Având în vedere schimbarea potențialelor părților în favoarea Azerbaidjanului, care a avut loc în ultimele două decenii, era clar că această stare de fapt, care a consolidat înfrângerea militară a Azerbaidjanului în războiul din Karabah din perioada 1992-1994, va fi din ce în ce mai puțin acceptabilă pentru partea azeră și că, mai devreme sau mai târziu, autoritățile de la Baku vor încerca să se răzbune într-o formă sau alta - cel puțin una limitată.
Întrebarea principală care se pune acum se referă la amploarea acestei răzbunări. Este clar că Azerbaidjanul este interesat de recucerirea întregului Karabah. Cu toate acestea, se pare că, în acest moment, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, nu își stabilește o misiune maximalistă, care ar fi greu de realizat pentru Forțele Armate azere într-o operațiune pe termen scurt, mai ales că aceasta ar crea riscuri de presiune și interferență din partea Rusiei și a țărilor occidentale, care nu sunt interesate de un război lung și sângeros în Caucaz.
Desigur că, Azerbaidjanul păstrează toate opțiunile deschise, pornind de la logica „să vedem cum va merge”, dar cel mai probabil misiunea cea mai realistă și de dorit pentru partea azeră este de a pătrunde în mod semnificativ pe teritoriul deținut de armeni. Acest lucru va permite încălcarea integrității liniei de apărare armene, crearea unei rampe pentru posibile acțiuni ofensive suplimentare, precum și, în mod ideal, eliberarea teritoriilor a cel puțin unei părți a regiunilor azere deținute de armeni, care nu făceau anterior parte din Regiunea Autonomă Nagorno Karabah.
Mai important, actuala campanie va permite Azerbaidjanului să dezghețe conflictul din Karabah, împiedicând revenirea la încetarea focului din 1994 și deschizând posibilitatea unei presiuni constante pe partea armeană. Chiar și după ce a oprit avansul, partea azeră, aparent, nu intenționează să permită o încetare a focului completă. Astfel, partea azeră va avea ocazia să se orienteze în orice moment asupra tacticii repetării unor astfel de operațiuni ofensive cu semnificație tactică și operativ-tactică, pentru a pune mâna pe anumite poziții sau zone ale terenului, abordând situația printr-o tactică de tip „salam”, adică de cucerire a teritoriului în bucăți mici.
Treptat, astfel de recuceriri pot avea o mare importanță, complicând grav situația apărării armene și oferind președintelui Aliyev posibilitatea de a repurta un șir de „victorii”. În același timp, armenii vor trebui să țină cont, în permanență, de posibilitatea unei noi ofensive azere la scară largă, care va constrânge în plus forțele lor armate. Se pare că, ținând cont de echilibrul general evident al forțelor, care nu este în favoarea Armeniei, va fi practic imposibil ca partea armeană să se lupte cu astfel de tactici.
Trebuie admis faptul că o astfel de strategie ar fi foarte rezonabilă din partea Azerbaidjanului. Totuși, în pofida superiorității cantitative și calitative a Forțelor Armate azere, această superioritate pare insuficientă pentru o zdrobire completă și decisivă a apărării armene în Karabah.
Acțiunile părții azere din actuala campanie urmează un șablon deja cunoscut. Acestea includ:
- efectuarea de atacuri puternice pe termen lung împotriva pozițiilor armene și în special a locurilor de concentrare și de transfer a rezervelor mijloacelor de artilerie, rachete, drone de atac, avioane și elicoptere;
- eliminarea sistemelor de apărare antiaeriană armene cu arme de înaltă precizie (inclusiv arme dirijate de drone), precum și a tehnicii militare din punctele de foc;
- pătrunderea forțelor pentru operații speciale în adâncimea teritoriului adversarului, pentru a bloca și înconjura punctele independente de rezistență;
- executarea de lovituri frontale cu ajutorul tancurilor și al unităților mecanizate, atunci când se obține o superioritate numerică mare, în anumite zone ale ofensivei.
În același timp, Azerbaidjanul nu dispune de resurse suficiente și de puterea tuturor mijloacelor tehnice de mai sus pentru a realiza pe deplin înfrângerea „la distanță” a forțelor armene, iar superioritatea cantitativă a Forțelor Terestre azere nu este suficient de mare pentru descoperiri masive, ocoliri și înconjurări operaționale a forțelor armene din Karabah. Cu toate acestea, marile oportunități economice ale Azerbaidjanului fac profitabil un fel de „război de uzură” prelungit cu Armenia, deoarece partea azeră va putea să-și completeze mai eficient resursele (în special aceleași echipamente de înaltă precizie, drone etc.) datorită achizițiilor la scară mai mare din străinătate.
