Despre acest lucru a discutat Iulia Joja, expertă în securitate și profesor la Gerogetown University din Wahsington DC, în cadrul ultimei ediții a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat săptămânal de DefenseRomania, unde a analizat alegerile din State și posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.
Iulia Joja e de părere că dacă o administrație Harris ar continua politica Obama - Biden și nu ar pune securitatea Europei pe primul loc, o administrație Trump ar fi total dezinteresată de securitatea Europei, fapt ce ar putea să alimenteze mașina de război rusă.
Armata rusă, sursă foto: Ministerul Apărării din Rusia
În ceea ce privește dosarul Ucraina, perspectivele nu sunt prea plăcute pentru Kiev indiferent cine câștigă alegerile. Ea a amintit că ajutorul pentru Ucraina a venit „mai nu vrea mai se lasă” (n.r. - vers din Luceafărul lui Mihai Eminescu), din partea lui Joe Biden și a fost foarte limitat, dar arată că retorica lui Donald Trump e de neînțeles și incompatibilă cu istoria Partidului Republican.
Dacă în trecut republicanii erau cei intervenționiști și activi în securitatea Europei, azi o parte din republicanii reganiști (n.r. - susținători ai doctrinei lui Ronald Regan) sunt cei mai activi, dar sunt ei sunt în număr tot mai mic și depășiți de retorica lui Trump.
Donald Trump, foto: Agerpres
„E foarte greu, inclusiv pentru mine, de înțeles și însușit această schimbare de aproape 180 de grade, între Partidul Republican care înainte de sfârșitul Războiului Rece și după finalul conflictului a jucat cel mai important rol în regiune. Căci fără susținătorii republicani ai Europei probabil nu am fi fost nici în NATO și nici în UE. Chiar dacă americanii nu sunt în UE ei au jucat în 2003 un rol cheie în susținerea României, și nu numai. Donald Trump e exact inversul. Pe mine mă uimește că în această campanie Trump vorbește laudativ atât de Putin în sine cât și de Rusia, „marea putere care a câștigat mari războaie”. Să spui acest lucru poporului american care s-a luptat cu Rusia nu e un lucru bun. Americanii nu iubesc Rusia sub nicio formă”, arată Iulia Joja.
Ea a arătat și faptul că sprijinul militar acordat Ucrainei de către Administrația Biden e limitat. Raza de acțiune a fost crescută greu, la început au fost trimise sisteme antiaeriene portabile Javelin, azi s-a ajuns până la tancuri Abrams și rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune. Însă numărul acestora e mic, iar raza de acțiune limitată, existând încă dezbateri mari dacă ucrainenii au voie să lovească puncte militare din Rusia și să folosească cu arme americane în interiorul Federației. În ceea ce privește tancurile e suficient să amintim că au fost trimise 33 de tancuri Abrams dintr-un total de 11.000 de tancuri deținute de americani.
Tancuri M1 Abrams / U.S. Army, Sgt. Steve Johnson, flickr
„Au fost pe parcursul războiului l-a scară largă senatori și deputați republicani care au jucat un rol cheie de susținerea Ucrainei. Dacă e să fac o analiză a ceea ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise în raport cu armele care au fost date Ucrainei, mai nu vrea mai se lasă din partea lui Joe Biden, insistențele din SUA pentru Ucraina au venit aproape exclusiv, atât în ceea ce privește cantitatea armelor cât și în ceea ce privește calitatea lor, inclusiv de creșterea razelor de acțiune de la Javelin până la rachetele de azi, insistențele au fost susținute de lideri Partidului Republican, de reganiștii încă existenți în Congresul american.
