După ce trupele rusești au invadat Ucraina începând cu data de 24 februarie, Finlanda și Suedia au lansat procesul de aderare la NATO.
Primirea celor două țări în rândul celei mai puternice alianțe militare din toate timpurile părea, inițial, o simplă formalitate, având în vedere gradul ridicat de acceptare în rândul membrilor NATO și o similaritate mare de operare a forțelor armate din cele două țări cu modelele NATO. Dar, ceea ce părea o certitudine, este gata să se transforme într-un eșec datorită pozițiilor Turciei și Ungariei care, deocamdată, nu vor să-și dea acordul pentru primirea în Alianță a celor două țări situate atât în zona nordică, cât și baltică a Europei.
O asemenea evoluție a situației a fost oarecum prevăzută și deja a fost elaborat un plan B, conform căruia țările din nordul Europei vor coopera dacă, oricare dintre ele va fi atacată.
Primele măsuri de creștere a gradului de integrare a forțelor au fost deja luate, urmând ca în 2024 trupele nordului european să testeze practic noua concepție de răspuns în situația unei agresiuni rusești.
Statele Unite și-au manifestat sprijinul pentru o asemenea inițiativă, zona arctică fiind considerată de specialiștii militari americani critică pentru securitatea națională.
În ultima decadă a lunii septembrie, ministrul Apărării Norvegiei, Bjørn Arild Gram, s-a aflat la Washington unde, a purtat discuții cu omologul său american, Lloyd J. Austin III despre modalitățile mai bune de apărare a flancului nordic al NATO, inclusiv privind unele elemente de planificare a exercițiului militar ”Cold Response”, care în 2024 se va numi ”Nord Response”.
Exercițiul, găzduit de Norvegia, este programat să înregistreze roluri înalte finlandeze și suedeze, împreună cu o schimbare a numelui în Nordic Response, a declarat, în prima parte din septembrie, un oficial norvegian al apărării care, l-a însoțit pe ministrul Apărării, Bjørn Arild Gram, la Washington.
În centrul noii concepții de întrebuințare a forțelor din statele nordice este dorința de a privi mai holistic (abordare din multiple perspective – nota autorului) apărarea, teritoriile Norvegiei, Suediei și Finlandei și, într-o oarecare măsură, a celorlalte două țări considerate ca făcând parte din regiunea nordică, Danemarca și Islanda, potrivit publicației Defense News.
„Avem deja o bună cooperare pe o bază largă, de asemenea în domeniul apărării dar, cu toate (țările) în aceeași alianță va fi ceva diferit”, a spus Gram reporterilor, pe 21 septembrie, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, oficialul norvegian sperând la integrarea rapidă a Finlandei și Norvegiei.
Există încă diferențe de priorități în regiune, a declarat Gram. Atribuirea Finlandei drept lider în forțele terestre, datorită graniței sale mari cu Rusia, în timp ce Norvegia se concentrează pe capacitățile navale ar fi o viziune prea simplistă, a adăugat el.
Dar o vedere transversală a geografiei ar putea evidenția efecte de ordinul doi nevăzute anterior, a susținut el. „Ceea ce se întâmplă într-o zonă, o poate afecta pe cealaltă”, a menționat el, dând ca exemple orientarea Suediei și Finlandei la Marea Baltică, precum și expunerea Norvegiei, pe o distanță mare, la apele Atlanticului de Nord.
Nu poate fi neglijat nici războiul hibrid, care poate genera, uneori, consecințe extrem de grave dacă, nu se iau măsuri de întărire a potențialelor sectoare țintă.
În această categorie intră și sabotarea mai multor secțiuni ale gazoductelor Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică. Analiștii se întreabă, acum, dacă infrastructura de petrol și gaze din Marea Nordului ar putea fi ținta următoare, potrivit Defense News.
Guvernul de la Oslo a anunțat, pe 30 septembrie, că forțele armate își vor crește gradul de alertă pentru instalațiile energetice critice din apele Norvegiei. „Forțele armate norvegiene sunt prezente și efectuează patrule pe uscat, în aer, pe mare, sub apă și în spațiul cibernetic”, se arată într-un comunicat.
