Fostul prim-ministru al Marii Britanii face acuzaţii dure: Occidentul „nu a avut niciodată curajul” să sprijine ferm Ucraina
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia . Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Boris Johnson a fost un susținător vocal al Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse din 2022, pe când era șef al guvernului britanic. A condamnat imediat agresiunea rusă, a avertizat Moscova înainte de invazie, a vizitat Kievul de două ori în timpul conflictului și a pledat constant pentru sancțiuni ferme împotriva Rusiei și pentru creșterea ajutorului militar occidental pentru Ucraina.

De asemenea, acesta l-a sfătuit pe președintele Zelenski să nu accepte negocieri de pace care ar fi implicat compromisuri, cum ar fi neutralitatea Ucrainei, îndemnând la continuarea rezistenței pentru o înfrângere decisivă a Rusiei. Boris Johnson a susținut constant aderarea Ucrainei la NATO ca fiind esențială pentru pacea și securitatea pe termen lung, criticând reticența Occidentului în a se angaja față de acest obiectiv.
Vorbind la Summitul Democrației de la Copenhaga, Johnson și-a exprimat îngrijorarea cu privire la actualele negocieri de pace cu Rusia, oferind în același timp o evaluare nuanțată asupra abordării lui Donald Trump față de Ucraina.
Occidentalilor le-a lipsit curajul să sprijine cu adevărat Ucraina
,,Cu toate nemulțumirile pe care le-am putea avea acum despre poziția (lui Trump), observ doar două lucruri: în primul rând, știți, sub Joe (Biden]) și in ultimii doi ani, orice ați spune despre ce făcea Occidentul, abia reușeam să-i susţinem pe ucraineni să nu piardă", a declarat Johnson pentru POLITICO. "Dar nu am avut niciodată curajul să le dăm cu adevărat ceea ce aveau nevoie."
Johnson a subliniat că, de fapt, Donald Trump a fost cel care "a spart tabu-ul privind furnizarea de arme letale ucrainenilor" prin livrarea de rachete Javelin în 2018, un lucru pe care Johnson susține că "democrații nu l-au făcut".

Textul original menționează însă că Trump a fost inițial sceptic și s-a opus vânzării, sugerând că Ucraina ar trebui să plătească singură armele din cauza preocupărilor legate de corupție, aprobând-o doar după ce consilierii l-au convins de argumentul economic – că ajutorul ar determina Ucraina să cumpere mai mult ulterior.
Referindu-se la cel de-al doilea mandat a lui Trump, Johnson a notat schimbările semnificative aduse politicii europene, inclusiv reducerea ajutorului pentru Ucraina și punerea sub semnul întrebării a angajamentului SUA față de principiile de apărare colectivă ale NATO.
În ciuda acestor preocupări, Johnson a exprimat un optimism prudent cu privire la abordarea lui Trump: "Nu cred că instinctul lui Donald Trump va fi să lase Ucraina să fie zdrobită. Și nu cred că are spațiul politic să permită acest lucru." El a adăugat: "Întotdeauna am crezut că, dacă putem obține pace prin forță în Ucraina, atunci Trump – în ciuda tuturor criticilor care i se aduc – Trump poate chiar să aducă (această pace)."
Conflictul din Ucraina nu trebuie încheiat în condiţiile lui Putin
Johnson a descris situația actuală ca fiind un "moment crucial", cu Ucraina fiind "împinsă într-un colț" și forțată să facă concesii semnificative privind teritoriul și aderarea la NATO. Și-a exprimat îngrijorarea că Rusia nu se confruntă cu "nicio presiune reală" și a avertizat cu privire la încheierea războiului "în condițiile lui Putin", care ar putea rezulta într-o încetare a focului ce ar pune capăt sprijinului militar american pentru Ucraina și ar împiedica țara să adere la NATO.
,,Ar fi un dezastru total, total", a spus Johnson, "pentru că Putin ar rămâne într-o poziție din care ar putea destabiliza Ucraina. Și, bineînțeles, ar putea lansa o altă invazie."

Contextul acestor declarații este dat de propunerea recentă a președintelui Zelenski adresată lui Vladimir Putin de a se întâlni pentru discuții de pace la Istanbul, Turcia, pe 15 mai. Zelenski a cerut Rusiei să fie de acord cu o încetare a focului de 30 de zile în prealabil. Aliații europeni au amenințat cu noi sancțiuni dure dacă Moscova refuză.
Kremlinul nu a răspuns propunerii de încetare a focului și nu a confirmat participarea lui Putin, sugerând în schimb reluarea negocierilor bilaterale bazate pe protocoalele de la Istanbul din 2022, care includeau cereri echivalente cu capitularea Ucrainei (renunțarea la NATO, limitarea armatei, recunoașterea anexărilor rusești ilegale). Între timp, Președintele american Trump și-a exprimat interesul de a participa la summit dacă prezența sa ar fi utilă, o mișcare salutată de Zelenski.
Remarcile recente ale lui Johnson rezonează cu criticile sale anterioare, inclusiv cele din 2023, când a acuzat Occidentul că a fost constant lent în a oferi Ucrainei sprijinul militar și economic necesar, ajutoarele fiind adesea livrate "cu luni prea târziu".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News