În cadrul emisiunii de la Radio România Actualități, realizate de jurnalistul militar Radu Dobrițoiu, ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu a vorbit despre provocările UNESCO sub conducerea sa.
„Această poziţie, pe care România o obţine pentru prima dată în cei 67 de ani de apartenenţă la UNESCO, este una foarte importantă, pentru că practic preşedintele Conferinţei Generale este cel care conduce de fapt forul suprem de decizie al UNESCO. Presupune foarte multă responsabilitate, pentru că practic Conferinţa Generală este cea care stabileşte direcţia de acţiune a UNESCO, a cărei conducere mai este formată la nivele doi şi trei de Consiliul Executiv şi de Secretariatul UNESCO, ce este mai unic cunoscut pentru că este condus de directorul general al UNESCO, e cel care are, de fapt, funcţia executivă. Deci, preşedintele Conferinţe Generale e cum ar fi poziţia de preşedinte a unui stat, iar directorul general, prim-ministrul, funcţia reprezentativă şi funcţia executivă. Practic această poziţie va presupune tot ceea ce înseamnă reprezentarea celor 194 de state membre ale UNESCO.
Deci nu voi mai reprezenta doar România, ci şi celelalte 193 de state membre şi asta incumbă multe responsabilităţi. Reprezentativitatea înseamnă participarea la diverse evenimente, de exemplu în lumea largă, în numele UNESCO şi nu numai în numele României şi va dura doi ani. Conferinţa Generală în sine durează trei săptămâni. Ea va decide, aşa cum vă spuneam, tot ceea ce este vital pentru organizaţii, inclusiv programul de acţiune pentru următorii patru ani şi bugetul pentru următorii doi ani şi toate elementele care se integrează în aceste programe. Iar după aceea, mandatul meu se va concentra pe reprezentativitate, pe implicare pe diverse proiecte menite să discearnă alte linii mai creative poate de acţiuni ale organizaţiei, pentru că trebuie să ne adaptăm mereu la timpurile pe care le trăim”, a precizat Simona Miculescu.
„Ca să revin înspre realitatea fierbinte a zilelor noastre, trebuie să vă spun că, din păcate, turbulenţele, ca să încerc un termen generic din ultimii ani, au politizat foarte mult agenda UNESCO. În mod normal, UNESCO se ocupă de competenţele mandatului său, care se referă la cultură, educaţie, ştiinţă, comunicare şi informare. Sigur, sunt miriade de subdiviziuni ale acestor teme, dar acestea sunt temele principale. În ultimii ani, în ultimii doi ani mai ales după începerea agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina, din păcate, toată agenda a fost afectată, în sensul că ne-am concentrat foarte mult pe elementele ce ţin de competenţa UNESCO, în sensul că în ce măsură a fost afectată cultura, educaţia, ştiinţa, comunicarea şi informarea în Ucraina şi ce poate face organizaţia ca să ajute.
De exemplu, ştiu eu, vă dau doar un singur exemplu din zecile de măsuri care s-au luat, de exemplu integrarea în regim de urgenţă a Odesei în patrimoniul cultural mondial, ca să salveze Odesa din punct de vedere cultural. Din păcate, războiul cumplit care se petrece în aceste zile riscă de fapt să politizeze şi conferinţa generală mai mult decât orice altă conferinţă generală în ultimii 10 ani. Azi ştim cu toţii, aici, la UNESCO, că va fi foarte, foarte greu, pentru că vor fi foarte multe declaraţii politice. Şi ce poate să facă UNESCO în continuare, ceea ce şi-a declarat prin constituţie, să facă totul prin programele sale care sunt în competenţele mandatului său de cultură, educaţie, ştiinţe, comunicare şi informare, să sădească pacea în minţile oamenilor.