Pe măsură ce țările din regiune își examinează rețelele de infrastructură și structurile de bază militară, cooperarea mai strânsă în operațiile aeriene poate fi mai ușor de atins decât în alte domenii. „Este un exemplu foarte bun pentru că vedem că putem integra și partaja infrastructura, împărtășim o imagine aeriană comună și așa mai departe”, a declarat Gram. „Ne putem acoperi unii pe alții, acoperim întreaga zonă.”
Războiul din Ucraina a demonstrat cât de important este să interzici adversarului să folosească spațiul aerian, acest fapt permițând militarilor ucraineni să lupte de la egal la egal cu forțele rusești. În lipsa acțiunilor aviației, războiul s-a transformat în unul de uzură pe termen mediu spre lung care, afectează sever populația civilă, și nu doar din Ucraina.
Astfel, devine și mai important, să se poată, totuși, opera în mediul aerian contestat. În zona nordică doar Norvegia poate face acest lucru, iar în următorii doi-trei ani și Danemarca, cu ajutorul avioanelor stealth F-35.
Cu toate acestea, principalul factor descurajator este prezența americană masivă în Atlanticul de Nord cu bombardiere strategice, avioane tactice de generația a cincea și grupuri navale de lovire și expediționare.
Posibila transformare a Finlandei și/sau Suediei în câmpuri de luptă, cum este acum Ucraina, este de neconceput datorită puternicului impact negativ economico-social pe care l-ar avea la nivel european și mondial, un asemenea eveniment.
Afectarea Ucrainei care, are un produs intern brut (PIB) de 155,6 miliarde de dolari, a produs deja turbulențe majore în Europa. În cazul Finlandei și Suediei cu PIB-uri de 271,2 miliarde, respectiv 537,6 miliarde de dolari, care sunt rezultatul unor fine conexiuni și echilibre macroeconomice de nivel mondial, o asemenea evoluție este aproape imposibil de gestionat, nu doar la nivel european.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucrainei îi lipsesc armele, inclusiv cele necesare pentru echiparea noilor brigăzi care urmează să fie formate după încheierea procesului de recrutare. Acest aspect a fost evidențiat într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg.
Săptămâna aceasta, Rusia a prezentat un plan de pace SUA, președintele turc Recep Erdogan a prezentat un plan de pace omologului său rus Vladimir Putin, iar premierul ungar Viktor Orbán a prezentat un plan de pace președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ziarul japonez "Nikkei" a relatat că niciunul dintre portavioanele staționate pe Coasta de Est a Statelor Unite nu este pregătit să fie desfășurat pentru a înlocui USS Dwight D. Eisenhower, care a fost ocupat de luni de zile încercând să țină sub control atacurile milițiilor yemenite Houthi împotriva traficului maritim din Marea Roșie
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat joi - într-un mesaj adresat preşedintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenţei SUA - că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii "la nivelul unui parteneriat strategic", relatează Agerpres, care citează EFE.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat un plan de îmbunătățire a prezenței aviației tactice americane din Japonia. Potrivit documentului emis de Pentagon, pe 3 iulie, „planul de modernizare, care va fi implementat în următorii câțiva ani, cuprinde investiții în capabilități cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari destinate întăririi Alianței SUA-Japonia și consolidării descurajării regionale precum și a păcii și stabilității în regiunea Indo-Pacific.”
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio (Radiojurnal), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 04.07.2024, că, deocamdată, Rusia nu a ajuns la concluzia că nu poate să-și atingă obietivele din Ucraina prin forța militară și astfel nu are motivație să se așeze la masa negocierilor.
Casa Albă a anunțat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, muniție pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie și finanțare pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și NASAMS, a precizat pe 3 iunie Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, semnează un editorial pentru DefenseRomania în care punctează perspective de securitate națională în contextul provocărilor geopolitice actuale, precum și importanța resetării industriei de apărare românești:
Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.
Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri cu Rusia și să renunțe la vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat, pe 2 iulie, un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declarația candidatului la președinția SUA, Donald Trump, potrivit căreia ar putea pune capăt rapid conflictului.
Congresul SUA a solicitat încă o dată eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Congresmanii americani au făcut acest apel în timpul unei audieri in cadrul Comisiei pentru relații externe a Camerei Reprezentanților.
