Prima dintre acestea este legată de repartizarea Zonelor Economice Exclusive în estul Mediteranei și de faptul că intenția Turciei de a include jumătatea nordică a bazinului Mediteranei de est în zona sa economică exclusivă este împiedicată de amplasarea geografică a Ciprului și insulei grecești Kastellorizo. (ZEE - zonă maritimă în care suveranitatea unui stat se exercită asupra resurselor, nu a apelor în sine, orice alt stat putând folosi apele de suprafață și subterane pentru traficul civil sau militar fără a cere permisiunea.)
Ciprul, situat la 100 km sud de Turcia, întrerupe drepturile pe care le-ar fi generat jumătatea estică a litoralului turc și face ca ZEE a Turciei să se extindă doar până la 50 km sud de coasta Turciei și apoi să se oprească.
Insula elenă Kastellorizo se află la câteva minute de uscat, la 2 km de coasta sudică a Turciei, la jumătatea distanței dintre Cipru și Rodos. Din perspectiva Greciei poziția insulei îi conferă acesteia o ZEE triunghiulară largă spre sud, numită Triunghiul Kastellorizo, ceea ce ar transfera aproximativ 40% din suprafața cuvenită Turciei în proprietatea greacă.
Referitor la Triunghiul Kastellorizo, Turcia poate să susțină, pe bună dreptate, că practicile internaționale limitează „efectul ZEE” al insulelor situate în proximitatea altui stat. Astfel, într-un eventual proces, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) ar atribui insulei Kastellorizo o fâșie îngustă de ZEE la vest și o mică extensie a ZEE la sud. Suprafața rezultată ar fi probabil nu mai mult de 1/30 din cei 800.000 km pătrați disputați, iar Triunghiul Kastellorizo ar aparține Turciei.
Însă Turcia nu vrea să ducă disputa ZEE la CIJ pentru că, deși ar câștiga Triunghiul Kastellorizo, în baza acelorași raționamente și precedente ar pierde toată ZEE situată la sud de Cipru, mult mai valoroasă.
În zona Ciprului, ZEE în litigiu are aproximativ 50.000 km pătrați și se învecinează cu cele ale Egiptului la sud și Siriei și Libanului la est. Regula „liniei de coastă” ar atribui probabil 80-85% din aceasta Ciprului, care are un litoral de peste 600 km față de cei sub 200 km ai Turciei. În aceste condiții, Turcia argumentează cu faptul că teritoriile sale din “Republica Turcă a Ciprului de Nord” ( recunoscută doar de Turcia) îi conferă o parte din ZEE la sud, fie prin reconsiderarea frontierelor turcești, fie ca o formă de echitate în utilizarea comună a ZEE a Ciprului.
A doua problemă este legată tot de ZEE, însă de cele din Marea Egee. Turcia a revendicat drepturi ale ZEE în Marea Egee încă din perioada în care se credea că există rezerve de hidrocarburi în Marea Egee. Acum, după ce Egeea s-a dovedit lipsită de hidrocarburi și a sărăcit în rezerve piscicole, pretențiile sunt mai mult folosite ca argumente în celelalte negocieri. Ca și în cazul Triunghiului Kastellorizo, Turcia ar putea să ridice problema în fața instanței, dar beneficiile ar fi minore.
A treia problemă se referă la Legea internațională a apelor teritoriale. Acestea sunt apele situate în limita a 12 mile marine sau 22 km, care sunt tratate prin lege ca teritoriu suveran. În aceste zone este interzisă efectuarea exercițiilor militare, navele militare au așa-numitul drept de „trecere nevinovată”, care interzice utilizarea radarelor sau sonarelor și, cel mai important pentru Turcia, submarinele trebuie să navigheze la suprafață.
Dacă în apele largi din estul Mediteranei, zonele teritoriale nu creează probleme, acest lucru nu mai este valabil în Marea Egee. Aici, o multitudine de insule grecești împrăștiate între Turcia și Grecia au fiecare zonele lor teritoriale. În prezent, Grecia și-a limitat în mod voluntar pretențiile privind zona teritorială la 11 km, ceea ce asigură un canal îngust, dar navigabil, non-teritorial, în Marea Egee, care permite accesul între Marea Neagră și Marea Mediterană. Prin aceast canal oricine poate naviga cu un submarin scufundat, iar Turcia (și destul de intens Rusia) chiar beneficiază de acest lucru.
Însă în urma disputei sale cu Turcia, Grecia amenință să-și lărgească zonele teritoriale din Marea Egee la 22 km. Dacă ar face acest lucru, atunci traseul Turciei de-a lungul Mării Egee s-ar închide și ar trebui ca toate submarinele care se deplasează din Marmara spre Mediterană să navigheze la suprafață făcându-le ușor de monitorizat.
Acestea fiind spuse, faptul că Turcia riscă să piardă în justiție accesul în zone de interes și controlul unor zone de interes economic, face ca acțiunea în justiție să fie o cale neatractivă, iar Ankara să ignore sistematic cererea Nicosiei către CIJ pentru soluționarea problemei ZEE.
