Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: niciodată în ultimii 30 de ani, Europa nu a fost mai aproape de război.
Serghei Lavrov, matusalemicul ministru de externe al Moscovei: răbdarea Rusiei a luat sfârșit (în negocierile Rusiei cu Occidentul, n.n.). Ne pregătim de război.
Michael Klaesson, general locotenent, șeful operațiunilor din statul major al armatei suedeze: Suedia a ridicat nivelul de alertă al forțelor sale armate, în special pe insula Gotland, descrisă drept portavionul Mării Baltice din cauza amenințării unui atac al Rusiei împotriva țărilor NATO.
Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a oferi asistență defensivă armatei ucrainene, în contextul în care negocierile dintre Rusia și Occident nu au reușit să reducă tensiunea de la frontierele Ucrainei.
Pe 10 ianuarie, la Geneva, s-au întâlnit delegațiile Statelor Unite și Federației Ruse, în încercarea de a evita invadarea Ucrainei de către trupele ruse. Condițiile impuse de Kremlin sunt extrem de dure: retragerea trupelor NATO din Europa de Est, practic ștergerea suveranității statelor care au aderat la NATO după 1997, întoarcerea lumii cu cel puțin 30 de ani în urmă. S-a făcut apel la istorie, la momentul când Bush senior îi promitea lui Gorbaciov, odată cu prăbușirea zidului Berlinului, că NATO nu se va extinde în Estul Europei, iar Germania va rămâne neutră.
Desigur că înțelegerea nu a fost trecută într-un tratat, dar nici Wahingtonul nu a dezmințit afirmațiile. Nu de alta, dar presa internațională s-ar fi trezit cu înregistrări audio-video ale acestei discuții...Faptul că lumea s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani nu pare să aibă vreo importanță cât de mică asupra strategilor de la Kremlin.
Pentru cititorii din România, câteva cuvinte despre originea actualei crize dintre Rusia și țările occidentale – incluzând aici și țara noastră. Totul începe, din punctul de vedere al strategilor militari, odată cu alipirea Crimeei de către Rusia în 2014. Moscova a folosit cu abilitate pentru a-și justifica acțiunile precedentul Kosovo, rupt de Serbia pe baza unor criterii etnice. De atunci, Ucraina este un câmp de bătălie pentru diplomați, politicieni, servicii secrete și oameni de afaceri, cu mize de zeci de miliarde de dolari. Încrengăturile duc până sus, la familia actualului președinte al SUA, Joe Biden.
Kievul, sprijinit și nu prea de europeni, folosește o afirmație percutantă spre a-și găsi susținători; astăzi Rusia va invada Ucraina, mâine vă va invada pe voi. Suntem ultima redută în calea apetitului pentru noi teritorii afișat de Vladimir Putin. Se trec brusc sub tăcere ultimele decenii de istorie. Faptul că Ucraina însăși e un stat artificial creat în vremea Uniunii Sovietice, cu numeroase teritorii și populații ce au ținut cândva de România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, nu mai are multă relevanță astăzi. Rusia cere imperios SUA să nu bage Ucraina în NATO. De altfel, nimeni nu a pus cu adevărat această problemă. Ucraina este departe de standardele necesare pentru un stat NATO sau UE. Modelul economic al Ucrainei este cel rusesc, bazat pe oligarhi, servicii secrete, jefuirea statului. Drepturile minorităților, inclusiv a celei românești din Cernăuți, sunt doar un vis. Deci – de unde nervii care l-au apucat dintr-odată pe Vladimir Putin?
Sigur că istoria a peste 20 de ani de domnie a țarului Putin este bogată și are la bază aducerea Federației Ruse din situația de stat eșuat, acolo unde l-a lăsat Boris Elțin, înapoi la statutul de superputere, unde se afla înainte de prăbușirea comunismului. Problema este că Rusia, condusă cu mână de fier, Rusia, unde serviciile joacă un rol fundamental în desfășurarea tuturor acțiunilor statului, a eșuat în crearea celei mai puternice forțe de astăzi: cea de soft power. Cu alte cuvinte, Putin nu a reușit să facă din Rusia o economie funcțională. Politic, administrația Putin a avut, indiscutabil, performanțe, cele mai importante fiind crearea canalelor solide de comunicare între Moscova și țări europene puternice. Germania este campion absolut, urmată, însă și de Franța sau Italia. Deși, la Geneva, Rusia a vrut să dea senzația menținerii unei lumi bipolare, Washington-Moscova, în Extremul Orient Moscova încearcă o alianță cu China, statul a cărei economie este, vrând-nevrând, respectată sau temută de toată omenirea, economie ajunsă la nivelul celei americane. Poate că pe undeva, prin vreo debara a Kremlinului, există regretul că o singură fabrică Apple din China are un impact internațional mult mai mare decât zece divizii de tancuri masate la granița cu Ucraina...