Există aceste diferențe enorme în cadrul republicanilor, dar mai e un aspect important. Noi ne amintim că în perioada în care Trump a fost președinte pentru România și regiune nu s-au întâmplat lucruri rele, ci lucruri mult mai bune decât pe perioada administrațiilor democrate precum Obama sau inclusiv Biden până la începerea războiului pe scară largă. Dar e important să înțelegem că acele decizii nu s-au datorat lui Trump în sine ci oamenilor din jurul său care au fost în funcții importante în mandatul său, precum John Bolton, H.R. McMaster și mult, mult alții. Acești oameni sunt toți certați cu Trump, nu vor mai lucra niciodată cu el. Dacă Trump va câștiga alegerile, cine va veni la putere împreună cu el vor fi oameni care nu sunt învestiți în regiune, în Europa și Europa de Est în special, și nu acordă importanță securității europene”, a conchis experta.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic și analiza Iuliei Joja, expert în securitate și profesor la Georgetown University, despre alegerile din SUA și bătălia istorică dintre Kamala Harris și Donald Trump
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Anunțul unui nou ajutor militar pentru Kiev vine înaintea alegerilor prezidențiale din SUA în două săptămâni, pe 5 noiembrie.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au fost distruse peste 50 de tuneluri și alte „infrastructuri teroriste” și că a fost confiscat un depozit de arme unde s-au găsit inclusiv mine și rachete antitanc.
Surse militare din Ucraina au informat că, pe octombrie 20, forțele ucrainene au atacat în cursul nopții „cea mai mare fabrică de explozibili” din Rusia și un aerodrom, în cel mai recent atac executat cu drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, pe 20.10.2024, că trupele ruse au lansat 800 de bombe de aviație dirijate asupra pozițiilor armatei ucrainene într-o săptămână.
Forțele ruse de ocupație care se află în Ucraina au înregistrat duminică a doua cea mai grea zi de luptă din acest război. Pierderile trupelor ruse au depășit 1.700 de militari iar ca număr de mijloace de luptă au ajuns la echivalentul unei brigăzi mecanizate.
Presa rusă a informat că, în noaptea de 19.10.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un nou atac asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei aflate departe de linia frontului, întrebuințând în acest scop câteva zeci de drone kamikaze.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de 20.10.2024, au fost doborâte 110 drone ucrainene de tip avion deasupra regiunilor Kursk, Lipețk, Oryol, Nijni Novgorod, Belogorsk, Bryansk și Moscova. Nu există confirmare din surse independente că rușii ar fi doborât toate UAV-urile.
Propaganda rusă a preluat, pe 19.10.2024, o serie de informații publicate pe Internet de așa-numitul “creator de știri” din armata ucraineană, S.Buniatov, potrivit căruia deteriorarea condițiilor meteorologice a început să complice desfășurarea ostilităților pe frontul din Ucraina.
Pe fondul posibilității tot mai mari de extindere a războiului lansat de Israel împotriva Hezbollahului din Liban și în Siria și încercărilor Damascului de a evita acest conflict, Moscova a revenit să vorbească despre avansarea "Procesului Astana" legată de găsirea unei soluții politice la situația siriană, și împingând pentru o nouă întâlnire.
Ministrul de externe al Franţei, Jean-Noel Barrot, a declarat sâmbătă la Kiev că Parisul este deschis ideii de a invita imediat Ucraina să adere la NATO, dar că discuţiile vor continua pe această temă cu aliaţii, informează Agerpres și Reuters.
Rusia nu va permite ca armele nucleare să apară în Ucraina în niciun caz, a declarat vineri președintele rus Vladimir Putin. Potrivit Reuters, el a recunoscut, de asemenea, că nu este clar când va câștiga Rusia în Ucraina, dar a asigurat că este gata să continue lupta până la obținerea victoriei. Cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, pe care Putin l-a dezlănțuit în februarie 2022 cu ordinul său ca trupele ruse să invadeze țara vecină, continuă astăzi cu cea de-a 969-a zi.
O dronă lansată din Liban a lovit sâmbătă orașul Cezareea, în centrul Israelului, în imediata apropiere a reședinței privată a premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Reședința acestuia a fost vizată în total de trei drone.
Dacă mai era nevoie de o confirmare a faptului că propaganda rusă induce în mod fals ideea că Rusia luptă de fapt împotriva NATO, ea a venit chiar de la președintele rus Vladimir Putin.
