Aproape toți președinții s-au bucurat de spectacolul teatral și au căutat să îi reprezinta cît mai bine, auspiciile fiind favorabile celor care au reușit să încarneze nu numai puterea dar și măreția americană. Spre stupoarea multora, trebuie subliniat de la bun început că procedura de inaugurare este guvernată mai degrabă de tradiție decât de constituția SUA, singura procedură necesară din punct de vedere constituțional fiind jurământul prezidențial la preluarea funcției. Conform strictelor cuvinte constituționale, jurământul poate fi depus oriunde, cu oricine martor dacă poate asista legal la un jurământ și în orice moment anterior începerii efective a mandatului noului președinte). Recitarea jurământului prezidențial este singura componentă a acestei ceremonii cerută oficial de către constituția Statelor Unite (în articolul II, secțiunea unu, clauza 8). Deși nu este o cerință constituțională, șeful Curții Supreme administrează, în mod obișnuit jurământul prezidențial, iar unul dintre membrii Curții asigură jurământul vicepreședintelui.
În rest, inaugurarea este doar un spectacol guvernat de tradiții și de presiunea momentului în care are loc. După jurământ, urmat de cele 21 de lovituri de tun, de la ora 12 după amiaza, noul președinte al SUA devine cel mai puternic om al lumii libere. Inaugurarea președintelui Statelor Unite este o ceremonie pentru a marca începutul unui nou mandat de patru ani. Are loc pentru fiecare nou mandat prezidențial, chiar dacă președintele continuă în funcție, fiind reales pentru un al doilea mandat. Al 20-lea amendament constituțional, adoptat în 1933, a schimbat începutul și încheierea mandatului președintelui și vicepreședintelui din 4 martie în 20 ianuarie, scurtând astfel perioada de tranziție. În anul 1933, deja poșta se transmitea cu trenul, celebrul cod Dakota al poștalionului tras de cai fiind scos la pensie. Nu mai erau necesare luni de zile pentru a transmite certificatele electorate din fiecare stat, viteza tehnologică, existența telefonului și telegrafului impunând astfel reducerea duratei tranziției de l aun președinte la altul. Legea tranziției prezidențiale, votată în 1963 oferă mecanismele actuale pentru a facilita o tranziție ordonată și pașnică a puterii și a fost modificată de mai multe ori de atunci. Inaugurarea are loc, din 1937, la prânz, ora 12, în ziua de 20 ianuarie, prima zi a noului mandat, aproximativ 72 până la 78 de zile după alegerile prezidențiale.
Cu excepția a trei ocazii în care 20 ianuarie a căzut într-o duminică, 20 Ianuarie a rămas ziua inaugurării. Nu o impune constituția, ci o lege normală, în numele tradiției republicane a SUA. Așa cum s-a întâmplat în istoria mai veche sau mai nouă a SUA, în momente dramatice cum au fost, spre exemplu asasinarea unui președinte în funcție, pentru a facilita o tranziție prezidențială rapidă în circumstanțe extraordinare, noul președinte depune jurământul într-o ceremonie simplă, în orice loc sau oră. Puterile executive se transferă automat și integral noului președinte, chiar dacă nu a fost ales, el bucurându-se de toate pârghiile puterii republicii.
Începând cu anul 1801, majoritatea inaugurărilor prezidențiale au avut loc la Washington DC, la început în interiorul și apoi pe esplanada clădirii Capitolului. Inaugurările anterioare anului 1801 au avut loc, mai întâi la Federal Hall din New York City (1789), apoi la Congress Hall din Philadelphia, Pennsylvania (1793 și 1797). Fiecare oraș era, la vremea respectivă, capitala națiunii. Alături de public, participanții la inaugurare includ, vicepreședintele SUA, membrii Congresului, judecătorii Curții Supreme, militari de rang înalt, foști președinți, beneficiarii în viață ai Medaliei de Onoare (cea mai înaltă decorație americană) și alți demnitari.
