Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: niciodată în ultimii 30 de ani, Europa nu a fost mai aproape de război.
Serghei Lavrov, matusalemicul ministru de externe al Moscovei: răbdarea Rusiei a luat sfârșit (în negocierile Rusiei cu Occidentul, n.n.). Ne pregătim de război.
Michael Klaesson, general locotenent, șeful operațiunilor din statul major al armatei suedeze: Suedia a ridicat nivelul de alertă al forțelor sale armate, în special pe insula Gotland, descrisă drept portavionul Mării Baltice din cauza amenințării unui atac al Rusiei împotriva țărilor NATO.
Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a oferi asistență defensivă armatei ucrainene, în contextul în care negocierile dintre Rusia și Occident nu au reușit să reducă tensiunea de la frontierele Ucrainei.
Pe 10 ianuarie, la Geneva, s-au întâlnit delegațiile Statelor Unite și Federației Ruse, în încercarea de a evita invadarea Ucrainei de către trupele ruse. Condițiile impuse de Kremlin sunt extrem de dure: retragerea trupelor NATO din Europa de Est, practic ștergerea suveranității statelor care au aderat la NATO după 1997, întoarcerea lumii cu cel puțin 30 de ani în urmă. S-a făcut apel la istorie, la momentul când Bush senior îi promitea lui Gorbaciov, odată cu prăbușirea zidului Berlinului, că NATO nu se va extinde în Estul Europei, iar Germania va rămâne neutră.
Desigur că înțelegerea nu a fost trecută într-un tratat, dar nici Wahingtonul nu a dezmințit afirmațiile. Nu de alta, dar presa internațională s-ar fi trezit cu înregistrări audio-video ale acestei discuții...Faptul că lumea s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani nu pare să aibă vreo importanță cât de mică asupra strategilor de la Kremlin.
Pentru cititorii din România, câteva cuvinte despre originea actualei crize dintre Rusia și țările occidentale – incluzând aici și țara noastră. Totul începe, din punctul de vedere al strategilor militari, odată cu alipirea Crimeei de către Rusia în 2014. Moscova a folosit cu abilitate pentru a-și justifica acțiunile precedentul Kosovo, rupt de Serbia pe baza unor criterii etnice. De atunci, Ucraina este un câmp de bătălie pentru diplomați, politicieni, servicii secrete și oameni de afaceri, cu mize de zeci de miliarde de dolari. Încrengăturile duc până sus, la familia actualului președinte al SUA, Joe Biden.
Kievul, sprijinit și nu prea de europeni, folosește o afirmație percutantă spre a-și găsi susținători; astăzi Rusia va invada Ucraina, mâine vă va invada pe voi. Suntem ultima redută în calea apetitului pentru noi teritorii afișat de Vladimir Putin. Se trec brusc sub tăcere ultimele decenii de istorie. Faptul că Ucraina însăși e un stat artificial creat în vremea Uniunii Sovietice, cu numeroase teritorii și populații ce au ținut cândva de România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, nu mai are multă relevanță astăzi. Rusia cere imperios SUA să nu bage Ucraina în NATO. De altfel, nimeni nu a pus cu adevărat această problemă. Ucraina este departe de standardele necesare pentru un stat NATO sau UE. Modelul economic al Ucrainei este cel rusesc, bazat pe oligarhi, servicii secrete, jefuirea statului. Drepturile minorităților, inclusiv a celei românești din Cernăuți, sunt doar un vis. Deci – de unde nervii care l-au apucat dintr-odată pe Vladimir Putin?
Sigur că istoria a peste 20 de ani de domnie a țarului Putin este bogată și are la bază aducerea Federației Ruse din situația de stat eșuat, acolo unde l-a lăsat Boris Elțin, înapoi la statutul de superputere, unde se afla înainte de prăbușirea comunismului. Problema este că Rusia, condusă cu mână de fier, Rusia, unde serviciile joacă un rol fundamental în desfășurarea tuturor acțiunilor statului, a eșuat în crearea celei mai puternice forțe de astăzi: cea de soft power. Cu alte cuvinte, Putin nu a reușit să facă din Rusia o economie funcțională. Politic, administrația Putin a avut, indiscutabil, performanțe, cele mai importante fiind crearea canalelor solide de comunicare între Moscova și țări europene puternice. Germania este campion absolut, urmată, însă și de Franța sau Italia. Deși, la Geneva, Rusia a vrut să dea senzația menținerii unei lumi bipolare, Washington-Moscova, în Extremul Orient Moscova încearcă o alianță cu China, statul a cărei economie este, vrând-nevrând, respectată sau temută de toată omenirea, economie ajunsă la nivelul celei americane. Poate că pe undeva, prin vreo debara a Kremlinului, există regretul că o singură fabrică Apple din China are un impact internațional mult mai mare decât zece divizii de tancuri masate la granița cu Ucraina...
Războiul cu Ucraina este dorit de Putin pentru a-i reașeza țara, al cărei PIB abia îl depășește pe cel al Italiei, alături de SUA, Europa, China și, de ce nu, Japonia, pe cale de a se ridica din nou, inclusiv militar în estul Rusiei.
Demersul tectonic al lui Putin a adus la suprafață bubele din politica externă de astăzi. La Geneva, Departamentul de Stat american, prea puțin aplecat către istorie, nu pare să-și fi dat seama că discută cu Rusia despre Europa, Europa fiind absentă. Dacă discuțiile se purtau la Bruxelles și nu pe teritoriul Elveției, stat neutru, această semnificație era mult atenuată. Așa, presa internațională și rețelele de socializare au avut prilejul să facă o comparație, potrivită sau nu, cu ce s-a întâmplat la Yalta și, mai ales, în Malta înainte de prăbușirea lagărului comunist. Sigur că au urmat apoi negocieri Rusia-NATO și discuții în format OSCE, dar senzația rămasă a fost că Uniunea Europeană ar fi mai degrabă un bolnav care nu-și poate purta singur de grijă.