Războiul cu Ucraina este dorit de Putin pentru a-i reașeza țara, al cărei PIB abia îl depășește pe cel al Italiei, alături de SUA, Europa, China și, de ce nu, Japonia, pe cale de a se ridica din nou, inclusiv militar în estul Rusiei.
Demersul tectonic al lui Putin a adus la suprafață bubele din politica externă de astăzi. La Geneva, Departamentul de Stat american, prea puțin aplecat către istorie, nu pare să-și fi dat seama că discută cu Rusia despre Europa, Europa fiind absentă. Dacă discuțiile se purtau la Bruxelles și nu pe teritoriul Elveției, stat neutru, această semnificație era mult atenuată. Așa, presa internațională și rețelele de socializare au avut prilejul să facă o comparație, potrivită sau nu, cu ce s-a întâmplat la Yalta și, mai ales, în Malta înainte de prăbușirea lagărului comunist. Sigur că au urmat apoi negocieri Rusia-NATO și discuții în format OSCE, dar senzația rămasă a fost că Uniunea Europeană ar fi mai degrabă un bolnav care nu-și poate purta singur de grijă.
Au mai apărut și mișcări ce pot părea hilare pentru cei mai bătrâni. Noul cancelar german, Olaf Scholz, inițial atât de critic cu demersurile Moscovei, a schimbat mesajul pentru North Stream 2, conducta a cărei menținere închisă a mărit de cinci ori prețul la gaze pentru România.
Astfel, Berlinul a spus că n-are nici un rost să lege North Stream 2 de operațiunile militare. Gazul rusesc e una, tancul rusesc e altceva...Asta cu atât mai mult, cu cât Congresul american, impulsionat de Biden, nu a reușit să adopte sancțiuni împotriva firmelor care participă la această conductă.
Pe scurt, cel mai probabil Rusia va face ceva cu cei 175000 de soldați masați la granița cu Ucraina. America amenință cu sancțiuni economice cumplite, ce riscă să provoace răscoale în Federația Rusă. Oricum, situația economică a Moscovei nu permite un război de lungă durată, așa cum au avut SUA în Afganistan. În vârtejul sancțiunilor, Rusia are Arma Gazului, cu care poate lovi serios în prosperitatea și confortul Uniunii Europene. În privința războiului propriu-zis, nimeni nu pare să ia serios în considerare că este puțin probabil ca armata ucraineană să lupte în mod real cu armata lui Putin. Pentru cei care cunosc zona și spiritul, nu este exclus un comportament comparabil cu cel al armatei afgane în fața talibanilor... Bine ar fi să nu aflăm niciodată adevărul, iar Putin să fie convins că forța și amenințarea cu forța nu mai sunt soluții într-o lume multi-polară, globalizată...
Tobele războiului din Est au provocat numeroase reacții de-a lungul și de-a latul Europei. Până la urmă, dacă se trage cu tunul, exploziile au loc tot pe bătrânul continent. Fiecare încearcă să se poziționeze: Franța și Germania pe de o parte, Polonia și alte state din Est pe de alta. De la București, când și când mai apare câte un comunicat inept, fără legătură cu lumea și realitatea.
Diplomația românească, de la președinte și până la secretarii III ai ambasadelor, este mută și indiferentă. Până și americanii ar mai avea nevoie de câte un punct de vedere al unuia aflat cât de cât în regiune. Nimic cu adevărat relevant. Urmând exemplul de la cele mai înalte niveluri, diplomația românească pare să-și poarte trista mediocritate printr-o agitație continuă, tăcută și total ineficientă, La MAE de la București se lucrează non-stop, fără concedii, fără să iasă ceva concret din asta. Singura veste bună este că americanii își întăresc bazele din România, dar asta nu din inițiativă locală.
Dacă vreți să știți cum e să ajungi în prima linie fără voia ta și să nu ai nici un cuvânt de spus, priviți cu atenție și înțelegere către șefii țării de la București.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O majoritate a senatorilor americani au votat miercuri în favoarea noii legi de Autorizare a Apărării Naţionale (National Defense Authorization Act, NDAA), ce prevede un buget de 770 de miliarde de dolari, relatează Reuters. Legea mai trebuie semnată de preşedintele Joe Biden.
