Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Tobele războiului sună din nou în Europa. România - în prima linie, fără un cuvânt de spus
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Tobele războiului sună din nou în Europa, scrie Bogdan Chrieac într-un editorial pentru DefenseRomania.ro, în care analizează situația creată de conflictul Rusia-Ucraina, implicațiile acestui joc geopolitic la nivel global, dar și asupra țării noastre.  
Foto: Soldat al Armatei Ucrainei, pe frontul din Donbas, estul țării. Sursă: Ministry of Defense of Ukraine - Facebook
EXCLUSIV
Foto: Soldat al Armatei Ucrainei, pe frontul din Donbas, estul țării. Sursă: Ministry of Defense of Ukraine - Facebook

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: niciodată în ultimii 30 de ani, Europa nu a fost mai aproape de război.

Serghei Lavrov, matusalemicul ministru de externe al Moscovei: răbdarea Rusiei a luat sfârșit (în negocierile Rusiei cu Occidentul, n.n.). Ne pregătim de război.

Michael Klaesson, general locotenent, șeful operațiunilor din statul major al armatei suedeze: Suedia a ridicat nivelul de alertă al forțelor sale armate, în special pe insula Gotland, descrisă drept portavionul Mării Baltice din cauza amenințării unui atac al Rusiei împotriva țărilor NATO.

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a oferi asistență defensivă armatei ucrainene, în contextul în care negocierile dintre Rusia și Occident nu au reușit să reducă tensiunea de la frontierele Ucrainei.

 

Ucraina este departe de standardele necesare pentru un stat NATO sau UE

 

Pe 10 ianuarie, la Geneva, s-au întâlnit delegațiile Statelor Unite și Federației Ruse, în încercarea de a evita invadarea Ucrainei de către trupele ruse. Condițiile impuse de Kremlin sunt extrem de dure: retragerea trupelor NATO din Europa de Est, practic ștergerea suveranității statelor care au aderat la NATO după 1997, întoarcerea lumii cu cel puțin 30 de ani în urmă. S-a făcut apel la istorie, la momentul când Bush senior îi promitea lui Gorbaciov, odată cu prăbușirea zidului Berlinului, că NATO nu se va extinde în Estul Europei, iar Germania va rămâne neutră.

Desigur că înțelegerea nu a fost trecută într-un tratat, dar nici Wahingtonul nu a dezmințit afirmațiile. Nu de alta, dar presa internațională s-ar fi trezit cu înregistrări audio-video ale acestei discuții...Faptul că lumea s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani nu pare să aibă vreo importanță cât de mică asupra strategilor de la Kremlin.

Pentru cititorii din România, câteva cuvinte despre originea actualei crize dintre Rusia și țările occidentale – incluzând aici și țara noastră. Totul începe,  din punctul de vedere al strategilor militari, odată cu alipirea Crimeei de către Rusia în 2014. Moscova a folosit cu abilitate pentru a-și justifica acțiunile precedentul Kosovo, rupt de Serbia pe baza unor criterii etnice. De atunci, Ucraina este un câmp de bătălie pentru diplomați, politicieni, servicii secrete și oameni de afaceri, cu mize de zeci de miliarde de dolari. Încrengăturile duc până sus, la familia actualului președinte al SUA, Joe Biden. 

Kievul, sprijinit și nu prea de europeni, folosește o afirmație percutantă spre a-și găsi susținători; astăzi Rusia va invada Ucraina, mâine vă va invada pe voi. Suntem ultima redută în calea apetitului pentru noi teritorii afișat de Vladimir Putin. Se trec brusc sub tăcere ultimele decenii de istorie. Faptul că Ucraina însăși e un stat artificial creat în vremea Uniunii Sovietice, cu numeroase teritorii și populații ce au ținut cândva de România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, nu mai are multă relevanță astăzi. Rusia cere imperios SUA să nu bage Ucraina în NATO. De altfel, nimeni nu a pus cu adevărat această problemă. Ucraina este departe de standardele necesare pentru un stat NATO sau UE. Modelul economic al Ucrainei este cel rusesc, bazat pe oligarhi, servicii secrete, jefuirea statului. Drepturile minorităților, inclusiv a celei românești din Cernăuți, sunt doar un vis. Deci – de unde nervii care l-au apucat dintr-odată pe Vladimir Putin?