În această noapte de 19 octombrie, vineri spre sâmbătă, o nouă dronă rusă a intrat în adâncimea teritoriului României. E al doilea incident de acest gen în 48 de ore! Ambele drone au intrat de data aceasta dinspre Marea Neagră, nu Ucraina, fapt ce arată intenția clară a Rusiei de a viola spațiul aerian românesc.
Imagini filmate cu o dronă care, prezentate de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), îl arată pe liderul Hamas, Yahya Sinwar, înarmat cu un baston și ascuns după mai multe scaune la etajul al doilea al unei clădiri, chiar înainte de a fi eliminat.
„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, a fost mesajul trimis de sistemul RO-ALERT locuitorilor din orașul Constanța. Ministerul Apărării Naționale avea să confirme la scurt timp că „un obiect de mici dimensiuni” a intrat în spațiul aerian al României.
Soldații israelieni au găsit arme rusești de ultimă generație în timp ce cercetau tunelurile mișcării militante șiite Hezbollah din sudul Libanului, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu într-un interviu pentru ziarul francez Le Figaro.
Naționalistul rus Igor Girkin, alias Strelkov, a pus la îndoială planul actual al Rusiei de a câștiga războiul din Ucraina în scrisorile sale din închisoare. Potrivit acestuia, liderul Vladimir Putin se bazează prea mult pe rezultatul alegerilor prezidențiale americane și pe scăderea ajutorului pentru Ucraina.
Odată cu moartea liderului său Yahya Sinwar, mișcarea teroristă Hamas nu poate repeta atacul asupra sudului Israelului din octombrie anul trecut și s-a deschis calea pentru pace în Fâșia Gaza fără Hamas la putere, a spus președintele american Joe Biden, într-o declarație după uciderea șefului Hamas.
IDF a confirmat că Yahya Sinwar a fost eliminat în Gaza. Sinwar era noul lider al grupării teroriste Hamas și unul din arhitecții masacrului fără precendet de tip Holocaust din 7 octombrie 2023.
Comandantul şef al Corpului Gardienilor Revoluţiei din Iran, generalul Hossein Salami, a ameninţat joi că va lovi Israelul "dureros" dacă acesta va ataca ţinte iraniene ca răspuns la lansările de rachete iraniene către teritoriul israelian din 1 octombrie, transmite Agerpres și AFP.
Avioane americane de luptă, inclusiv bombardiere strategice stealth B-2, au lovit depozite subterane ale rebelilor Houthi susținuți de Iran, potrivit unui comunicat oficial emis de CENTCOM pe 16 octombrie.
Armata israeliană a pus mâna pe "o cantitate de arme ruseşti de ultimă generaţie" în ascunzătorile miliţiei teroriste pro-iraniene Hezbollah din sudul Libanului, a afirmat premierul israelian, Benjamin Netanyahu, într-un interviu acordat Le Figaro, notează Agerpres și AFP.
Pe16 octombrie, președintele Zelenski a făcut o prezentare a planului de victorie în războiul împotriva Rusiei.
Dintr-un raport publicat în această dimineață de Forțele Aeriene ale Ucrainei rezultă faptul că, în cursul nopții de 16.10.2024, trupele ruse au atacat diverse ținte de pe teritoriul ucrainean, întrebuințând 136 de drone kamikaze de tip Shahed (denumite Geran de către ruși).
După ce a furnizat Rusiei milioane de proiectile, Coreea de Nord trimite personal militar pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina.
Kupiansk este una dintre cele mai importante bastioane ucrainene încă din 2022.
Performanța deosebită aparține unui echipaj al Brigăzii 44 Artilerie din Comandamentul Operativ „Vest” ucrainean. În doar o zi, versatilul obuzier tractat M777, de doar 4,2 tone, a distrus: două MLRS de tip BM-27 „Uragan”, două tunuri autopropulsate și încă un obiectiv important, potrivit Statului Major General (SMG) ucrainean.