Federaţia Rusă a anunţat că a transmis miercuri Statelor Unite o listă de ''propuneri'' cu privire la garanţiile juridice de securitate pe care le dorește de la Occident, deoarece se consideră ameninţată pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, informează AFP.
Cotidianul El Espanyol a relatat că Marocul va disloca rachete de fabricație israeliană în largul Strâmtorii Gibraltar, ca răspuns la întăririle militare ale Spaniei în regiune.
Preşedinţii Ucrainei, Volodimir Zelenski, Poloniei, Andrej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, se vor întâlni luni la un summit la Kiev pentru a aborda chestiuni de securitate şi cooperare regională în contextul tensiunilor generate de concentrarea de trupe ruse în apropierea frontierelor ucrainene, relatează agenţia EFE.
Parlamentul Ucrainei a aprobat marţi un proiect de lege care permite participarea forţelor străine la exerciţii militare pe teritoriul său în 2022, decizie susceptibilă să înfurie Moscova, relatează Reuters.
Europa are nevoie de autonomie strategică în trei domenii - capacităţi militare, energie nucleară şi agricultură, a declarat luni premierul ungar Viktor Orban într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în vizită la Budapesta, transmit Reuters, MTI şi dpa.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 13.12.2021, citând surse din cadrul Ministerului Apărării, că, în scurt timp, Rusia va întări apărarea antiaeriană din Crimeea și din sudul țării cu sisteme modernizate de rachete antiaeriene de tip S-300PM-2. Acestea vor fi introduse în dotarea regimentelor de rachete din Regiunea Rostov și din Peninsula Crimeea, care, în prezent, au în înzestrare sisteme noi S-400 Triumf, dar și sisteme mai vechi S-300.
Expertul militar ucrainean Mykhailo Samus, director la New Geopolitics Research Network, a susţinut într-un interviu acordat TVR MOLDOVA că regiunea transnistreană este o ameninţare pentru Ucraina, dar în special pentru Republica Moldova şi chiar şi pentru România.
Există o impresie generală că o adevărată cursă a înarmărilor a luat naștere în regiunea Golfului, ca urmare a politicilor de achiziții militare ale Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și a unui program ambițios de rachete și a paradelor militare frecvente ale Iranului.
Într-o analiză publicată pe 9 decembrie de Breaking Defense, expertul în relații transatlantice, Luke Coffey, de la influentul think thank american Heritage Foundation, a prezentat cinci scenarii de evoluție a unui posibil conflict militar între Rusia și Ucraina în viitorul apropiat.
România este angajată ferm în susţinerea de eforturi conjugate pentru întărirea rezilienţei partenerilor estici, interesul strategic comun fiind facilitarea unui climat de securitate şi stabilitate democratică în imediata vecinătate şi la Marea Neagră, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, vineri, la Bucharest Forum.
În 2014 când președintele american Barack Obama a numit Rusia „o putere regională” care își amenință vecinii nu din cauza forței sale ci mai degrabă din cauza slăbiciunilor ei, a fost un momentul în care Vladimir Putin s-a simțit cu adevărat umilit. Încă de la preluarea puterii, Vladimir Putin a tânjit după revenirea la statu quo-ul din perioada Războiului Rece când URSS și Statele Unite ale Americii dominau lumea.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la consultările cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi cu ceilalţi lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul Bucureşti (B9), context în care a subliniat necesitatea ca NATO să fie pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.
Puterile autoritare subminează în mod deschis regulile globale pentru a-şi spori puterea şi influenţa, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, joi, în debutul ediţiei aniversare a Bucharest Forum 2021, eveniment organizat de Institutul Aspen România împreună cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.
Generalul-locotenent Stephen D. Sklenka, locțiitorul comandantului USPACOM (Comandamentul Indo-Pacific al SUA), a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că Departamentul Apărării a angajat aproximativ 11 miliarde de dolari pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură militară în Guam, în următorii cinci ani.
Trimiterea de trupe americane pentru a apăra Ucraina de un atac rus "nu este luată în calcul" pentru că ţara nu face parte din NATO, a declarat miercuri preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.
Consorțiul format din New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu derulează proiectul ”Investments in a Safer Future”.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat miercuri că partea ucraineană este încrezătoare că videoconferinţa de ieri dintre preşedintele SUA, Joe Biden, şi omologului său rus, Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Moscovei că generarea de orice alte tensiuni militare în regiune va aduce pentru Rusia consecinţe destul mari.