Un factor important în actuala campanie azeră din Karabah este reprezentat de sprijinul deplin din partea Turciei. De fapt, ofensiva Azerbaidjanului în sine a devenit posibilă datorită acestui sprijin. Dacă mai devreme Turcia, jucând rolul de „provider al Occidentului” în regiune, a reținut autoritățile de la Baku, acum, cu discordia relațiilor turco-occidentale, Ankara a apelat la o politică imperialistă neootomană deschisă. Fără îndoială, sprijinirea și incitarea Azerbaidjanului de către turci în acest conflict sporesc brusc influența turcească asupra azerilor. La rândul său, Turcia devine o resursă militară importantă pentru Azerbaidjan și, în viitor, se poate aștepta la o creștere a implicării turcești în războiul armeano-azer, nu doar prin furnizarea de arme moderne către partea azeră, ci și prin apariția „turiștilor” militari turci (dacă aceștia nu sunt deja acolo). Toate acestea pot complica și mai mult situația Armeniei.
Fără îndoială, campania militară azeră din Karabah a devenit o criză gravă pentru politica externă rusă, răsturnând linia rusă de lungă durată privind menținerea stării de fapt în Transcaucazia și echilibrarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan. Reluarea războiului armeno-azer creează cele mai puternice riscuri pentru relațiile Moscovei atât cu Armenia, cât și cu Azerbaidjanul, provoacă o criză în OTSC (al cărui membru este Armenia, având astfel garanții de securitate din partea rusă) și creează, de asemenea, un nou front de tensiune cu Turcia, care se adaugă la cele din Siria și Libia. Pentru Turcia, există posibilitatea presiunii asupra părții ruse și obligarea Moscovei să facă posibile schimburi în legătură cu interesele turcești din Siria și Libia. O presiune suplimentară din partea Azerbaidjanului asupra Armeniei va face foarte dificilă evitarea de către Rusia a conflictului fără riscul unor mari daune morale și politice.
Este în interesul Rusiei să forțeze Azerbaidjanul să pună capăt campaniei militare împotriva Armeniei, cât mai curând posibil, și să facă acest lucru din poziția de superioritate politico-militară, fără să permită Turciei să fie implicată chiar și ca mediator. În același timp, Rusia va trebui să se străduiască să impună un armistițiu real și să înghețe conflictul, fără a oferi părții azere posibilitatea de a transfera războiul într-o fază prelungită. Autoritățile de la Moscova vor putea să realizeze toate aceste lucruri doar bazându-se pe amenințarea utilizării forței militare rusești.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O mare paradă militară a avut loc vineri la Moscova pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Moscova folosește evenimentul în scop pur propagandistic.
SBU, serviciul de informații al Ucrainei, anunțat vineri, 9 mai, prima demascare din istoria Ucrainei a unei rețele de agenți de informații militare, coordonate de Ungaria. Aceștia colectau informații privind amplasarea sistemelor S-300, dar era testată și reacția populației la o eventuală pătrundere în Transcarpatia a unui ”contingent de menținere a păcii”, din Ungaria.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a autorizat marţi temporar administraţia Trump să excludă persoanele transgender din armată, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Un elicopter autonom Black Hawk, care integrează tehnologia Rain, a fost testat pentru misiuni de stingere a incendiilor, anunță compania producătoare Sikorsky.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în Biroul Oval, la o săptămână după ce a preluat funcția.
Armata ucraineană a atacat regiunea Moscovei cu cel puțin două drone, marți după-amiază, a relatat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia rușii au reușit să doboare ambele drone. El nu a specificat dacă resturile au provocat pagube sau răniri. Autoritățile au închis aeroporturile din Moscova din motive de securitate.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Friedrich Merz a fost ales noul cancelar al Germaniei în a doua rundă de vot. Politicianul a obținut 325 de voturi, numărul asigurând o majoritate suficientă pentru a fi noul cancelar. Anterior, îi lipseau doar 6 voturi pentru a reuși, ceea ce analiștii au numit o „înfrângere neașteptată pentru liderul CDU”.
UE va pune capăt dependenței sale de energia rusească prin oprirea importurilor de gaze și petrol rusesc și eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp stabilitatea aprovizionării cu energie și a prețurilor la ea în întreaga Uniune, anunță un comunicat al Comisiei.
Liderul conservatorilor germani Friedrich Merz nu a reuşit marţi dimineaţă să obţină majoritatea necesară în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) pentru a deveni cancelar al Germaniei, transmit Reuters, dpa, AFP şi EFE.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.
Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.
Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).
Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.
Într-un interviu acordat TVR Info, disidentul rus Vladimir Kara-Murza, o voce curajoasă împotriva regimului Putin, a dezvăluit mecanismele de funcționare ale mașinăriei de propagandă și influență rusească, asemănând situația actuală din Rusia cu perioada ceaușistă din România și avertizând asupra pericolelor pentru democrația europeană.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.
O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