Soldații nord-coreeni susțin trupele ruse pe teren, dar grosul trupel ar putea veni în următoarea perioadă.
Pe 8 octombrie, armata ucraineană a raportat că ocupanții ruși au intrat în periferia de est a localității Torețk, iar pe 11 octombrie, Forțele Armate ucrainene mai controlau 40-50% din teritoriul Toretsk.
Memorandumul dintre cele două state prevede producția în comun de UAV-uri și componentele acestora, muniție și componente, echipamente de război electronic și dezvoltarea de tehnologii avansate. Lituanieni au venit la discuțiile de la Kiev și cu un cadou foarte util Forțelor ucrainene: peste 200 de camionete și detectoare de mine.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Concernul german Rheinmetall va avea o a doua unitate de producție în Ucraina. Lansarea primei fabrici a fost făcută în octombrie.
Rachetele de croazieră și balistice fabricate în Ucraina vor apărea până la jumătatea anului 2025, a declarat Oleksii Petrov, directorul întreprinderii de stat Spetstechnoexport.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
E.S. Adrian Zuckerman vine la DC News TV, într-un interviu eveniment ce va fi difuzat de platformele noastre în ziua istorică a alegerilor americane unde republicanul Donald Trump o va înfrunta pe Kamala Harris.
Pro-europeana Maia Sandu a obținut o victorie uriașă în fața pro-rusului Aleksandr Stoianoglo, în turul II la alegerile prezidențiale. Te-ai fi așteptat ca o diferență de 55.33% împotriva la 44.67% să fie de necontestat. Nu însă și pentru propaganda rusă
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a comunicat luni, 4 noiembrie, că, după numărarea a 99,86% din buletinele de vot, Maia Sandu a obținut 55,41% din voturi, în timp ce rivalul său Alexandru Stoianoglo a obținut 44,59%. Maia Sandu a făcut campanie pe sloganul aderării rapide a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce Stoianoglo a fost considerat candidatul care a fost susținut mai mult de alegătorii înclinați să mențină legăturile cu Rusia.
Războiul dronelor este în plină dezvoltare, iar rușii apelează la n mix de măsuri pentru a crește eficiența unor drone, altfel, destul de rudimentare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Antreprenorul european de apărare MBDA a dezvăluit la expoziția Euronaval (4 – 7 noiembrie, Paris) planurile de a dezvolta o nouă versiune lansată de pe submarin a rachetei sale antinavă Exocet, vândută pe scară largă.
Potrivit Newsweek, soldații din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) au participat pentru prima dată la confruntările ruso-ucrainene din regiunea Kursk. Mai mulți experți au precizat pentru publicația americană că nativii din Coreea de Nord ar putea avea probleme de comunicare și de coordonare cu trupele rusești.
Desfășurarea de trupe nord-coreene pe frontul ucrainean nu va aduce prea multe schimbări deocamdată și este probabil ca acestea să sufere pierderi grele. După cum a raportat radiodifuzorul public estonian ERR, comentând desfasurarea personalului militar nord-coreean în regiunea Kursk din Rusia, colonelul Ants Kiviselg, comandantul Centrului estonian de Informații pentru Apărare, a precizat că aceștia au fost probabil desfășurați la începutul lunii octombrie și de atunci au fost supuși unui antrenament preliminar care a durat între două și patru săptămâni. După aceea, a spus el, „a început redistribuirea lor către frontul ucrainean”.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, atacul asupra soțului fostei președinte a Camerei Nancy Pelosi și multiplele tentative de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump sunt exemple ale mediului tot mai polarizat și periculos din America. Acum, alegerile din 2024 ar putea genera o nouă revoltă, mai ales dacă Trump pierde. Discuțiile despre violență în rândul extremiștilor de dreapta au crescut deja și online și, spre deosebire de vicepreședintele Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că ar ceda.