În aceste condiții opțiunile raționale ale Turciei devin destul de previzibile. În primul rând, Ankara și-a propus să arate că manifestă o dorință clară de a găsi și exploata hidrocarburi atât din Triunghiul Kastellorizo, cât și în apele din sudul Ciprului. Această dorință este exprimată în mod clar prin prezența navei de cercetare Oruc Reis în Triunghiul Kastellorizo.
În același timp, Ankara va lua măsuri serioase pentru a împiedica oricare alte părți să foreze în ZEE pe care le pretinde.
Nu în ultimul rând, dacă instanța nu este o opțiune, ambițiile Ankarei pot fi satisfăcute doar printr-o soluție negociată cu Atena și Nicosia. Ankara pregătește deja terenul pentru această soluționare, revendicând nu numai ZEE la sud-estul și estul Ciprului, ci și cea mai mare parte a ZEE din vestul și sud-vestul Ciprului. Fără argumente legale, aceste pretenții nu pot fi decât elemente “de sacrificiu” în negociere. De asemenea, revendicările Ankarei asupra ZEE din Marea Egee pot fi astfel de elemente introduse în negocieri pentru a fi pierdute, și, deși sunt nefondate și cu valoare scăzută, pot reprezenta un câștig pe care Atena să îl prezinte cu mândrie electoratului său ca pe o victorie majoră.
Însă negocierile sunt purtate de regulă în cadrul unor “conferințe de pace”, care nu pot apărea din senin. Pentru a se ajunge la o “conferință de pace” trebuie mai întâi să existe un conflict, dacă nu nu chiar un război propriu-zis.
Este foarte probabil acel “conflict” pe care Ankara îl încearcă în ultimul timp în această zonă. Ar trebui probabil să ne așteptăm în perioada următoare să vedem Turcia escaladând acțiunea navală în jurul Ciprului și în Triunghiul Kastellorizo, până la un punct apropiat de utilizarea forței militare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Agerpres, citând Reuters și DPA.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Se pare că soldații nord-coreeni trimiși pe câmpul de luptă din regiunea Kursk din Rusia nu sunt chiar atât slab antrenați pe cât se spera la început.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale a României, generat de posibila tranzacție prin care MVM Zrt. (MVM Group), companie de stat ungară, intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Jurnalul oficial al Ministerului rus al Apărării, „Colecția Armatei”, a publicat, pe 13 ianuarie, un articol prin care propune acordarea soldaților ruși, care participă la asalturile împotriva pozițiilor inamice, a unei insigne speciale, după modelul Forțelor Armate ale Germaniei naziste, potrivit publicației rusești de opoziție Meduza.
Tiraspolul a anunţat miercuri că a ajuns la un acord cu Rusia pentru ca aceasta să furnizeze din motive umanitare gaz Transnistriei, republica separatistă din Republica Moldova confruntată cu o criză energetică după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar compania rusă Gazprom a refuzat să furnizeze R. Moldova gaz pe o rută alternativă din cauza unei dispute cu Chişinăul asupra unei datorii, relatează agenţiile EFE şi TASS, citate de Agerpres.
NATO este profund preocupată de atitudinea tot mai asertivă a Chinei în sistemul internațional de securitate, declară șeful Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer. Și așa se pare că stau lucrurile - Beijingul a pornit de unul singur într-o cursă a proliferării nucleare, cu zero transparență în ceea ce privește extinderea arsenalului și armatei sale.
Statele Unite și Armenia au semnat marți la Washington un acord de parteneriat strategic care ar trebui să însemne o regiune a Caucazului de Sud mai rezilientă, mai sigură și mai independentă. Deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că semnarea acordului este un drept suveran al Armeniei, el a acuzat și SUA că încearcă să aducă cât mai multe state sub influența sa.
În centrul conflictelor moderne se află o bătălie mai puțin vizibilă, dar la fel de crucială – cea pentru suportul tehnic și pregătirea unităților de front. Într-un context în care fiecare decizie și acțiune poate influența soarta militarilor, neglijarea aspectelor esențiale ale armatei nu este o opțiune.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a menționat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Kievul ar solicita desfășurarea trupelor unor țări occidentale, inclusiv Lituania.
Pe 10 ianuarie 2025, un raport al National Armaments Directors, emis în cadrul ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei'', a evidențiat cele mai importante progrese inregistre în ceea ce priveste cooperarea militară internațională. Printre inițiativele cheie se numără un proiect ambițios de coproducție pentru fabricarea a până la 1.000 de rachete Patriot GEM-T în Germania, ce presupune colaborarea Germaniei, Olandei, României și Spaniei. Această inițiativă strategică, determinată de războiul din Ucraina și de tensiunile din Europa de Est, reprezintă un pas crucial în îmbunătățirea capabilităților de apărare aeriană ale statelor membre NATO și în consolidarea autonomiei lor strategice.
Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Creșterea atacurilor cibernetice din partea Chinei evidențiază diferențele de abordare între președinții Biden și Trump. În timp ce Biden pune accent pe cooperarea internațională și stabilirea de reguli globale pentru a contracara aceste amenințări, Trump a promovat o abordare mai unilaterale, concentrându-se pe sancțiuni și conflicte directe. Aceste divergențe reflectă perspectivele distincte asupra securității cibernetice și a relațiilor internaționale în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari din partea Chinei.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82) și USS George W. Bush (CVN 83).
În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