 

Rusia, de la stat eșuat la statutul de superputere la care visează Putin

 

Sigur că istoria a peste 20 de ani de domnie a țarului Putin este bogată și are la bază aducerea Federației Ruse din situația de stat eșuat, acolo unde l-a lăsat Boris Elțin, înapoi la statutul de superputere, unde se afla înainte de prăbușirea comunismului. Problema este că Rusia, condusă cu mână de fier, Rusia, unde serviciile joacă un rol fundamental în desfășurarea tuturor acțiunilor statului, a eșuat în crearea celei mai puternice forțe de astăzi: cea de soft power. Cu alte cuvinte, Putin nu a reușit să facă din Rusia o economie funcțională. Politic, administrația Putin a avut, indiscutabil, performanțe, cele mai importante fiind crearea canalelor solide de comunicare între Moscova și țări europene puternice. Germania este campion absolut, urmată, însă și de Franța sau Italia. Deși, la Geneva, Rusia a vrut să dea senzația menținerii unei lumi bipolare, Washington-Moscova, în Extremul Orient Moscova încearcă o alianță cu China, statul a cărei economie este, vrând-nevrând, respectată sau temută de toată omenirea, economie ajunsă la nivelul celei americane. Poate că pe undeva, prin vreo debara a Kremlinului, există regretul că o singură fabrică Apple din China are un impact internațional mult mai mare decât zece divizii de tancuri masate la granița cu Ucraina...

Războiul cu Ucraina este dorit de Putin pentru a-i reașeza țara, al cărei PIB abia îl depășește pe cel al Italiei, alături de SUA, Europa, China și, de ce nu, Japonia, pe cale de a se ridica din nou, inclusiv militar în estul Rusiei.

Demersul tectonic al lui Putin a adus la suprafață bubele din politica externă de astăzi. La Geneva, Departamentul de Stat american, prea puțin aplecat către istorie, nu pare să-și fi dat seama că discută cu Rusia despre Europa, Europa fiind absentă. Dacă discuțiile se purtau la Bruxelles și nu pe teritoriul Elveției, stat neutru, această semnificație era mult atenuată. Așa, presa internațională și rețelele de socializare au avut prilejul să facă o comparație, potrivită sau nu, cu ce s-a întâmplat la Yalta și, mai ales, în Malta înainte de prăbușirea lagărului comunist. Sigur că au urmat apoi negocieri Rusia-NATO și discuții în format OSCE, dar senzația rămasă a fost că Uniunea Europeană ar fi mai degrabă un bolnav care nu-și poate purta singur de grijă.

 

Pentru Germania gazul rusesc e una, tancul rusesc e altceva

 

Au mai apărut și mișcări ce pot părea hilare pentru cei mai bătrâni. Noul cancelar german, Olaf Scholz, inițial atât de critic cu demersurile Moscovei, a schimbat mesajul pentru North Stream 2, conducta a cărei menținere închisă a mărit de cinci ori prețul la gaze pentru România.

Astfel, Berlinul a spus că n-are nici un rost să lege North Stream 2 de operațiunile militare. Gazul rusesc e una, tancul rusesc e altceva...Asta cu atât mai mult, cu cât Congresul american, impulsionat de Biden, nu a reușit să adopte sancțiuni împotriva firmelor care participă la această conductă.

Pe scurt, cel mai probabil Rusia va face ceva cu cei 175000 de soldați masați la granița cu Ucraina. America amenință cu sancțiuni economice cumplite, ce riscă să provoace răscoale în Federația Rusă. Oricum, situația economică a Moscovei nu permite un război de lungă durată, așa cum au avut SUA în Afganistan. În vârtejul sancțiunilor, Rusia are Arma Gazului, cu care poate lovi serios în prosperitatea și confortul Uniunii Europene. În privința războiului propriu-zis, nimeni nu pare să ia serios în considerare că este puțin probabil ca armata ucraineană să lupte în mod real cu armata lui Putin. Pentru cei care cunosc zona și spiritul, nu este exclus un comportament comparabil cu cel al armatei afgane în fața talibanilor... Bine ar fi să nu aflăm niciodată adevărul, iar Putin să fie convins că forța și amenințarea cu forța nu mai sunt soluții într-o lume multi-polară, globalizată...

 

Diplomația română e mută. Singura veste bună e că americanii își întăresc bazele militare în România, dar asta nu din inițiativă locală

 

Tobele războiului din Est au provocat numeroase reacții de-a lungul și de-a latul Europei. Până la urmă, dacă se trage cu tunul, exploziile au loc tot pe bătrânul continent. Fiecare încearcă să se poziționeze: Franța și Germania pe de o parte, Polonia și alte state din Est pe de alta. De la București, când și când mai apare câte un comunicat inept, fără legătură cu lumea și realitatea.