Populația, tehnologia și sprijinul aliat. Aceștia sunt cei trei factori-cheie care afectează războiul din Ucraina în prezent. Aceasta este opinia generalului american în retragere David Petraeus. Acesta și-a împărtășit punctul de vedere cu privire la starea actuală a războiului din Ucraina într-un interviu pentru podcastul Institutului McCain.
Israelul a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare în ultimul an, potrivit unei analize a Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), dintre care o parte a fost preluată de ziarul israelian Globes.
Pentru a ieși din impasul războiului, Ucraina are nevoie de o aviație eficientă, precum și de o pregătire de luptă care să-i permită să fie utilizată în mod decisiv. Această declarație a fost făcută de generalul în retragere din Forțele Aeriene ale SUA, David A. Deptula, în timpul unei reuniuni a generalilor americani dedicată unui raport privind posibilele modalități de consolidare a poziției Ucrainei în contracararea războiului rusesc.
Eforturile autorităților ruse de a forța migranții să se înroleze în forțele armate ruse în schimbul cetățeniei sau al evitării arestării pe baza unor acuzații inventate sunt "încă o modalitate inventivă" de a crește recrutarea, încercând în același timp să își limiteze influența asupra părților populației ruse care au o putere politică mai mare, afirmă serviciile de informații britanice.
Niciodată după victoria lumii libere din timpul Războiului Rece NATO și Federația Rusă nu au fost mai aproape vreodată de un conflict militar direct precum azi, la peste doi ani de la invadarea pe scară largă, brutală și neprovocată a Ucrainei, eveniment ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
La 1 iulie, Parlamentul finlandez a aprobat în unanimitate Acordul de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu Statele Unite. În temeiul acordului, Finlanda va oferi acces la 15 dintre facilitățile sale militare pentru utilizarea de către armata SUA. De asemenea, acordul permite desfășurarea de personal militar, arme, muniții și echipamente militare americane în Finlanda. În plus, acordul prevede stabilirea anumitor zone militare, care vor include facilităţi militare accesibile numai personalului american.
Washingtonul consideră că ar trebui creată o "punte" pentru a garanta aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru a fost declarat de prim-adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în timpul unei conferințe de presă luni, 1 iulie. Acesta a comentat un interviu acordat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, publicației The Philadelphia Inquirer, în care acesta a declarat că "Statele Unite nu văd Ucraina în NATO în prezent, deoarece se tem să nu-l înfurie pe Putin".
În timpul unei vizite la Kiev, mai mulţi congresmenii americani au cerut acordarea unui ajutor mai rapid pentru Ucraina și permisiunea ca ucrainenii să poată utiliza armele furnizate pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc. Congresmenii americani care vizitează Kievul în aceste zile au declarat că împărtășesc preocupările autorităților ucrainene cu privire la necesitatea accelerării asistenței pentru Ucraina, a declarat de congresmanul republican Mike Turner.
Dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia și Moscova reușește să o cucerească, ar fi o ''victorie a la Pirus'' pentru Rusia, a declarat Carl Bildt, copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe și fost prim-ministru și ministru de externe al Suediei. O victorie rusă ar fi o catastrofă pentru Ucraina și o sursă de nesiguranță și destabilizare pentru Europa și restul lumii. Dar ar putea duce și la prăbușirea statului rus însuși, a spus Bildt.
Într-o analiză privind situația din Ucraina, publicată în ediția din 01.07.2024, cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) apreciază că Ucraina și Rusia se confruntă cu o vară sângeroasă, cu mii de morți, în care niciuna dintre părți nu poate obține câștiguri mari. Potrivit jurnalului american, nici Ucraina și nici Rusia nu par capabile să întreprindă acțiuni decisive.
Un prim lot de 14 tancuri americane M1 Abrams însoțite de un vehicul blindat de recuperare M88 au fost livrate bazei militare NATO din orașul polonez Powidz, după cum a informat pe 28 iunie ziarul Departamentului de Apărare al SUA, Stars and Stripes citând un reprezentant al armatei.