Republica Moldova nu poate să-şi asigure gradul necesar de apărare, apelând la principiul neutralităţii, de aceea propun încheierea unui acord cu România privind apărarea reciprocă, a declarat Viorel Cibotaru, fost ministru al apărării de la Chișinău, pentru agenţia de presă IPN.
Japonia îşi va creşte contribuţia financiară pentru menţinerea trupelor americane pe teritoriul său începând cu 2022, potrivit unor surse diplomatice, o creştere ce a generat fricţiuni încă din perioada administraţiei Trump, informează luni EFE.
Perioada relațiilor tradiționale interstatale din Orientul Mijlociu s-a încheiat. Pe măsură ce statele ambițioase încearcă să-și extindă influența în întreaga regiune, interesele, și nu ideologia, fac presiuni pentru formarea de noi alianțe. Chiar și mișcările religioase extremiste dau semne de pragmatism.
Ucraina refuză să renunţe la planurile sale de aderare la NATO şi la orice alte 'garanţii de securitate' cerute de Rusia, a declarat vineri pentru AFP ministrul său de externe, Dmitri Kuleba, făcând apel la Occident să facă acelaşi lucru.
General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în cadrul interviului acordat DefenseRoamania despre starea Armatei, a ridicat și foarte importanta problemă a rezervei armatei și a recuperării decalajului uriaș prin amendamente esențiale aduse legii privind pregătirea populației pentru apărare.
Anwar Gargash, înalt consilier diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite (EAU) și fost ministru de stat pentru afaceri externe, a declarat, pe 30 noiembrie, că o delegație a țării sale se va deplasa în curând în Iran pentru a "deschide o nouă pagină" în relațiile dintre Teheran și Abu Dhabi.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi că Rusia va prezenta ''în curând'' NATO o propunere privind garanţii de securitate care să fie obligatorii pentru toţi semnatarii, scrie agenţia EFE.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, joi, în prima zi a reuniunilor Consiliului Ministerial al OSCE, desfăşurat la Stockholm, creşterea capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi soluţionarea conflictelor prelungite din regiune.
Secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit joi, la Stockholm, cu omologul său rus Serghei Lavrov pe marginea conferinţei anuale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a-l avertiza direct cu privire la "consecinţele grave" pe care le-ar putea suporta Rusia în cazul în care ar invada Ucraina, transmiţând totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, relatează Reuters.
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut joi, 2 decembrie, o întrevedere cu președintele fondator al The Heritage Foundation, dr. Edwin J. Feulner.
SUA au evocat miercuri "probe" care ar arăta că Rusia ia în calcul "importante acţiuni agresive împotriva Ucrainei" şi au promis să o facă să plătească "un preţ ridicat" dacă va trece la fapte, relatează AFP.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, susţine că vrea să înceapă negocieri cu NATO, iar Alianţa ar trebui să ofere garanţii juridice, nu promisiuni, că nu se va extinde spre estul Europei, aproape de frontierele Rusiei, informează EFE.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, a anunțat joi că portavionul "Charles de Gaulle" se va întoarce luna viitoare în Marea Mediterană.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat vineri seară, la Arad, cu privire la ultimele evoluţii legate de Rusia, Ucraina şi NATO, că Federaţia Rusă "încearcă să tragă o nouă Cortină de Fier", fiind o nouă formă de împărţire a sferelor de influenţă.
Statele Unite ale Americii iau în calcul evacuarea membrilor familiilor diplomaților americani prezenți în Ucraina, stat aflat tot mai aproape de o agresiune militară a Federației Ruse. Totodată, personalul neesențial va putea părăsi Ucraina în mod voluntar. Decizia ar fi o primă etapă către o evacuare diplomatică completă.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Agenția de presă Agerpres amintește că lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist.
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat vineri că nu poate fi exclus un atac armat asupra ţării sale, relatează Agerpres, care citează DPA.
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat liderii europeni să adopte o poziţie fermă şi unită împotriva Rusiei, în contextul temerilor că Moscova ar putea pregăti o invazie a Ucrainei, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Noul guvern al Republicii Cehe și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini militar Ucraina în contextul posibilei invazii ruse, precizând prin vocea ministrului Apărării, Yana Cernochova, că Cehia este pregătită să vândă sau să trimită Kievului armament și echipamente militare.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a anunțat că Madridul trimite nave de luptă pentru a se alătura forțelor navale ale NATO din Marea Mediterană și Marea Neagră, pe măsură ce tensiunea în regiune crește din cauza consolidării prezenței armatei ruse la granița cu Ucraina.
