Donald Trump învingea, fără mare efort, balaurul democrat care dorise să îl demită, tratativele comerciale cu China aveau succes, pacea în Orientul Mijlociu se desena în ultime detalii, iar alegerile de la finalul anului se anunțau ca fiind o excursie la munte. În anumite sfere înalte ale politicii externe a Statelor Unite, analiștii, mai tineri sau mai bătrâni, formând secta închisă a strategilor noului secol american, rutinații culoarelor lungi și reci de la Departamentul de Stat sau Casei Albe erau fericiți. Criza covid-19 din Wuhan părea că oprește, exact ca într-un gigantic accident feroviar, drumul mătăsii chinezești.
Ceea ce unii considerau ca fiind o expansiune de tip Alexandru Macedon, o cucerire fără opreliști a lumii, de către economia capitalistă de stat chineză, implicit a puterii militare și sociale a ultimului mare stat comunist, părea atunci, la începutul anului, că se transformă într-o bulă geopolitică gigantică care începe să se spargă. Donald Trump își construia, deja, prin mesaje liniștitoare și condescendente, imaginea de pater familias, care din generozitatea americană, ușor ironică dar carnasieră în esență, va avea grijă și de fratele asiatic, pierdut printre ruinele fumegînd ale războiului cu noul coronavirus.
Pentru sinologii de renume, devenise clar un singur lucru: carnavalul permanent al creșterii economice chineze (acel coșmar statistic care de peste 30 de ani nu se mai termina) s-a oprit brusc. 50 de milioane de oameni, o provincie aproape de mărimea Franței și un oraș, care, singur, depășea ca număr de locuitori pe cel al multor orașe occidentale, fuseseră închise cu cheia. Niciun analist nu își mai putea imagina cum economia chineză ar mai avea vreo șansă să reziste în fața expansiunii financiare americane create de administrația Trump. Căștigurile de pe Down Street anunțau era unei bunăstări întinse pe decenii, mai mult, mândra forță militară americană fiind completată cu o nouă armată a spațiului, dorindu-se a fi aplicația cotidiană a technologiei și inovației civilizației americane.
Fără îndoială, toți cei din elitele americane care priveau viitorul, vedeau diamantul Koh-i-Noor cum strălucea pe coroana de la Washington. Din sertarele de science fiction apăreau proiectele minelor de pe Lună, turismul pe Marte, frontierele umile ale planetei Pamânt ne mai fiind de ajuns pentru visul american. Un miliardar excentric, dar promotor de vîrf al noii superiorități, aflat cu mintea între Disney și Star Trek, își lansase, pe cheltuială proprie, bolidul de lux în spațiu. Ambasadorii puterii americane erau considerați viceregi în țările unde erau trimiși, dacă nu cumva localnicii îi încoronau de-a dreptul guvernatori, cu puteri executive pe măsură. Zicerile americane ale și celui mai necunoscut activist american deveneau biblii și altar.
Ca urmare a opiniei că virusul nu va trece oceanele, sau dacă o va face, puterea americană îl va distruge imediat cu laserul din ochii lui Superman, printre analiștii americani se conturase clar concluzia că orizontul politic al Partidului Comunist Chinez putea fi calculat doar în ani, sfărșitul dominației acestuia asupra Chinei fiind deja prezis cu mai exactă sau nu precizie. Chernobîl-ul chinez era epidemia de covid, iar Gorbaciov din secolul trecut era președintele Xi de astăzi. Practic, nimeni și nimic nu mai putea învinge victoria noului secol american.
Au trecut lunile iar șampania a fost uitată. Pe măsură ce China a început să recupereze și virusul a migrat în Occident în lunile martie și aprilie, jubileul s-a transformat în disperare. Nu numai că virusul nu a pus la pământ China, dar reducerea semnificativă a epidemiei locale și revigorarea morală au făcut din poporul chinez un victorios. Modelele logaritmice își pierduseră orice valoare. Spaima ideologilor și creatorilor de mesaj devenise panică absolută. Noul narativ al marșului cel lung chinez, al marelui război popular cu pandemia promova adevărul că pandemia ajutase de fapt China să iasă triumfătoare în cadrul proiectului geopolitic în curs de desfășurare cu Statele Unite.