Președintele și vicepreședintele care își încheie mandatul participă, de asemenea, la ceremonie. Această tradiție a fost respectată integral, în afară de doua cazuri cunoscute după anul 1861. Donald Trump, președintele care a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden a anunțat că nu va participa la inaugurarea din 20 ianuarie 2021, ceea ce îl va face primul președinte american în viață care nu va participă la inaugurarea succesorului său, de la Andrew Johnson în 1869.
Nu există nicio cerință ca vreo carte, sau în special un text sacru, să fie folosite pentru administrarea jurământului și niciuna nu este menționată în Constituție. Prin convenție, președinții care depun jurământul ridică mâna dreaptă și plasează stânga pe o Biblie sau altă carte sacră. În timp ce majoritatea președinților a făcut-o, John Quincy Adams nu a folosit o Biblie când a depus jurământul în 1825; nici Theodore Roosevelt nu a făcut-o în 1901. În 1853, Franklin Pierce a confirmat mai degrabă jurământul decât a jurat. Mai recent, un text sacru catolic a fost folosit pentru jurământ, în ceremonia lui Lyndon B. Johnson din 1963. Biblii cu semnificație istorică pentru republica americană au fost folosite la inaugurări prezidențiale. George HW Bush, Jimmy Carter și Dwight D. Eisenhower au folosit biblia inaugurală a lui George Washington. Barack Obama a pus mâna pe biblia Lincoln în 2009 și 2013, la fel și Donald Trump în 2017.
Președinții nou învestiți susțin de obicei un discurs denumit discurs inaugural. William Henry Harrison a pronunțat cea mai lungă adresă inaugurală, la 8.445 de cuvinte, în 1841. În timp ce George Washington a dat cea mai scurtă adresă inaugurală înregistrată, doar 135 de cuvinte. Din 1937, ceremonia a încorporat una sau mai multe rugăciuni. O tradiție a ceromoniei de investire este cea organizată de către serviciul național de rugăciune interconfesional, care este organizată de obicei a doua zi după inaugurare. Tradiția datează de la George Washington și reimpusă de către Franklin Delano Roosevelt.
Pentru o mare parte din istoria SUA, tranzițiile prezidențiale au fost efectuate fără o planificare prea avansată sau chiar fără o cooperare din partea președintelui care își încheie mandatul. Doar după cel de-al doilea război mondial, datorită pericolului nuclear omniprezent, deci al disparitiei conducerii SUA ca rezultat al unui atac atomic, legiuitorii au decis codarea prin lege a transferului de putere între administrații și etapizarea perioadei de tranzitie.
Aceste codări legale au cunoscut extrem de multe extensii, astfel încât astăzi, tranziția prezidențială a devenit un proces extrem de complex, de etapizat, de birocratic și de legalist. Cu toate acestea, din punct de vedere legal, un președinte ales nu este obligat să vină în capitală până la inaugurarea sa și nu este obligat de nici un text de lege să aibă discuții de politică sau procedură substanțiale cu administrația precedentă. Identic și pentru președintele care părăsește funcția. Nimic nu îl obligă legal să se întâlnească cu viitorul președinte sau să asigure un transfer de putere cât mai ușor. Se presupune că birocrația americană știe ce are de făcut pentru asigura continuitatea guvernamentală. Deși motivate politic și pentru a accentua acuzațiile sale de fraudă electorale, prin refuzul său de a partcipă la inaugurare, Donald Trump nu încalcă nici o lege. Constituția si legile nu îl obligă cu nimic în acest sens.
Tranzițiile prezidențiale au existat într-o formă sau alta din 1797, când George Washington a predat președinția lui John Adams. În ciuda faptului că majoritatea lor s-au desfășurat fără probleme, unele dintre ele au cunoscut accidente și doar câteva au ajuns la catastrofă. Inaugurarea prezidențială americană nu ne oferă secretele viitorului mandat. Dar ne arată caracterul omului care predă puterea. Constituție și tradiție, amândouă la un loc, oferă, însă, măreția acestui moment.t
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
