Despre vizita președintelui Volodimir Zelenski nu se cunoasc foarte multe informații, din rațiuni evidente ce țin de securitate.
Potrivit unei informații oficiale venite de la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis îl va primi pe președintele Zelenski în jurul prânzului.
Cei doi lideri vor face ulterior declarații de presă la Palatul Cotroceni.
Există numeroase informații cu privire la faptul că, după amiază, Volodimir Zelenski va fi prezent în Parlamentul României, unde va ține un discurs, așa cum obișuiește să facă în vizitele din străinătate. Discursul din Parlament nu este încă confirmat.
Cert e că vorbim de o vizită pe care Volodimir Zelenski o va face exclusiv în România, ea nu face parte dintr-un turneu.
De regulă discursurile lui Volodimir Zelenski sunt critice, chiar și la adresa țărilor pe care le vizitează, mai ales în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei.
România e una din puținele țări care au secretizat ajutorul militar pe care îl acordă Ucrainei. Va fi interesant de urmărit declarațiile pe care le va face Volodimir Zelenski în acest sens. Respectând politica Bucureștiului și doar rezumându-se să mulțumească României pentru sprijinul necondiționat, invocând hubul umanitar și culoarele de tranzit, va fi o confirmare indirectă a dimensiunii sprijinului militar acordat de România.
Știm din imaginile de pe front că țara noastră a trimis cantități mari de muniție, blindate sovietice, dar și lansatoare de rachete către Ucraina.
Criza cerealelor va fi cu siguranță un punct important pe agendă. În contextul în care Rusia a ieșit din acordul privind transportul de cereale ucrainene și a lansat un val de atacuri asupra porturilor ucrainene de la Gurile Dunării, tocmai pentru a submina capacitatea Ucrainei de a transporta cereale, capacitate esențială pentru a susține din punct de vedere economic războiul, rolul României devine unul crucial.
Peste 60% din exporturile Ucrainei trec azi prin România, motiv pentru care vizita președintelui Zelenki în țara noastră e esențială, în an preelectoral.
Expertul George Scutaru, director al New Strategy Center, semnala și el pentru DefenseRomania acest lucru:
„Să fim conștienți de importanța României. Noi suntem principala rută de export pentru ucraineni. Dacă România și-ar schimba poziția ar fi catastrofal pentru rezistența Ucrainei.
Noi avem un an electoral cu multe alegeri, va fi un carnaval electoral. Să nu credeți că toată capacitatea de dezinformare nu se va vedea și în România. Se vede deja. Ceea ce e de remarcat însă pentru scena politică românească e că noi nu am avut politicieni care să pună sub semnul întrebării linia asumată de politică externă și de securitate. Pentru prima dată avem politicieni care pun sub semnul întrebării această linie și promovează interese ale Federației Ruse, care acum e o putere ostilă României”.
Alte subiecte care vor fi abordate sunt criza dronelor rusești prăbușite în România, modalități de comunicare a autorităților române, dar și dosarul minorităților și canalul Bîstroe.
În iulie 2023 președintele Volodimir Zelenski a vizitat și Bulgaria, unde au ieșit „scântei” în timpul întrevederii oficiale cu președintele bulgar pro-rus Rumen Radev, unde Zelenski și Radev au avut un schimb de replici.
Aici trebuie precizat că Executivul pro-european de la Sofia sprijină necondiționat Ucraina, bulgarii oferind ajutor inclusiv militar masiv și asumat, poziție aflată în contradicție cu narativul pro-rus al președintelui Radev.
Situația în România e cu totul alta, susținerea pentru Ucraina existând și la nivelul Guvernului, dar și la nivelul Președinției.
Toți ochii vor fi însă pe Parlament. În contextul în care discursul președintelui ucrainean se va confirma, e de așteptat ca senatorul pro-rus Diana Șoșoacă, o prezență constantă la ambasada rusă, să provoace scandal, încercând în stilul caracteristic să întrerupă discursul președintelui Ucrainei.
Senatorul mai sus menționat, cu viziuni profund pro-ruse și anti-occidentale, a făcut cu 24 de ore înainte apel pe rețelele de socializare la acțiuni violente împotriva președintelui ucrainean.
Riscul unor deservicii majore de imagine la adresa României va veni din Parlament în cazul unui discurs susținut de președintele Ucrainei.
DefenseRomania o sa vă țină la curent cu informații în timp real pe parcursul întregii zile cu cele mai importante date despre vizita președintelui Volodimir Zelenski în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Un raport recent al Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului francez indică faptul că Turcia și-a exprimat interesul de a contribui la viitorul sistem aerian de luptă (SCAF/FCAS), un program de avioane de luptă de nouă generație condus de Franța, Germania și Spania. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice dintre Turcia și Franța, deschizând eventual o portiță pentru reînnoirea relațiilor în cadrul unei eventuale cooperări în domeniul apărării.
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre bugetul apărării, în contextul în care președintele SUA Donald Trump a declarat că statele NATO ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare.