Pilonul chinez al relansării marelui joc geopolitic dintre SUA și China, aparent târziu dar eficient pentru reacțiile pe care le va genera, au fost formate dintr-un triunghi ideologic. Acesta a cuprins apariția și dezvoltarea legendei americane a originii virusului, eficiența modelului chinez în lupta cu pandemia și campania mondială de ajutor COVID de la Beijing, așa numită diplomație a măștilor. Unghiul strâmt naționalist al Chinei s-a unit fericit cu debandada publică care pare a fi cuprins SUA, atunci când primele victime ale virusului au început să apară.
Donald Trump, surprins exact când dorea să declanșeze ofensiva finală de dinaintea realegerii sale, va replica devastator. Timpul însă nu are răbdare cu cel căruia îî dăduse șansa de a devenii un mare președinte. După ce arogant arăta cu degetul ba la China, ba la Europa pentru problemele create de pandemie, astăzi când vorbim, exact aceleși lipsuri au existat ca și la ceilalți, exact aceleași greșeli le-a făcut administratia sa ca și ceilalți. Devenind țara cu cel mai mare număr de decese ca urmare a infecției cu Covid, parcurgând matematic aceleași etape de infectare, de la spitale la casele de bătrâni, SUA s-au văzut obligate să recunoască că nu sunt mai eficiente decît China în rezolvarea situației.
Ba mai mult, ura împotriva celei mai nevoiașe categorii sociale, devenind și cea mai vulnerabilă la pandemie, cea a celor fără adăpost, care se numără în milioane pe teritoriul american, a provocat o maree de rasism, de xenofobie și de intransgență socială. Fenomen neîntâlnit în alte state europene sau asiatice, narativul mincinos al infectării naționale prin existența celor fără adăpost sau imigranților ilegali a proiectat o imagine atroce, negativă, contrară viziunii serafice a noului vis american. Astfel că furia a cuprins întreaga elită americană. Noul secol american putea fi deraiat simplu, printr-un eveniment natural creat de un virus acelular.
Pentru China, propaganda post pandemie a fost și este clară: „războiul poporului” împotriva COVID-19 a fost câștigat iar virtuțile modelului politic chinez au fost răzbunate. În plus, superioritatea națională a fost nu numai recuperată dar și reconfirmată.
Cu toate acestea, în ciuda celor mai bune eforturi ale războinicilor ideologici de la Beijing și Washington, adevărul, deloc plăcut, este că atât China cât și Statele Unite sunt susceptibile de a ieși din această criză semnificativ diminuate. Nici o nouă Pax Sinolică, duduind economic și nici dominanta Pax Americana, revopsită în turism spațial, nu se vor ridica, singure din ruinele pandemiei. Mai degrabă, ambele super puteri vor fi slăbite, atât acasă, cât și în străinătate. Și rezultatul va fi o continuă tendință, lentă, dar constantă, către o formă de anarhie internațională, care poate să spulbere domeniile altădată considerate intangibile, de la securitate internațională, la comerț până la gestionarea viitoarelor crize pandemice. Practic, fără să direcționeze nimeni traficul, diverse forme de naționalism local iau locul ordinii și cooperării. Natura haotică a răspunsurilor naționale și globale la expansiunea pandemiei constituie un avertisment asupra a ceea ce s-ar putea dezvolta pe o scară și mai largă.
La fel ca în cazul altor puncte de inflexiune istorică, trei factori vor contura viitorul ordinii globale postpandemice: schimbările în puterea reală militară și economică a celor două super puteri, modul în care aceste schimbări sunt percepute în întreaga lume și ce strategii vor desfășura Washington și Beijing pentru a promova percepția corectă a viziunii lor asupra lumii. În baza acestor trei seturi de decizii, China și Statele Unite au motive să se îngrijoreze cu privire la influența lor globală în lumea post-pandemică. Iar lumea chiar poate începe să tremure.
Spre deosebire de ceea ce elita chineză doreșeste să proecteze în afara țării, structura de putere politică și economică națională a Chinei a fost lovită grav de către această criză, pe mai multe niveluri.
Prejudiciul economic creat de către pandemie este masiv pentru ambele țări. În ciuda datelor economice publicate de China, nici cel mai mare ajutor financiar intern pentru repornirea producției și consumului în a doua jumătate a anului 2020 nu va compensa pierderile economice din primul și al doilea trimestru. Atriția economică drastică a principalilor parteneri comerciali internaționali ai Chinei va împiedica și mai mult planurile de redresare economică interne, având în vedere că, înainte de criză, comerțul exterior al economiei a reprezentat 38% din PIB.