Într-o apariție interesantă pentru pasionații de aviație, cel mai nou bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA, B-21 Raider, a fost surprins recent zburând la altitudini mari în timpul testelor, stârnind un interes considerabil în comunitatea aviatică. Fotograful Jared Hamilton a folosit rețelele de socializare pentru a împărtăși imagini cu aeronava, spunând: „Nu sunt spiriduși de Halloween, dar am văzut o fantomă!” Această apariție rară subliniază importanța avionului B-21, care se pregătește să consolideze capacitățile armatei americane în contextul creșterii amenințărilor globale.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au efectuat duminică exerciții aeriene comune la care a participat cel puțin un bombardier B-1B la sud de Peninsula Coreeană, a informat agenția de presă Yonhap, citând armata sud-coreeană. Exercițiile trilaterale au avut loc deasupra apelor de la est de insula Jeju din sudul Coreei de Sud, după ce Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-19 în Marea de Est.
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Programul Next-Generation Air Dominance (NGAD) al Forțelor Aeriene ale SUA, care vizează furnizarea unui avion de vânătoare de generația a VI-a care să înlocuiască avionul F-22 Raptor, este supus unei revizuiri semnificative care i-ar putea redefini viitorul. Șeful U.S. Air Force, generalul David Allvin, a declarat săptămâna trecută că această modificare este așteptată să se încheie până la sfârșitul anului 2024 și va avea implicații majore pentru abordarea U.S. Air Force privind superioritatea aeriană.
Duminică, 3 noiembrie, forțele armate ale Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Ca urmare a detectării deasupra Mării Negre a unor grupuri de drone care se îndreptau către spațiul aerian al Ucrainei, în apropierea spațiului aerian al României, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.34, cu privire la instituirea alertei aeriene în zona de nord a județului Tulcea.
Unitățile Brigăzii 10 Asalt de Munte au respins, pe direcția Siversk, un atac rusesc efectuat cu peste 20 de blindate, inclusiv tancuri. Două companii rusești au lansat, pe 2 noiembrie, un atac asupra pozițiilor ucrainene, în zona localității Vyimka (6 km SE Siversk).
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Numărul de rachete GMLRS, cele mai utilizate de sistemul HIMARS, va fi suplimentat odată cu deschiderea unei noi facilități în Australia, care va produce în proporție de 90% pentru export.
Forța de Autoapărare a Japoniei, așa cum este denumită Armata țării, a lansat marți, 29 octombrie, o nouă clasă de nave de desant pentru a deservi o nouă unitate axată pe logistica maritimă destinată aprovizionării și consolidării apărării insulelor din sud-vest.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate rus, a sugerat că, dacă fostul președinte american Donald Trump ar câștiga alegerile din 2024 și ar încerca să încheie războiul actual, ar putea avea o soartă similară cu cea a președintelui John F. Kennedy, asasinat în 1963.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Analiștii grupului ucrainean DeepState au publicat o nouă hartă care prezintă progresul Rusiei. Pe canalul său de Telegram, DeepState, el a declarat: „Inamicul a ocupat Kurahiv și împing și în regiunea Kursk”.
Forțele speciale ale marinei israeliene au capturat un presupus comandant Hezbollah în orașul de coastă Batroun, din nordul Libanului, a informat The Times of Israel sâmbătă seara, citând Forțele de Apărare ale Israelului. Ziarul l-a numit pe bărbatul capturat Imad Amhaz, considerat o „sursă valoroasă de informații” despre forțele navale ale grupării șiite radicale libaneze.
Un avion de luptă F-16 Fighting Falcon al Escadrilei 85 Testare și Evaluare (85 TES) a efectuat, în septembrie, la Baza Eglin (Florida, SUA), primul zbor cu un nou sistem de război electronic, denumit Integrated Viper Electronic Warfare Suite (IVEWS).
În urma remarcilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la eșecul Poloniei de a livra Ucrainei avioane de luptă MiG-29, așa cum s-a convenit anterior, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia poate oferi un împrumut Ucrainei dacă dorește să achiziționeze armament, după cum a informat Polsat.
