Prima dintre acestea este legată de repartizarea Zonelor Economice Exclusive în estul Mediteranei și de faptul că intenția Turciei de a include jumătatea nordică a bazinului Mediteranei de est în zona sa economică exclusivă este împiedicată de amplasarea geografică a Ciprului și insulei grecești Kastellorizo. (ZEE - zonă maritimă în care suveranitatea unui stat se exercită asupra resurselor, nu a apelor în sine, orice alt stat putând folosi apele de suprafață și subterane pentru traficul civil sau militar fără a cere permisiunea.)
Ciprul, situat la 100 km sud de Turcia, întrerupe drepturile pe care le-ar fi generat jumătatea estică a litoralului turc și face ca ZEE a Turciei să se extindă doar până la 50 km sud de coasta Turciei și apoi să se oprească.
Insula elenă Kastellorizo se află la câteva minute de uscat, la 2 km de coasta sudică a Turciei, la jumătatea distanței dintre Cipru și Rodos. Din perspectiva Greciei poziția insulei îi conferă acesteia o ZEE triunghiulară largă spre sud, numită Triunghiul Kastellorizo, ceea ce ar transfera aproximativ 40% din suprafața cuvenită Turciei în proprietatea greacă.
Referitor la Triunghiul Kastellorizo, Turcia poate să susțină, pe bună dreptate, că practicile internaționale limitează „efectul ZEE” al insulelor situate în proximitatea altui stat. Astfel, într-un eventual proces, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) ar atribui insulei Kastellorizo o fâșie îngustă de ZEE la vest și o mică extensie a ZEE la sud. Suprafața rezultată ar fi probabil nu mai mult de 1/30 din cei 800.000 km pătrați disputați, iar Triunghiul Kastellorizo ar aparține Turciei.
Însă Turcia nu vrea să ducă disputa ZEE la CIJ pentru că, deși ar câștiga Triunghiul Kastellorizo, în baza acelorași raționamente și precedente ar pierde toată ZEE situată la sud de Cipru, mult mai valoroasă.
În zona Ciprului, ZEE în litigiu are aproximativ 50.000 km pătrați și se învecinează cu cele ale Egiptului la sud și Siriei și Libanului la est. Regula „liniei de coastă” ar atribui probabil 80-85% din aceasta Ciprului, care are un litoral de peste 600 km față de cei sub 200 km ai Turciei. În aceste condiții, Turcia argumentează cu faptul că teritoriile sale din “Republica Turcă a Ciprului de Nord” ( recunoscută doar de Turcia) îi conferă o parte din ZEE la sud, fie prin reconsiderarea frontierelor turcești, fie ca o formă de echitate în utilizarea comună a ZEE a Ciprului.
A doua problemă este legată tot de ZEE, însă de cele din Marea Egee. Turcia a revendicat drepturi ale ZEE în Marea Egee încă din perioada în care se credea că există rezerve de hidrocarburi în Marea Egee. Acum, după ce Egeea s-a dovedit lipsită de hidrocarburi și a sărăcit în rezerve piscicole, pretențiile sunt mai mult folosite ca argumente în celelalte negocieri. Ca și în cazul Triunghiului Kastellorizo, Turcia ar putea să ridice problema în fața instanței, dar beneficiile ar fi minore.
A treia problemă se referă la Legea internațională a apelor teritoriale. Acestea sunt apele situate în limita a 12 mile marine sau 22 km, care sunt tratate prin lege ca teritoriu suveran. În aceste zone este interzisă efectuarea exercițiilor militare, navele militare au așa-numitul drept de „trecere nevinovată”, care interzice utilizarea radarelor sau sonarelor și, cel mai important pentru Turcia, submarinele trebuie să navigheze la suprafață.
Dacă în apele largi din estul Mediteranei, zonele teritoriale nu creează probleme, acest lucru nu mai este valabil în Marea Egee. Aici, o multitudine de insule grecești împrăștiate între Turcia și Grecia au fiecare zonele lor teritoriale. În prezent, Grecia și-a limitat în mod voluntar pretențiile privind zona teritorială la 11 km, ceea ce asigură un canal îngust, dar navigabil, non-teritorial, în Marea Egee, care permite accesul între Marea Neagră și Marea Mediterană. Prin aceast canal oricine poate naviga cu un submarin scufundat, iar Turcia (și destul de intens Rusia) chiar beneficiază de acest lucru.
