În mâinile cui lăsăm apărarea Europei: Franța manifestă voinţă, dar are capacitatea necesară pentru a coordona inițiativele de apărare la nivel european?
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Grupul de Luptă al NATO din România se află sub comanda Franței. În acest sens francezii au dislocat în România tehnică militară, printre care tancuri franceze Leclerc și blindate. Sursa foto: Twitter French Forces in Romania.
În centrul acestei transformări se află un nou impuls pentru „autonomia strategică”, un concept care urmărește să permită Europei să acționeze independent de Statele Unite în protejarea intereselor sale. Ipotezele confortabile ale unei Europe stabile, de după Războiul Rece, au fost spulberate.
Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 şi mai nou relaţia tot mai tensionata cu Statele Unite au acționat ca un semnal de alarmă puternic, forțând națiunile europene să se confrunte cu realitatea războiului convențional la ușa lor. Împreună cu rivalitatea strategică crescândă dintre Statele Unite și China, amenințarea persistentă a terorismului transnațional și prevalența tot mai mare a războiului hibrid, necesitatea unei apărări europene robuste și unificate nu a fost niciodată mai evidentă.
„Războiul din Ucraina a modificat fundamental peisajul securității europene”, afirmă nu de mult Dr. Camille Grand, expert în domeniul apărării la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). „Acesta a demonstrat fragilitatea ordinii de securitate existente și a subliniat imperativul ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”.
Un fundament al revitalizării apărării în Europa este încercarea de a-și îmbunătăți capacitățile în materie de echipamente militare. Decenii de investiții insuficiente au lăsat multe armate europene dependente de sisteme învechite sau dependenţe de achiziţii din Statele Unite. Soluția pe care o avem pe care o avem la îndemână este una simplă: Programe comune de achiziții și eforturi de dezvoltare pe plan european intre marii producători de armament.
Cu un buget de 8 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, Fondul European de Apărare (EDF), lansat încă din 2017, este un instrument-cheie în promovarea cooperării la nivel de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Comisia Europeană a afirma în repetate rânduri că EDF finanțează proiecte care acoperă domenii critice precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și sistemele de arme de nouă generație.
„FED este conceput să elimine barierele din calea cooperării și să promoveze o bază industrială europeană de apărare mai integrată”, a explicat în trecut un purtător de cuvânt al Comisiei.
Datele arată că EDF a finanțat deja numeroase proiecte inovatoare, inclusiv dezvoltarea de sisteme aeriene avansate fără pilot și de rețele de comunicații securizate.
Călătoria către o apărare europeană mai puternică este una lungă și complexă. Dar direcția este clară: Europa își creează un nou scut, care reflectă evoluția nevoilor sale de securitate și determinarea sa tot mai mare de a-și modela propriul destin.
UE lansează o campanie de stimulare a politicii de apărare, în timp ce SUA se îndepărtează de Europa
Președintele american Donald Trump a accelerat apelurile la reînarmarea Europei, punând la îndoială rolul central al Washingtonului în cadrul NATO și făcând deschideri către Rusia în privința Ucrainei.
În încercarea de a oferi celor 27 de state membre ale UE instrumentele necesare pentru creșterea cheltuielilor, Bruxelles-ul a prezentat luna aceasta o serie de propuneri despre care afirmă că ar putea atrage până la 800 de miliarde de eur.
În ciuda tuturor acestor impulsului din spatele inițiativelor europene în domeniul apărării, rămân provocări semnificative. Interesele naționale divergente, obstacolele birocratice și constrângerile financiare pot împiedica progresul. În plus, obținerea unei autonomii strategice reale necesită un angajament pe termen lung și dorința de a depăși prejudecăți adânc înrădăcinate.
Țările europene membre ale NATO iau măsuri urgente pentru a-și consolida industriile de armament, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la soliditatea angajamentului Statelor Unite față de securitatea lor. Națiunile europene derulează, de asemenea, revizuiri ale strategiilor naționale pentru a-și adapta posturile de apărare.
Țările NATO din Europa și-au dublat importurile de arme între 2020 și 2024, SUA furnizând peste 64% din total - față de 52% în perioada precedentă de cinci ani.
Multe țări au mers ceva mai departe cu deciziile lor de a achiziționa arme americane, în ciuda îngrijorării crescânde că garanțiile de securitate pe care America le-a oferit Europei timp de decenii nu mai sunt de încredere sub președintele american Donald Trump.
Cu toate acestea, Franța este unică prin faptul că este deja în mare măsură independentă de SUA în ceea ce privește echipamentele militare. Majoritatea celorlalte țări UE au un anumit grad de resurse militare americane inclus în stocurile lor și multe sunt dependente de avioanele de luptă F-35 fabricate în SUA, veriga cea mai slabă.
