a demonstrat fragilitatea ordinii de securitate existente și a subliniat imperativul ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”.
Un fundament al revitalizării apărării în Europa este încercarea de a-și îmbunătăți capacitățile în materie de echipamente militare. Decenii de investiții insuficiente au lăsat multe armate europene dependente de sisteme învechite sau dependenţe de achiziţii din Statele Unite. Soluția pe care o avem pe care o avem la îndemână este una simplă: Programe comune de achiziții și eforturi de dezvoltare pe plan european intre marii producători de armament.
Cu un buget de 8 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, Fondul European de Apărare (EDF), lansat încă din 2017, este un instrument-cheie în promovarea cooperării la nivel de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Comisia Europeană a afirma în repetate rânduri că EDF finanțează proiecte care acoperă domenii critice precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și sistemele de arme de nouă generație.
„FED este conceput să elimine barierele din calea cooperării și să promoveze o bază industrială europeană de apărare mai integrată”, a explicat în trecut un purtător de cuvânt al Comisiei.
Datele arată că EDF a finanțat deja numeroase proiecte inovatoare, inclusiv dezvoltarea de sisteme aeriene avansate fără pilot și de rețele de comunicații securizate.
Călătoria către o apărare europeană mai puternică este una lungă și complexă. Dar direcția este clară: Europa își creează un nou scut, care reflectă evoluția nevoilor sale de securitate și determinarea sa tot mai mare de a-și modela propriul destin.
Președintele american Donald Trump a accelerat apelurile la reînarmarea Europei, punând la îndoială rolul central al Washingtonului în cadrul NATO și făcând deschideri către Rusia în privința Ucrainei.
În încercarea de a oferi celor 27 de state membre ale UE instrumentele necesare pentru creșterea cheltuielilor, Bruxelles-ul a prezentat luna aceasta o serie de propuneri despre care afirmă că ar putea atrage până la 800 de miliarde de eur.
În ciuda tuturor acestor impulsului din spatele inițiativelor europene în domeniul apărării, rămân provocări semnificative. Interesele naționale divergente, obstacolele birocratice și constrângerile financiare pot împiedica progresul. În plus, obținerea unei autonomii strategice reale necesită un angajament pe termen lung și dorința de a depăși prejudecăți adânc înrădăcinate.
Țările europene membre ale NATO iau măsuri urgente pentru a-și consolida industriile de armament, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la soliditatea angajamentului Statelor Unite față de securitatea lor. Națiunile europene derulează, de asemenea, revizuiri ale strategiilor naționale pentru a-și adapta posturile de apărare.
Țările NATO din Europa și-au dublat importurile de arme între 2020 și 2024, SUA furnizând peste 64% din total - față de 52% în perioada precedentă de cinci ani.
Multe țări au mers ceva mai departe cu deciziile lor de a achiziționa arme americane, în ciuda îngrijorării crescânde că garanțiile de securitate pe care America le-a oferit Europei timp de decenii nu mai sunt de încredere sub președintele american Donald Trump.
Cu toate acestea, Franța este unică prin faptul că este deja în mare măsură independentă de SUA în ceea ce privește echipamentele militare. Majoritatea celorlalte țări UE au un anumit grad de resurse militare americane inclus în stocurile lor și multe sunt dependente de avioanele de luptă F-35 fabricate în SUA, veriga cea mai slabă.
Franța, de exemplu, a publicat recent o nouă revizuire strategică națională care subliniază necesitatea unei capacități de apărare mai robuste și mai autonome. Capacitățile militare, voința politică și viziunea strategică ale Franței au poziționat-o ca un actor-cheie al inițiativelor europene în domeniul apărării.
În fața provocărilor tot mai mari în materie de securitate, se ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea militară a Franței de a conduce o inițiativă de apărare comună. Președintele francez Emmanuel Macron a plasat Franța în centrul inițiativelor europene de reînarmare, în urma unei apropieri între SUA și Rusia.