La 28 iunie 2024, Pentagonul a organizat o conferință de presă condusă de secretarul adjunct de presă Sabrina Singh, ca răspuns la intensificarea amenințărilor Rusiei privind zborurile cu drone americane deasupra Mării Negre. Această escaladare este urmarea directivei ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, adresată oficialilor de a pregăti un răspuns la aceste operațiuni de recunoaștere.
NATO a redesfășurat aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) în spațiul aerian de deasupra Poloniei pentru a monitoriza spațiul aerian al Ucrainei și activitatea militară rusă și pentru a consolida prezența Alianței în regiune, a relatat pe 30 iunie Defense Journal din Marea Britanie.
Singurul model viabil de negociere cu dictatorul rus Vladimir Putin ar putea fi un acord trilateral cu intermediari, similar aranjamentelor făcute pentru inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat lui Trudy Rubin, editorialist la The Philadelphia Inquirer, la 30 iunie.
Rusia încearcă să reia producția de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune care vor utiliza focoase nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru în timpul unei videoconferințe cu membrii Consiliului de Securitate.
În timp ce NATO și-a sărbătorit recent cea de-a 75-a aniversare, au apărut tot mai multe speculații cu privire la viitorul Alianței, în special odată cu temerile legate de revenirea lui Trump la Casa Albă. Acest lucru a stârnit multe discuții despre cum ar putea arăta NATO fără Statele Unite, se arata într-o analiză a publicaţiei britanice UK Defence Journal care începe cu întrebare: Se poate descurca Europa pe cont propriu?
Poate că nu e corect ca istoriografia să și-l amintească pe președintele Joe Biden ca acel octogenar reprezentat al gerontocrației americane, care s-a trezit - și apoi a adormit - la o dezbatere prezidențială. Iar pe 5 noiembrie a pierdut alegerile. Căci spre un asemenea scenariu ne îndreptăm.
Că F-16-urile ajung în Ucraina deja din această vară, este aproape o certitudine. Totuși ce nu e deloc sigur - iar experții încearcă să găsească soluții în acest sens - este impactul pe care aeronavele îl vor avea asupra situației de pe front și, mai ales, cum vor fi protejate F-urile 16 de surprizele pregătite de ruși.
Administrația președintelui american Joe Biden ia în considerare posibilitatea de a permite contractorilor militari americani să opereze direct în Ucraina pentru a facilita procesul de întreținere și reparare a echipamentelor militare americane. Acest lucru a fost relatat de CNN, citând o discuție recentă purtată cu patru oficiali americani care au dorit să rămână anonimi.
Forțele Armate Ucrainene au lansat un atac asupra bazei aeriene Saky din Crimeea ocupată temporar, pe care rușii au folosit-o pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei, în noaptea de 25-26 iulie. Recentul atac asupra aerodromului Saky din Crimeea a dat o lovitură semnificativă atât facilității, cât și aviației militare staționate acolo. Acest impact este evidențiat într-o postare publicată de Fighterbomber, pseudonimul unui blogger militar rus, care a făcut o radiografie detaliată a evenimentelor din noaptea de 26 iulie.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Primii piloți F-16 pregătiți pentru misiuni care au absolvit cursurile Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) din România au fost sărbătoriți astăzi. Această reușită, materializată prin colaborarea strânsă dintre Lockheed Martin și guvernele Țărilor de Jos și României, subliniază angajamentul nostru de a promova pregătirea pentru misiune și de a consolida eforturile de securitate ale NATO în Europa.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.
O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA au comentat interceptarea a două bombardiere rusești TU-95 și a două bombardiere chinezești H-6 de către avioanele de luptă americane și canadiene în zona de recunoaștere a apărării aeriene din Alaska.
În orașul Zalaegerszeg din vestul Ungariei, a avut loc ceremonia de predare pentru primul vehicul de luptă al infanteriei Lynx KF41. Vehiculele vor fi produse în filiala locală a producătorului german de arme Rheinmetall.
Moment istoric pentru România: Avem oficial primul lot de piloți de F-16 Fighting Falcon care au terminat programul de antrenament pe avioanele de generația a 4-a, în țara noastră. Ceea ce era de neconceput acum doi ani, iată că s-a realizat, cu sprijinul partenerilor din NATO, precum și a companiei americane Lockheed Martin.