Diplomația românească, de la președinte și până la secretarii III ai ambasadelor, este mută și indiferentă. Până și americanii ar mai avea nevoie de câte un punct de vedere al unuia aflat cât de cât în regiune. Nimic cu adevărat relevant. Urmând exemplul de la cele mai înalte niveluri, diplomația românească pare să-și poarte trista mediocritate printr-o agitație continuă, tăcută și total ineficientă, La MAE de la București se lucrează non-stop, fără concedii, fără să iasă ceva concret din asta. Singura veste bună este că americanii își întăresc bazele din România, dar asta nu din inițiativă locală.

Dacă vreți să știți cum e să ajungi în prima linie fără voia ta și să nu ai nici un cuvânt de spus, priviți cu atenție și înțelegere către șefii țării de la București.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Centrala Nucleară Zaporijjea
EXCLUSIV
Rusia pare să reia șantajul nuclear. Centrala de la Zaporojie intră din nou în prim-planul amenințării
Forțele ucrainene au lovit uzina Sverdlov - De ce este aceasta ținta numărul 1 și un nod cheie al industriei de apărare a Rusiei? (FOTO/VIDEO)
Decizia „pe jumătate” a lui Trump privind rachetele Tomahawk pentru Ucraina: „Vreau să aflu ce fac cu ele”
Semnale de alarmă de la Bruxelles: Rusia ar lua în calcul efectuarea unui atac asupra NATO, potrivit serviciilor germane de informaţii
Mai câștigi războaie cu tancuri? Achiziția a 216 de tancuri de către România naște controverse iar verdictul îl dă o putere europeană
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Rezerva operatională a României: Între patriotismul trădat și nevoia de modernizare
Hățișul birocraţiei europene ţine pe loc trenurile NATO cu ajutor pentru Flancul Estic. Un general francez trage semnalul de alarmă
Rușii își refac forțele care luptă în Ucraina: Un nou lot de bombardiere de front de tip Su-34, livrat. E al cincilea lot livrat în 2025
Valul de drone "cu întrebuințare militară" care paralizează Europa: De la München la bazele NATO, o nouă fază a războiului hibrid
Sursă foto: Cybercommand.ro
EXCLUSIV
Un raport oficial dezvăluite o mare problemă de securitate națională în România: Digitalizarea, tratată ca anexă tehnică și birocratică, nu ca prioritate de securitate națională
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Asul din mânecă și norocul României? Trei motive cruciale pentru care SUA nu se vor retrage din România
„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente
Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Europa își caută scut: Din Norvegia și până în România, incursiunile dronelor forțează Europa să ridice mai rapid „Zidul” anti-dronă
Venezuela instalează sisteme de rachete antiaeriene BUK în apropierea Caracasului, după o avertizare a SUA cu privire la un posibil atac aerian
"Obiectivul Centenar 2027" al Chinei: Cum a schimbat războiul din Ucraina strategia militară a lui Xi Jinping
Sursa foto: Davis Political Review.
EXCLUSIV
Scenariu ceh cu repetiție românească: Cum au reuşit 300 de conturi TikTok pro-ruse să agite societatea cehă înainte de alegerile parlamentare
Lovitură de palmares: Cum a doborât o dronă FPV ucraineană un elicopter rusesc Mi-8 (VIDEO). Detaliile complete ale unei operațiuni unice în istorie
Acordul ,,Triunghi'': Cum a forțat alianța Rusia-Iran Israelul să trimită sisteme Patriot în Ucraina, via Statele Unite
Obuzier autopropulsat 2S1 „Hvozdika” al forțelor de ocupație ale Rusiei, prezente în Donbass.
EXCLUSIV
Cum a ajuns Europa prizoniera fricii: De ce Rusia pare că a câștigat deja războiul din Ucraina fără să-l câștige, de fapt
Republica Moldova, între vot naţional și ingerința Rusiei | Maia Sandu: Casa noastră scumpă este în primejdie și e nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi
NATO își va spori vigilența în zona Mării Baltice, din cauza incidentelor cu drone din Danemarca
Jocul periculos al Kremlinului în ajunul alegerilor din Republica Moldova: Mizele pentru Chișinău și amenințarea hibridă pe care o percepe chiar şi Ucraina
Potrivit analiștilor cehi, regimul lui Vladimir Putin este mai represiv după invadarea Ucrainei, dar și mai fragil
Rachetele americane Tomahawk, miza strategică setată de Volodimir Zelenski într-o discuție cu Donald Trump: Ar exercita asta mai multă presiune asupra Rusiei?
Rusia forțează mână și își aduce la porțile Europei noile rachete balistice Oreshinik. Act de intimidare sau cacealma?