Toți analiștii economici sugerează ca pentru anul 2020 creșterea economică chineză va fi probabil în jurul valorii de unu - cea mai slabă performanță de la Revoluția Culturală, în urmă cu cinci decenii. Rata datoriei-PIB a Chinei se ridică deja la aproximativ 310%, acționând ca o influență negativă asupra celorlalte priorități chineze de investiții cum ar fi educație, tehnologie, apărare și ajutor extern.
Toată această prăbușire economică apare exact în ajunul sărbătoririi centenarului Partidului Comunist Chinez din 2021. Ideologic și propagandistic, pandemia nu putea apărea într-un moment mai prost, deoarece anulează orice dialog coerent și pozitiv despre enormele salturi de dezvoltare pe care China comunistă le-a făcut în ultimile decenii de deschidere post Mao. Președintele Xi practic, în loc să celebreze superioritatea netă a sistemului comunist cu caracteristici chineze, se vede obligat să reducă totul la numărul de vieți salvate în perioada pandemiei. Mai mult, acesta a angajat China într-un pariu monumetal, acela de a dubla PIB-ul Chinei pe parcursul unui deceniu. Pandemia face acum imposibil acest lucru, iar esența propagandei comuniste chineze era reprezentată tocmai de această dictatură de dezvoltare, unică în lume.
Pe un alt plan, dar la fel de important, criza coronavirusului a provocat o disensiune politică semnificativă în interiorul Partidului Comunist Chinez, mai ales în rândul mandarinilor capitalismului chinez, așa numiții princelings, fii și ficele celor aflați, acum decenii, în cercul restrâns al puterii create de către fondatorul Chinei populare, Mao ZeDong.
În luna aprilie, enunțând critici acerbe cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al președintelui Xi Jinping, acești prinți ai puterii comuniste de la Beijing au emis o serie de comentarii semioficiale care și-au găsit, în mod misterios, expunere în domeniul public. Blocarea draconică impusă de către Xi a unei jumătăți de țară timp de luni întregi pentru a suprima virusul a fost salutată pe scară largă, dar nu a fost neapărat acceptată de cei cărora profitul le pare mai important decât sănătatea publică. Analiza de tip leninistă aplicată ca soluție la oprirea pandemiei, pe care președintele Xi a îmbrățișat-o, aplicând-o autoritar, a venit, pentru prima oară în istoria comunistă a Chinei, în conflict deschis cu generația capitalistă chineză.
Ca atare, pe măsură ce țara se redeschidea încet la finalul a trei luni de blocaj total, dezbaterea internă s-a dezlănțuit asupra numărului precis de morți și a celor infectați, asupra riscurilor efectelor unui al doilea val, preconizat să apară ori în vară ori în toamnă (calculul diferă nu din motive științifice sau în baza opiniilor medicilor, care așa cum s-a văzut peste tot în lume, nu există în dialog, ci din motive date doar de ciclul financiar și bancar chinezesc, decalat ca timp de economia occidentală). Pas cu pas, discuția a migrat spre jumătatea lunii aprilie spre direcția viitoare a politicii economice și externe a colosului chinez.
Din interiorul marilor mecanisme economice chineze, rolul conducător al Partidului Comunist este pus din ce în ce mai serios in discuție. Crăpăturile în marele zid provocate de către revoltele din Hong Kong par a se adânci, de data aceasta în China continentală. Jocul devine cu atât mai critic, cu cât Beijing semnalizează lumii deschiderea diplomației măștilor.
Exact atunci, leadershipul politic de la Beijing decide să răspunde ferm la mesajele vehiculate de către noua generație capitalistă. Fiind proiectat politic, nu pentru exterior, ci pentru interior mesajul este operaționalizat de către un înalt diplomat chinez prin lansarea legendei originii americane a virusului.
Designul acestei legende a fost creat pentru a provoca o aliniere imediată la nivelul armatei chineze, asigurându-i loialitatea, căci locul de aparției a virusului este indicat ca fiind jocurile internaționale militare (o universiadă militară) organizate periodic în diverse locuri ale lumii, anul trecut în toamnă ele avînd loc în Wuhan, exact epicentrul pandemiei. Armata chineză a fost astfel notificată de către leaderii politici chinezi să nu se imerseze în dialogul declanșat de către noii prinți, cerându-i-se să asigure doar stabilitatea terenului de luptă. O lovitură de imagine și, desigur, de percepție, care va provoca, pe plan internațional, cea mai gravă criză a relațiilor sino-americane din ultimii 40 de ani.
(va urma)
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