Rusia nu va putea menține mult timp amploarea atacurilor sale în mai multe sectoare, deoarece "capacitățile sale nu sunt nelimitate", a declarat generalul Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 25 iulie.
Surse ale publicației Astra au relatat că în această noapte Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu ATACMS pe teritoriul aerodromului militar Saki din Novofedorivka.
Economia Coreei de Nord și-a revenit după trei ani de scăderi. PIB-ul a crescut cu 3,1% față de anul trecut. Din 2016, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de dictatorul Kim, relatează Bloomberg, care leagă performanțele economice ale nordului de vânzarea de arme către Federația Rusă, care poartă de peste doi ani un război neprovocat împotriva Ucrainei.
Marina rămâne cenușăreasa Forțelor Armate ale României, mai toate achizițiile de tehnică militară ocolind cu obstinație o categorie de forțe care ar trebui să păzească România de pericolele din Marea Neagră. Mai ales acum, în contextul unui război de mare intensitate în Marea Neagră, război generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Căile ferate din Franța se confruntă cu un atac masiv care paralizează traficul în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice.
Un atac coordonat asupra cablurilor de semnalizare a avut loc la ora 04:00.
Mai multe gări din Paris, precum și stații din regiunea Centre-Val de Loire, pe unde circulă trenurile de mare viteză, s-au confruntat, peste noapte, cu atacuri de incendiere țintite, a anunțat operatorul feroviar francez SNCF.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 24.07.2024, un detașament de nave din cadrul flotei, condus de fregata Amiral Gorshkov, a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Miniștrii de externe ai Chinei, Wang Yi, și Rusiei, Serghei Lavrov, au discutat despre construirea unei „noi arhitecturi de securitate în Eurasia”, propusă de președintele rus Vladimir Putin ca alternativă la modelul euro-atlantic al NATO.
Asaltul forțelor ruse a fost evaluat ca unul dintre cele mai mari de la începutul războiului. Potrivit militarilor ucraineni, grupul rus de asalt a fost format din 57 de blindate, care au atacat simultan pe mai multe direcții.
Ungaria a împrumutat 1 miliard de euro - cel mai mare împrumut contractat vreodată de Budapesta - de la trei bănci chinezești în primăvara acestui an, arată datele de pe site-ul agenției maghiare guvernamentale pentru datorii. Iar cu o datorie publică record de 140 de miliarde de euro (73,5 % din PIB) și un deficit bugetar de 6,7 % din PIB, Budapesta are nevoie disperată de bani.
Statele Unite și aliații săi sunt din ce în ce mai atrași de conflictul din Ucraina și își trimit instructorii acolo, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzya. „Mercenarii și instructorii occidentali sunt o țintă legitimă a forțelor armate ruse”, a adăugat el la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.
În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.
Su-75 Checkmate, momentan la stadiul de machetă rusească, ar trebui să fie răspunsul Rusiei pe piața externă în fața F-35 sau Gripen. Și, se pare, Rusia încearcă agresiv să vândă Su-75, avion care nu a ajuns încă nici la stadiul de prototip.
Grecia a aprobat în mod oficial oferta de cumpărare a avioanelor de luptă de generația a 5-a F-35 Lightning II americane. Informația e confirmată și de oficialii producătorului Lockheed Martin.
Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a exprimat speranța că America va anihila Iranul dacă oficialii iranieni îl vor asasina.
România are un sistem de supraveghere antiaeriană ''foarte bun'', iar rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene, a declarat, joi, la Constanţa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Nava pakistaneză HUNAIN, construită la Șantierul Naval DAMEN Galați, a fost livrată astăzi, 25 iulie 2024, în Portul Constanța, România, în cadrul unei ceremonii la care au participat delegați civili și militari de nivel înalt, inclusiv membri ai corpului diplomatic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut joi țărilor membre să propună fiecare câte doi candidați - un bărbat și o femeie - pentru postul de comisar european în viitorul executiv comunitar până la data de 30 august, informează Agerpres, care citează France Presse.
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.
Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.
Un sistem de rachete M142 HIMARS, în coordonare cu o dronă de recunoaștere aeriană Shark, a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene Pantsîr-S1. Fundația ucraineană ''Come Back Alive'' a publicat această informaţie pe canalul sau de Telegram.