Sigur că ăsta apare un termen generic, aşa, idealist atunci când noi vorbim de mii de morţi în urma unui conflict. Dar UNESCO este o agenţie specializată a sistemului ONU, da, care trebuie să acţioneze pe această bucăţică, şi nu este una neimportantă. Şi, practic, la această conferinţă generală se vor lua multe măsuri importante legate de salvarea, din perspectiva acestor cinci componente ale mandatului, a situaţiei în zonele de conflict actuale, care, din păcate, nu sunt singurele. Din păcate mai sunt pe mapamond conflicte şi UNESCO trebuie să acţioneze peste tot, având în vedere membership-ul său global”, a mai precizat Simona Miculescu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
O parte a clerului Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a implicat, de-a lungul timpului, în alegerile de orice fel pentru a susține candidați proruși. Această mitropolie se subordonează Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir, alături de Sinodul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a interzis clerului implicarea în campaniile electorale, indiferent de mesajele candidaților. Totuși sancționarea clerului implicat în campaniile electorale s-a lăsat de multe ori așteptată.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis în cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, că formațiunea condusă de fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, nu poate participa în actualele alegeri parlamentare.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cetățenilor Republicii Polone care se află pe teritoriul Republicii Belarus li se recomandă să îl părăsească prin mijloacele comerciale și private disponibile, scrie presa poloneză.
Acest anunț a fost făcut în ziua redeschiderii frontierei polono-belaruse, care a fost redeschisă traficului pe 25 septembrie, după ce a fost închisă timp de aproape două săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanți ai guvernului polonez, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk , au avertizat că frontiera ar putea fi închisă din nou dacă situația se înrăutățește.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat o reuniune de urgență cu sute de generali și amirali americani, invitându-i să se reunească săptămâna viitoare la o bază a U.S. Marine Corps din Virginia. Anunțul a stârnit confuzie după ce administrația Trump a demis o serie de înalți oficiali în acest an.
Drone de atac în Polonia, avioane MiG-31 încalcând spațiul aerian al Estoniei, drone de supraveghere deasupra aeroporturilor din Copenhaga și Oslo: intruziunile pe teritoriul țărilor membre NATO s-au înmulțit în ultimele două săptămâni, punând întrebarea despre atitudinea de adoptat. Inclusiv în ceea ce privește posibila doborâre a avioanelor ruse care violează spațiul aerian aliat.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susţinut joi declaraţiile făcute săptămâna aceasta de preşedintele american Donald Trump, potrivit căruia ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice ar trebui să doboare dronele şi avioanele ruseşti dacă acestea intră în spaţiul lor aerian, dacă o astfel de măsură este necesară, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a avut pe ordinea de zi securitatea spațiului aerian național, s-a încheiat.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc în data de 28 septembrie au o miză geopolitică foarte mare. Dacă alegerile vor fi câștigate de către proeuropenii din Partidul Acțiune și Solidaritate atunci va însemna continuarea parcursului european. Pentru Rusia va în însemna pierderea cu adevărat a Transnistriei.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
Horațiu Potra a fost reținut în Dubai.
Într-o escaladare fără precedent a conflictului, campania Ucrainei împotriva infrastructurii energetice rusești a început să-și arate efectele devastatoare. Loviturile cu drone asupra rafinăriilor de petrol, o sursă vitală de venit pentru Moscova, au redus capacitatea de rafinare și au provocat o criză internă, afectând direct economia și calmul social. Războiul s-a mutat acum în interiorul Rusiei, iar consecințele sunt tot mai greu de ascuns de propaganda Kremlinului.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Armata României nu dorește elicoptere multirol H215M, deși compania franceză Airbus e dispusă să ofere licență pentru linia de producție în țară, la Brașov. Modelul pe care l-ar dori Armata e H225M, dar pentru care francezii nu sunt dispuși să ofere producția în țara noastră.
Timpurile se schimbă, iar harta lumii în materie de securitate este redesenată nu doar de conflicte, ci și de ascensiunea discretă, dar puternică, a unor jucători globali. O dovadă elocventă a acestei mutații vine dinspre Asia: Coreea de Sud, odinioară un client al tehnologiei militare occidentale, bate acum la poarta celei mai mari piețe de apărare a lumii, Statele Unite ale Americii, nu doar cu produse competitive, ci și cu o ofertă de parteneriat industrial greu de refuzat.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
În cursul nopții de 13 octombrie, Ucraina și-a demonstrat din nou capacitatea de a lovi cu precizie infrastructura vitală a invadatorilor, declanșând un incendiu masiv la cel mai mare depozit de carburanți din Crimeea.