Are Franța calitățile necesare pentru a conduce inițiativele de apărare ale Europei?
Franța, de exemplu, a publicat recent o nouă revizuire strategică națională care subliniază necesitatea unei capacități de apărare mai robuste și mai autonome. Capacitățile militare, voința politică și viziunea strategică ale Franței au poziționat-o ca un actor-cheie al inițiativelor europene în domeniul apărării.
În fața provocărilor tot mai mari în materie de securitate, se ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea militară a Franței de a conduce o inițiativă de apărare comună. Președintele francez Emmanuel Macron a plasat Franța în centrul inițiativelor europene de reînarmare, în urma unei apropieri între SUA și Rusia.
UE face presiuni pentru creșterea cheltuielilor și punerea în comun a resurselor pentru apărare, în fața amenințării tot mai mari din partea Rusiei și a retragerii protecției militare americane. Cu toate acestea, se pun semne de întrebare cu privire la capacitatea armatei franceze, aflată pe locul șapte în lume și cea mai bună din UE, de a conduce această inițiativă.
De la alegerea sa în 2017, Macron a crescut semnificativ bugetul de apărare al Franței, cu un buget de 295 de miliarde de euro aferent legii de planificare militară 2019-2025 și de 413 miliarde de euro pentru 2024-2030, ceea ce reprezintă o creștere de 40 %. În ciuda acestor investiții, Franța este încă în urmă.
Dupa cum precizeaza Euronews, senatorul Cédric Perrin, membru al Partidului Republican și președinte al Comisiei pentru Apărare din cadrul Senatului francez, a remarcat progresele înregistrate, dar a declarat că finanțarea rămâne „insuficientă pentru a face față noilor provocări”, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Armata franceză are aproximativ 200.000 de soldați activi și 44.000 de rezerviști, cu 225 de tancuri Leclerc și 79 de obuziere Caesar. Marina sa are un portavion nuclear, patru submarine nucleare cu rachete balistice și 15 fregate, în timp ce forțele aeriene dispun de 197 de avioane de luptă.
Franța dispune de aproximativ 290 de focoase nucleare pentru strategia sa de descurajare, însă stocurile sale de muniție sunt foarte reduse. Obiectivul de a produce 100 000 de obuze de 155 mm pe an până în 2024 este o îmbunătățire față de cele 6 000 produse între 2012 și 2017.
Cu toate acestea, având în vedere că armata ucraineană folosește 7 000 de obuze pe zi, există încă un drum lung de parcurs. Un raport din 2023 indică faptul că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, neputând fi suficiente mai mult de câteva săptămâni în cazul unui conflict prelungit.
Franța dispune de un complex industrial de apărare robust și este al doilea exportator de arme din lume, conform celei mai recente analize a Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Dar este important să se facă distincția între vânzările de arme ale Franței și capacitățile militare ale armatei naționale, potrivit lui Emmanuel Dupuy, analist militar și președinte al Institutului pentru Perspective Europene și Studii de Securitate (IPSE). Dupuy a susținut că lanțul de aprovizionare militară al Franței este viciat.
„Am devenit principalul exportator european de arme prin vânzarea avioanelor de luptă Rafale și a obuziere Caesar, dar suntem în criză de muniție pentru că nu mai avem capacitatea de a o produce în Franța”, a declarat Dupuy pentru Euronews.
În ciuda atuurilor sale militare, Franța înregistrează întârzieri în mai multe domenii critice, au avertizat experții. „Trebuie să investim în capacități de proiecție a forței militare - avioane de transport greu pentru a desfășura un număr mare de trupe și vehicule blindate în străinătate”, a declarat Dupuy.
O altă lacună urgentă implică dezvoltarea mai multor drone, care au transformat modul în care se poartă războaiele, în special în Ucraina.
Un domeniu special de preocupare este supravegherea. Într-o eră a războiului cibernetic și a supravegherii electronice, Franța trebuie să își consolideze capacitatea de a detecta și de a răspunde amenințărilor în timp real, potrivit lui Dupuy.
De asemenea, acesta a declarat că Franța și aliații săi din UE trebuie să se elibereze de dependența de sistemele de rachete Patriot construite în SUA.
„Trebuie neapărat să nu mai depindem de sistemele antiaeriene Patriot, ci să ne dezvoltăm propriile echivalente europene”, a explicat expertul.
Ministerul de Finanțe al Franței a anunțat săptămâna trecută că guvernul francez intenționează să mobilizeze 5 miliarde de euro în fonduri publice și private suplimentare pentru sectorul apărării. Cu toate acestea, presiunea asupra finanțelor publice ale Franței îi restrânge opțiunile de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Macron intenționează să crească bugetul armatei de la 2% din PIB-ul țării la 3-3,5% în următorii ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