Presa americană a semnalat faptul că, într-un eventual conflict militar între Rusia și Ucraina, Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) va juca unul dintre rolurile principale, în special prin componenta de submarine a acesteia. Astfel, submarinele vor ajuta Rusia să învingă Ucraina, acestea reprezentând principalul avantaj față de Marina ucraineană.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând, arătând şi că anunţurile preşedinţilor SUA şi Franţei au şi un rol important de descurajare în contextul actual de securitate.
Liderul sârb Milorad Dodik a declarat că soarta Bosniei-Herțegovinei depinde de discuțiile dintre parlamentarii locali, cu sprijinul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat Letoniei, Estoniei și Lituaniei să sprijine Ucraina cu rachete antitanc și cu alte tipuri de armament de producție americană, ca o manifestare urgentă a solidarității față de posibilitatea unei invazii a forțelor ruse pe mai multe fronturi.
Joe Biden a dat asigurări joi că orice intrare a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei ar fi considerată o "invazie", după ce a provocat indignarea Kievului evocând miercuri posibilitatea unei "incursiuni minore" a Rusiei în Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat joi că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar Moscova nu se bucură de o "forţă" comparabilă cu a lor, relatează Agerpres, care citează AFP şi EFE.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 ianuarie 2022, emisiunea „Pe Plan Extern”.
Există posibilitatea ca Washingtonul să aprobe în cele din urmă cererea Turciei de a cumpăra noi avioane de luptă F-16, ceea ce ar conduce automat la o îmbunătăţire a capabilităţilor militare ale statelor membre NATO de la Marea Neagră, a precizat joi site-ul CNN-Turk.
La începutul acestei săptămâni, într-o amplă analiză OSINT, site-ul de investigaţii Conflict Intelligence Team (CIT), care monitorizează activitatea militară rusă, a prezentat imagini cu mai multe sistemele rusești de rachete balistice Iskander care au fost dislocate la graniţa de vest a Rusiei, pe fondul continuării desfăşurării de trupe ruse în apropiere de granițele Ucrainei. Ulterior, analiştii publicaţiei The War Zone au completat analiza celor de Conflict Intelligence Team, prezentând imagini mult mai detaliate cu numărul de rachete balistice Iskander pe care armata rusă le ascunde în containere şi pe care le desfăşoară mai aproape de Ucraina.
Portavionul american USS Kitty Hawk a efectuat „ultimul său drum”. Nava americană, care a participat la războiul din Vietnam și a fost una din navale prin care SUA și-au proiectat forța în timpul Războiului Rece, a fost dusă de serviciul de remorcare al U.S. Navy către un șantier al unui operator privat.
Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Casă Alba, că "dacă este o incursiune minoră", a Rusiei în Ucraina, statele membre NATO pot avea opinii diferite în ceea ce priveşte amploarea răspunsului, dar dacă ruşii "fac tot ce sunt în stare cu forţele pe care le-au adunat la graniţă, va fi un dezastru pentru Rusia".
Statele Unite sunt dispuse să-şi sporească prezenţa militară pe teritoriul statelor membre NATO din Estul Europei, cum ar fi Polonia și România, dacă Rusia va trimite mai multe forțe în Ucraina, a declarat miercuri președintele SUA, Joe Biden.
Pe fondul tensiunilor cu China, distrugătorul american USS Benfold a trecut prin Marea Chinei de Sud, în apropiere de Insuele Paracel, dar Comandamentul Armatei de Eliberare a Poporului (Armata Chinei) susţine că Forţele Navale Chineze au urmărit şi au avertizat nava militară americană, chiar dacă Marina SUA a afirmat că nava de război a efectuat o misiune în interesul libertăţii de navigaţie, pentru a contesta pretenţiile teritoriale pe care autorităţilor chineze le au asupra acestei regiuni.
Rusia a anunţat exerciţii navale în ianuarie şi în februarie în Atlantic, Arctica, Pacific şi în Marea Mediterană pe fondul acutizării tensiunilor cu Occidentul, relatează Agerpres, care citează AFP şi EFE.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, joi, pe ambasadorul Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, Andrew Noble, întrevederea vizând, cu precădere, demersurile pentru reconfigurarea Parteneriatului Strategic bilateral România - Marea Britanie ca un parteneriat între un stat membru UE (RO) şi un stat terţ (UK), care însă îşi propune să menţină relaţii strânse cu UE.