Au mai apărut și mișcări ce pot părea hilare pentru cei mai bătrâni. Noul cancelar german, Olaf Scholz, inițial atât de critic cu demersurile Moscovei, a schimbat mesajul pentru North Stream 2, conducta a cărei menținere închisă a mărit de cinci ori prețul la gaze pentru România.
Astfel, Berlinul a spus că n-are nici un rost să lege North Stream 2 de operațiunile militare. Gazul rusesc e una, tancul rusesc e altceva...Asta cu atât mai mult, cu cât Congresul american, impulsionat de Biden, nu a reușit să adopte sancțiuni împotriva firmelor care participă la această conductă.
Pe scurt, cel mai probabil Rusia va face ceva cu cei 175000 de soldați masați la granița cu Ucraina. America amenință cu sancțiuni economice cumplite, ce riscă să provoace răscoale în Federația Rusă. Oricum, situația economică a Moscovei nu permite un război de lungă durată, așa cum au avut SUA în Afganistan. În vârtejul sancțiunilor, Rusia are Arma Gazului, cu care poate lovi serios în prosperitatea și confortul Uniunii Europene. În privința războiului propriu-zis, nimeni nu pare să ia serios în considerare că este puțin probabil ca armata ucraineană să lupte în mod real cu armata lui Putin. Pentru cei care cunosc zona și spiritul, nu este exclus un comportament comparabil cu cel al armatei afgane în fața talibanilor... Bine ar fi să nu aflăm niciodată adevărul, iar Putin să fie convins că forța și amenințarea cu forța nu mai sunt soluții într-o lume multi-polară, globalizată...
Tobele războiului din Est au provocat numeroase reacții de-a lungul și de-a latul Europei. Până la urmă, dacă se trage cu tunul, exploziile au loc tot pe bătrânul continent. Fiecare încearcă să se poziționeze: Franța și Germania pe de o parte, Polonia și alte state din Est pe de alta. De la București, când și când mai apare câte un comunicat inept, fără legătură cu lumea și realitatea.
Diplomația românească, de la președinte și până la secretarii III ai ambasadelor, este mută și indiferentă. Până și americanii ar mai avea nevoie de câte un punct de vedere al unuia aflat cât de cât în regiune. Nimic cu adevărat relevant. Urmând exemplul de la cele mai înalte niveluri, diplomația românească pare să-și poarte trista mediocritate printr-o agitație continuă, tăcută și total ineficientă, La MAE de la București se lucrează non-stop, fără concedii, fără să iasă ceva concret din asta. Singura veste bună este că americanii își întăresc bazele din România, dar asta nu din inițiativă locală.
Dacă vreți să știți cum e să ajungi în prima linie fără voia ta și să nu ai nici un cuvânt de spus, priviți cu atenție și înțelegere către șefii țării de la București.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
Cu ocazia vizitei de documentare in SUA, experții New Strategy Center (NSC) au avut întâlniri la Departamentul de Stat al SUA și la Comisia pentru afaceri militare din Camera Reprezentanților a Congresului, precum și cu experți în securitate și afaceri externe de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), Woodrow Wilson Center și The Heritage Foundation.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
Decizia președintelui republican al Camerei Reprezentanților de a supune la vot legea care ar debloca ajutorul militar pentru Ucraina este, practic, un moment decisiv pentru războiul de apărare al Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Pe fondul lipsei de muniţii, dar mai ales în condiţiile unei lipse acute de sisteme de apărare aeriană, avioanele rusești sprijină succesele constante și rapide pe care le înregistrează forţele terestre ruse, inclusiv în apropierea orașului Chasiv Yar din regiunea Donețk. Analiștii militari din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că apărarea aeriană a Ucrainei rămâne limitată și degradată, permițând avioanelor rusești să opereze liber și fără amenințări în anumite zone critice de pe linia frontului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
Într-un eveniment de o raritate excepțională, Forțele Aeriene americane (US Air Force – USAF) au ridicat simultam în aer aproape toată flota de bombardiere strategice stealth, B-2 Spirit. Baza Aeriană Whiteman ”a executat un zbor în masă cu 12 B-2 pentru a încheia exercițiul anual Spirit Vigilance”, a anunțat Aviația americană care a publicat și o fotografie cu aeronavele pregătite pentru decolare în celebrul marș al elefanților pe pista aerodromului.
Asamblarea celui de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN, un produs al industriei turce de apărare, se apropie de final. După ce vor fi finalizate ultimele etape ale procesului de asamblare și de instalare a motoarelor, se estimează că aeronava ar urma să iasă de pe linia de producţie în jurul lunii iunie sau iulie 2024. Ulterior, cel de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN va fi supus unei serii de teste de zbor.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
O explozie a lovit o bază militară irakiană care găzduia forțe paramilitare pro-iraniene, potrivit unor surse din domeniul securității. Explozia de vineri seară a avut loc la baza Calso, unde este staționat fostul grup paramilitar pro-iranian Hashed al-Shaabi - integrat acum în armata regulată - au declarat pentru Agenția France-Presse o sursă din cadrul Ministerului de Interne și un oficial militar. Autoritățile raportează victime, unele dintre ele făcând referire la un atac aerian asupra fostei unități anti-Isis, cunoscută sub numele de Hashed al-Shaabi, care acum face parte din armata irakiană regulată.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