Ştiri Recomandate

De la Blitskriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Un „păianjen” fabricat în România? Peste 25 de firme românești, gata să se implice în producția în țară a Redback, dacă România va opta pentru mașini de luptă Redback
”Gripen poate face întreaga Europă mai sigură”. Până la 150 de avioane, în cea mai modernă variantă (Gripen E), propunerea Suediei pentru Kiev
India și SUA se apropie de un acord comercial istoric. Taxe de 16%, în schimbul reducerii importurilor de petrol rusesc
Undă verde de la deputați: Stagiul militar voluntar, pasul către întinerirea rezervei Forțelor Armate Române
Rusia a desfășurat exercițiul nuclear anual: Rachete balistice și de croazieră au fost lansate de pe uscat, din aer și de pe mare
Efortul de război al Kremlinului începe să fie erodat de tensiuni financiare și opoziție internă
Armata din Myanmar a efectuat raiduri într-o facilitate de la granița cu Thailanda, folosită pentru fraude cibernetice
Artileria rămâne regina războiului. „România a ales soluția de ultimă generație K9 „Tunetul”, dar ușa ne este larg deschisă”
Lovitură vitală în inima complexului militar rusesc: Rachetele Storm Shadow, lansate de ucraineni, au vizat Uzina Chimică din Briansk
 Întrevederea Trump - Putin de la Budapesta, amânată: "Nu vreau o întâlnire inutilă"
Armata SUA, în fața unei dileme istorice: Imprimarea 3D a echipamentelor militare ca ultimă soluție pentru a nu depinde de marile companii de apărare
Noapte de coșmar la granița României: Atac masiv cu drone rusești la Dunăre, populația din Tulcea a primit RO-Alert
Atacurile rusești din timpul nopții au provocat noi victime în orașele ucrainene: La Kiev au murit două persoane, iar alte 13 au fost rănite la Zaporojie
Flamingo, drona-rachetă ucraineană care schimbă regulile jocului: Motoare reciclate și putere mai mare decât Tomahawk
De ce nu grăbește Belgia livrarea F-16 către Ucraina și așteaptă mai multe F-35? F-urile belgiene sunt mai speciale. "Nu uitați că avem avioane cu dublă capacitate"
Europenii susțin înghețarea ostilităților în Ucraina pe actuala linie a frontului. Europa și Kievul, plan în 12 puncte pentru oprirea războiului
Corespondență DefenseRomania din Coreea: K9, primul mare contract dintre cele două țări. Când ajung obuzierele și ce companii românești sunt prezente la Seul
Zelenski: După ce pericolul Tomahawk a trecut, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene
Aviația indiană, peste cea chineză, raportul care pătează imaginea dragonului asiatic. Mașinăria Beijingului se activează imediat și contestă "așa-zisul clasament" 
„Îl vom escorta, dar pe un scaun la Haga”. Sikorski spune că avionul lui Putin nu va putea survola Polonia
Tentativă de sabotaj dejucată la București: SRI a oprit un atac la sediul companiei Nova Post, coordonat de serviciile secrete ruse
Lovitură de precizie în Crimeea: Ucrainenii au distrus sistemul radar „Valday”, simbol al defensivei rusești anti-drone (VIDEO)
Noi submuniții permit unei rachete HIMARS să lovească trei ținte simultan. La raza maximă de acțiune se adaugă până la 120 de km
Arma secretă a Ucrainei: Cum a fost transformat un avion ultrauşor într-un mic bombardier strategic cu rază lungă de acţiune
Olanda taie partajarea de informații clasificate cu Statele Unite: De ce serviciile de intelligence nu mai au încredere în administrația Trump
Lideri internaționali se reunesc la București pentru a dezbate viitorul Europei și al regiunii Mării Negre
,,Războiul maritim al sancțiunilor'': Cum vor statele europene să destructureze rețeaua de petroliere rusești sub pavilion fals
Obuzier autopropulsat 2S1 „Hvozdika” al forțelor de ocupație ale Rusiei, prezente în Donbass.
EXCLUSIV
Davai ceas, davai Donbas: De ce vrea Rusia cu orice preț „fortăreața” ucraineană pe care nu o poate cuceri cu tancurile
FN SCAR / ©: DefenseRomania
EXCLUSIV
Arme de asalt și mitraliere made în România, propunerea grupului de armament FN Herstal. Fabrica, vizitată și de ministrul Moșteanu
Armata Ucrainei. Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
De ce războiul din Ucraina nu se va încheia în următorii patru ani?
Parlamentul României, undă verde pentru achiziția de noi tancuri de luptă
pixel