Acest moment a fost marcat şi printr-o declaraţie comună de presă emisă de Ministerul român al Afacerilor Externe şi Departamentul de Stat al SUA.
Potrivit MAE, Jake Sullivan a adresat mulţumiri ministrului Aurescu pentru angajamentul "ferm" pe care România îl are pentru consolidarea securităţii transatlantice şi pentru promovarea valorilor şi intereselor comune, ţara noastră având o contribuţie "esenţială" la stabilitatea şi rezilienţa regională. Oficialul american a exprimat apreciere deosebită pentru găzduirea de către România a facilităţii antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, care contribuie la consolidarea apărării comune la nivel aliat şi la descurajarea ameninţărilor şi de la operaţionalizarea căreia s-au împlinit cinci ani în luna mai.
Ministrul Aurescu a arătat că discuţia, desfăşurată în marja momentului simbolic aniversar, reprezintă o bună oportunitate de a evalua stadiul Parteneriatului Strategic, aflat la un nivel "excelent" de profunzime şi substanţă, şi de a dezvolta şi adânci, pe mai departe, cooperarea România-SUA, pe toate dimensiunile parteneriatului, în baza principiilor şi liniilor majore de acţiune stabilite prin cele două documente.
Cei doi înalţi demnitari au discutat despre modalităţile concrete de consolidare în continuare a Parteneriatului Strategic bilateral şi de întărire a cooperării dintre România şi SUA, atât prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, inclusiv la cel mai înalt nivel, cât şi prin demersuri comune de răspuns la provocările actuale la nivel internaţional.
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA a arătat, în acest sens, că Administraţia SUA apreciază implicarea şi participarea României în calitate de preşedinţie a Comunităţii Democraţiilor (2019-2022), care va fi relevantă şi pentru Summitul Democraţiilor care va fi găzduit de către preşedintele Biden la finalul anului. Jake Sullivan a evocat şi participarea preşedintelui Biden la Summitul Bucureşti 9 găzduit cu succes de către preşedintele Klaus Iohannis, virtual, în luna mai, precum şi aprecierea deosebită a Administraţiei SUA pentru angajamentul României în cadrul acestui format.
În cadrul discuţiei a fost abordat şi rolul important al României în zona Europei Centrale şi de Sud-Est şi la Marea Neagră, precum şi eforturile semnificative ale ţării noastre în ceea ce priveşte consolidarea securităţii şi stabilităţii regionale, mai precizează MAE. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul şi acţiunile concrete de sprijin ale României în relaţia cu parteneri precum Ucraina şi Georgia, implicarea dinamică şi substanţială în cadrul formatelor de cooperare regionale, precum Bucureşti 9, Trilaterala România-Polonia-Turcia şi Iniţiativa celor Trei Mări, dar şi angajamentul pentru securitatea comună, inclusiv prin contribuţia României în cadrul NATO.
În cadrul convorbirii a avut loc şi un schimb de evaluări cu privire la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi provocările persistente de securitate pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice. În acest context, ministrul Aurescu a pledat pentru necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al NATO, la Marea Neagră, mai ales printr-o abordare unitară şi coerentă.
"Cei doi înalţi oficiali au agreat ca România şi SUA să menţină, în următoarea perioadă, o coordonare strânsă privind securitatea la Marea Neagră, fiind apreciată contribuţia României, inclusiv la nivel conceptual, ţinând cont de expertiza sa regională şi poziţionarea geostrategică", informează MAE.
Ministrul Bogdan Aurescu a discutat cu înaltul oficial american şi despre coordonarea pe tema adaptării NATO şi a procesului de negociere a unui Nou Concept Strategic. El a accentuat încă o dată importanţa pe care România o acordă creşterii prezenţei militare a SUA în România şi la Marea Neagră.
Şeful diplomaţiei române şi consilierul pentru securitate naţională al SUA au abordat şi subiectul consolidării rezilienţei strategice, subliniind importanţa coordonării cu partenerii care împărtăşesc aceleaşi valori şi priorităţi, în primul rând la nivel transatlantic, precum şi necesitatea promovării în regiune a democraţiei, prosperităţii şi a statului de drept. Ministrul Bogdan Aurescu a amintit, în acest context, inaugurarea, la Bucureşti, a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă şi a evidenţiat oportunităţile oferite de acest hub la nivel transatlantic, precum şi regional.
Bogdan Aurescu a reiterat importanţa celor două proiecte majore de interconectare regională, Rail2Sea şi Via Carpathia, promovate de România inclusiv în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, de natură să sprijine dezvoltarea economică şi mobilitatea militară, precum şi interesul pentru o implicare, inclusiv financiară, a SUA în concretizarea acestora. Astfel, şeful diplomaţiei române a pledat pentru necesitatea consolidării prezenţei economice şi de investiţii americane, pe lângă o prezenţă militară crescută a SUA în regiune.
Ministrul Aurescu a subliniat, şi cu acest prilej, semnificaţia pe care România şi cetăţenii români o atribuie accederii în programul Visa Waiver. Astfel, cele două părţi au agreat menţinerea unui dialog apropiat în următoarea perioadă pentru a identifica soluţii concrete comune care pot contribui la înregistrarea unor progrese tangibile în acest sens. Şeful diplomaţiei a evocat şi obiectivul strategic al României de aderare la OCDE.
Consilierul pentru securitate naţională a mulţumit pentru măsurile luate de România în ceea ce priveşte securitatea reţelelor 5G şi pentru intrarea recentă în vigoare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, ţara noastră fiind considerată de Administraţia SUA un model regional în abordarea acestor domenii strategice. Conform MAE, a fost subliniat interesul comun pentru concretizarea rapidă a oportunităţilor de cooperare în sectorul energiei nucleare civile din România, care vor aprofunda dimensiunea strategică a relaţiei bilaterale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că francezii sunt "aliaţi loiali şi fideli", ca răspuns la comentariile lui Donald Trump punând sub semnul întrebării angajamentul Franţei de a apăra Statele Unite în cadrul NATO, scrie Agerpres și AFP.
Cheltuielile de apărare ale României nu se vor dubla de pe un an pe altul pentru că ţara noastră, din acest punct de vedere, este într-o situaţie mai bună decât media statelor din Uniunea Europeană, a afirmat, joi, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, după Consiliul European.
