Strategia acestora este clară. Ziariștii doresc să probeze că au înregistrarea. Şi nimic mai mult. Căci construcția atacului media nu are ca subiect Ion Iliescu, ci Liviu Dragnea. Dacă ar fi dat publicității întreaga înregistrare martor, subiectul atacului se transfera. Şi nu acesta este intereselor micilor soldați francezi. Lor le-a ordonat să obțină o condamnare a lui Liviu Dragnea din gura fondatorului partidului social democrat, asta trebuie să facă. Masa lor de Crăciun din acest an depinde de succesul manipulării.

Tocmai de a aceea în primele trei minute publicate apare pregnant dorința francezilor de a confirma că Ion Iliescu mai este încă președinte de onoare al PSD. La răspunsul nesigur al acestuia, jurnalistul francez comuta imediat: dar rămâneți fondatorul partidului. Necesitatea ca Ion Iliescu să aibă un statut originar, substanțial şi superior simbolic lui Dragnea este vizibilă şi este subliniată de la bun început. De fapt este cheia întregii afaceri. Dacă nu reușesc stabilirea acestei filiații iliesciene politice superioare şi istorice, interviul nu prezintă interes pentru nimeni.

Cei doi mușchetari aveau nevoie de reafirmarea de către Ion Iliescu a statutului de conducător istoric, fapt material de netăgăduit. Scopul clar a fost acela de a putea folosi interviul ca muniție principală într-un atac asimetric de presă. Formatul manipulării este atât de simplu şi atât de vizibil încât este ridicol de „enfantina”. Joc de copii cu găletuşa în nisip.

Pentru acest lucru aveau nevoie de cuvintele lui Iliescu. Şi totuşi Ion Iliescu se încăpăţânează să nu cadă în capcană. Ascultați cele trei minute. Recunoașteți logică bătrânului activist comunist. Observați agresivitatea ofițerilor de presă francezi.

De aceea se aude, în fundal, intervenția lui Gelu Voican, implicat clar în dialog care, fără nici o jenă, întrerupându-l pe fostul său şef, confirmă că Ion Iliescu a fost președinte de onoare până acum câțiva ani. O spune Voican, jucând strategia franceză, conform textului primit înainte. Mai mult, sensul folosit de Voican este o recriminare, folosește un cuvânt care mai mult sună a reprimare a unei frustrări cum că Iliescu nu mai este ascultat în partid. Şi de data aceasta Ion Iliescu corijează tirul, introducând justificarea neutră: „eu nu mai ies de câțiva ani”. Intervenția lui Iliescu nu mai este tradusă. Este clar că Ion Iliescu nu vrea sub nici o formă să atace pe nimeni. El se referă la problemele juridice ale lui Liviu Dragnea fără a folosi adjective. Nimic personal. Mai mult, nici nu îi folosește numele, o tehnică veche învățată pentru a indica problema şi nu a o personaliza.

Observăm, din cele trei minute puse la dispoziție, (agenții francezi spun că este începutul interviului, mă îndoiesc asupra acestui aspect), că Ion Iliescu este neutru în jocul francez. Atunci când o să auzim întreaga înregistrare vom putea dovedi cum cei trei, francezii şi Voican, vor induce gradual agresivitatea manipulării. Sunt absolut convins că întreruperile lui Voican Voiculescu din cele trei minute publicate, vor fi continuate cu altele şi mai ample, şi mai aplicate pentru a servi operațiunea franceză. Eu am o singură întrebare, ce vrea Voican de la PSD şi nu a primit, de a ajuns să facă jocul ofițerilor francezi? Căci sigur vrea ceva, (este modelul lui de acțiune din ultimele decenii), altfel nu își folosea influența sa asupra venerabilului Iliescu pentru a permite o astfel de manipulare ordinară ordonată de Paris.

Interesant este că dezmințirea de aseară a lui Ion Iliescu devine din ce în ce mai credibilă. Ion Iliescu nu a uitat ce a declarat la interviu şi este clar că este substanțial diferit de ceea ce francezii publică.