Acest atac, desfășurat de forțele ucrainene tot prin utilizarea dronelor, reprezintă un răspuns curajos și strategic la agresiunea rusă, erodând continuu capacitatea economică și militară a Moscovei.
Turcia și România își consolidează cooperarea strategică printr-o nouă etapă care va include o vizită oficială în țara noastră efectuată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
Într-o evaluare a campaniei ofensive rusești, publicată pe 11.10.2025, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a semnalat faptul că industria de apărare rusă implementează eforturi pe termen lung pentru a crește producția de tancuri T-90 și pentru a reface rezervele de tancuri de dinainte de război. În acest fel, Rusia intenționează să reprezinte o amenințare pe termen lung pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
După o scurtă prezență în Israel, Donald Trump ajunge la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a coprezida împreună cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi un 'summit pentru pace' în Fâșia Gaza, în prezența liderilor din peste 20 de țări și a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
La fel cum Hitler anunța, pe bandă rulantă, în ultimul an de război, arme minune cu care să câștige confruntarea armată, acum liderul Rusiei încearcă aceeași stratagemă pentru a susține moralul armatei sale și pe cel popular, să sperie Occidentul și să-și impresioneze aliații.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, ediție care îl are invitat pe Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Textul de mai jos nu este o simplă postare, ci mărturia dramatică a unui fost militar român transformat, din cauza expunerii la uraniul sărăcit în teatrele de operații, într-o persoană cu grave probleme de sănătate și într-un activist singuratic.
Forțele Aeriene Franceze au dat un nou impuls capacităților lor de atac terestru odată cu intrarea în serviciu operațional, în aprilie, a variantei modernizate Mirage 2000D RMV. Dar ce aduce ea nou?
Hamas nu va participa la guvernarea Fâşiei Gaza după război, a declarat duminică o sursă din cadrul mişcării islamiste palestiniene, în ajunul unui summit consacrat enclavei palestiniene şi care va reuni luni, în Egipt, circa 20 de lideri, alături de preşedintele american Donald Trump.
Rusia nu mai are nici resurse, nici forță pentru un război total cu Occidentul, iar regimul de la Kremlin se află într-un proces ireversibil de degradare internă, afirmă optimist diplomatul ucrainean Volodimir Ohryzko, ambasador și fost ministru de Externe al Ucrainei.
Sistemele de artilerie HIMARS, aflate și în dotarea României, au demonstrat că pot fi un „game changer” pe front. HIMARS dispun de o mobilitate impresionantă, dar și de o capacitate de a lovi chirurgical. Pentru Ucraina, HIMARS au fost printre puținele sisteme care au avut capacitatea să influențeze soarta războiului, asta după ce ucrainenii au reușit să oprească ofensiva rusă în prima etapă a invaziei pe scară largă și să utilizeze HIMARS în operațiunile ce au urmat în care au reușit eliberarea unei părți importante din teritoriul ocupat în 2022.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a ordonat duminică armatei să "distrugă toate tunelurile teroriste ale Hamas din Gaza" după eliberarea ostaticilor încă ţinuţi captivi în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Drumul Regatului României până la momentul de aur de la finalul anului 1918 și realizarea Marii Uniri când toate provinciile românești au revenit la patria mamă a fost unul dificil, presărat cu decizii militare, politice și strategice grele. Intrată în Primul Război Mondial sau Războiul de Reîntregire Națională pentru Transilvania, România sacrifica implicit Basarabia (Moldova).
Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, şi omologul său american, Donald Trump, vor prezida luni la Sharm el-Sheikh un "Summit al păcii", la care vor participa "lideri din peste 20 de ţări", a anunţat sâmbătă preşedinţia egipteană într-un comunicat.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Deși există o cerere imensă de armament pe piața mondială, industria de apărare de stat din România, încă nu reușește să se calibreze și să producă tehnică modernă, contribuind astfel și la economia țării. Cel puțin în această situație sunt majoritatea companiilor de stat, iar nu în puține dintre ele, există hale unde crește, la propriu, vegetație.
Imaginile apărute în ultimele luni pe televiziunile generaliste, cu unii rezerviști cu kilograme în plus la exerciții de mobilizare - un proces biologic normal care vine odată cu înaintarea în vârstă -, sunt de fapt o consecință a modului în care, în principal factorul politic a tratat rezerva Armatei României.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