UE face presiuni pentru creșterea cheltuielilor și punerea în comun a resurselor pentru apărare, în fața amenințării tot mai mari din partea Rusiei și a retragerii protecției militare americane. Cu toate acestea, se pun semne de întrebare cu privire la capacitatea armatei franceze, aflată pe locul șapte în lume și cea mai bună din UE, de a conduce această inițiativă.
De la alegerea sa în 2017, Macron a crescut semnificativ bugetul de apărare al Franței, cu un buget de 295 de miliarde de euro aferent legii de planificare militară 2019-2025 și de 413 miliarde de euro pentru 2024-2030, ceea ce reprezintă o creștere de 40 %. În ciuda acestor investiții, Franța este încă în urmă.
Dupa cum precizeaza Euronews, senatorul Cédric Perrin, membru al Partidului Republican și președinte al Comisiei pentru Apărare din cadrul Senatului francez, a remarcat progresele înregistrate, dar a declarat că finanțarea rămâne „insuficientă pentru a face față noilor provocări”, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Armata franceză are aproximativ 200.000 de soldați activi și 44.000 de rezerviști, cu 225 de tancuri Leclerc și 79 de obuziere Caesar. Marina sa are un portavion nuclear, patru submarine nucleare cu rachete balistice și 15 fregate, în timp ce forțele aeriene dispun de 197 de avioane de luptă.
Franța dispune de aproximativ 290 de focoase nucleare pentru strategia sa de descurajare, însă stocurile sale de muniție sunt foarte reduse. Obiectivul de a produce 100 000 de obuze de 155 mm pe an până în 2024 este o îmbunătățire față de cele 6 000 produse între 2012 și 2017.
Cu toate acestea, având în vedere că armata ucraineană folosește 7 000 de obuze pe zi, există încă un drum lung de parcurs. Un raport din 2023 indică faptul că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, neputând fi suficiente mai mult de câteva săptămâni în cazul unui conflict prelungit.
Franța dispune de un complex industrial de apărare robust și este al doilea exportator de arme din lume, conform celei mai recente analize a Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Dar este important să se facă distincția între vânzările de arme ale Franței și capacitățile militare ale armatei naționale, potrivit lui Emmanuel Dupuy, analist militar și președinte al Institutului pentru Perspective Europene și Studii de Securitate (IPSE). Dupuy a susținut că lanțul de aprovizionare militară al Franței este viciat.
„Am devenit principalul exportator european de arme prin vânzarea avioanelor de luptă Rafale și a obuziere Caesar, dar suntem în criză de muniție pentru că nu mai avem capacitatea de a o produce în Franța”, a declarat Dupuy pentru Euronews.
În ciuda atuurilor sale militare, Franța înregistrează întârzieri în mai multe domenii critice, au avertizat experții. „Trebuie să investim în capacități de proiecție a forței militare - avioane de transport greu pentru a desfășura un număr mare de trupe și vehicule blindate în străinătate”, a declarat Dupuy.
O altă lacună urgentă implică dezvoltarea mai multor drone, care au transformat modul în care se poartă războaiele, în special în Ucraina.
Un domeniu special de preocupare este supravegherea. Într-o eră a războiului cibernetic și a supravegherii electronice, Franța trebuie să își consolideze capacitatea de a detecta și de a răspunde amenințărilor în timp real, potrivit lui Dupuy.
De asemenea, acesta a declarat că Franța și aliații săi din UE trebuie să se elibereze de dependența de sistemele de rachete Patriot construite în SUA.
„Trebuie neapărat să nu mai depindem de sistemele antiaeriene Patriot, ci să ne dezvoltăm propriile echivalente europene”, a explicat expertul.
Ministerul de Finanțe al Franței a anunțat săptămâna trecută că guvernul francez intenționează să mobilizeze 5 miliarde de euro în fonduri publice și private suplimentare pentru sectorul apărării. Cu toate acestea, presiunea asupra finanțelor publice ale Franței îi restrânge opțiunile de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Macron intenționează să crească bugetul armatei de la 2% din PIB-ul țării la 3-3,5% în următorii ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
