Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.

Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.

Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.

Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.

Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.

Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.

Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.

Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.

Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.

Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.

Moscova a respins toate propunerile autentice de pace.  Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.

De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.

”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.

El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.

La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.

Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.

Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.

În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.

Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.

Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.

Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.

O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.

Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.

România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.

Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.

Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.

Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.

Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.

România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.

Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.

Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.

Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.

Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.

Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.

Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.

Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.

Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală  sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.

În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.

Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei. 

Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.

Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.

SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.

Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.

Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.

Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.

De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.

Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.

Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.

O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.

Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării. 

În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.

Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.

Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.

Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.

Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.

Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.