Însă în urma disputei sale cu Turcia, Grecia amenință să-și lărgească zonele teritoriale din Marea Egee la 22 km. Dacă ar face acest lucru, atunci traseul Turciei de-a lungul Mării Egee s-ar închide și ar trebui ca toate submarinele care se deplasează din Marmara spre Mediterană să navigheze la suprafață făcându-le ușor de monitorizat.
Acestea fiind spuse, faptul că Turcia riscă să piardă în justiție accesul în zone de interes și controlul unor zone de interes economic, face ca acțiunea în justiție să fie o cale neatractivă, iar Ankara să ignore sistematic cererea Nicosiei către CIJ pentru soluționarea problemei ZEE.
În aceste condiții opțiunile raționale ale Turciei devin destul de previzibile. În primul rând, Ankara și-a propus să arate că manifestă o dorință clară de a găsi și exploata hidrocarburi atât din Triunghiul Kastellorizo, cât și în apele din sudul Ciprului. Această dorință este exprimată în mod clar prin prezența navei de cercetare Oruc Reis în Triunghiul Kastellorizo.
În același timp, Ankara va lua măsuri serioase pentru a împiedica oricare alte părți să foreze în ZEE pe care le pretinde.
Nu în ultimul rând, dacă instanța nu este o opțiune, ambițiile Ankarei pot fi satisfăcute doar printr-o soluție negociată cu Atena și Nicosia. Ankara pregătește deja terenul pentru această soluționare, revendicând nu numai ZEE la sud-estul și estul Ciprului, ci și cea mai mare parte a ZEE din vestul și sud-vestul Ciprului. Fără argumente legale, aceste pretenții nu pot fi decât elemente “de sacrificiu” în negociere. De asemenea, revendicările Ankarei asupra ZEE din Marea Egee pot fi astfel de elemente introduse în negocieri pentru a fi pierdute, și, deși sunt nefondate și cu valoare scăzută, pot reprezenta un câștig pe care Atena să îl prezinte cu mândrie electoratului său ca pe o victorie majoră.
Însă negocierile sunt purtate de regulă în cadrul unor “conferințe de pace”, care nu pot apărea din senin. Pentru a se ajunge la o “conferință de pace” trebuie mai întâi să existe un conflict, dacă nu nu chiar un război propriu-zis.
Este foarte probabil acel “conflict” pe care Ankara îl încearcă în ultimul timp în această zonă. Ar trebui probabil să ne așteptăm în perioada următoare să vedem Turcia escaladând acțiunea navală în jurul Ciprului și în Triunghiul Kastellorizo, până la un punct apropiat de utilizarea forței militare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.
Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan. Întâlnirea a avut loc în contextul în care analiștii sugerează că Coreea de Nord va trimite mai multe trupe pentru a lupta alături de Rusia în cadrul ofensivei sale împotriva Ucrainei.
În timpul unei operațiuni speciale, angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au eliminat agenți ai serviciilor speciale rusești care, în numele FSB-ului rus, uciseseră un colonel SBU la Kiev.
În timp ce Australia se pregătește să înceapă cele mai mari exerciții militare cu SUA, ministrul interimar australian al apărării, Pat Conroy,a declarat că Armata sa este pregătită și se așteaptă ca navele spion chineze să monitorizeze exercițiul Talisman Sabre. Cu toate acestea, oficialul a refuzat să se pronunțe asupra modului în care Australia ar reacționa în cazul unui conflict între China și SUA.
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Într-un material analitic al Institutului Polonez pentru Relații Internaționale (IPRI), care a fost preluat de mai multe surse de pe rețelele de socializare, se arată faptul că Ucraina obține miliarde de dolari prin exploatarea coridorului de transport maritim prin Marea Neagră, ”recucerit” de la ruși.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
