Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Redăm ideile principale ale unui editorial publicat în LSE, care reflectă importanța implicării Europei în discuțiile pe care SUA le vor avea pentru o pace durabilă în Ucraina, obiectiv anunțat de actuala adminitrație Trump 2.0
Evenimentele din ultimele săptămâni au schimbat fundamental dinamica relațiilor transatlantice. În centrul dezbaterii se află viitorul Ucrainei. Președintele Trump a fost clar în privința dorinței sale de a obține o încetare rapidă a ostilităților în Ucraina, în esență pentru a permite administrației sale să se concentreze asupra altor probleme considerate mai importante pentru SUA, cum ar fi competiția strategică cu China.
Însă războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu este doar un conflict între două state. Potrivit președintelui Putin, conflictul din Ucraina va duce la resetarea unei „noi arhitecturi de securitate globale”. Pentru Putin, acest conflict este un pretext pentru negocierea împărțirii lumii în sfere de influență; el este obsedat de ideea de a negocia direct cu americanii și de a readuce simbolic Moscova și Washingtonul la paritatea din epoca sovietică.
Reintroducerea Europei în ecuație

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei / 2022. Foto: Comisia Europeană
Un membru-cheie al anturajului său, Nikolai Patrușev, fostul secretar al Consiliului de Securitate, a subliniat că negocierile privind Ucraina ar trebui să aibă loc exclusiv între americani și ruși, afirmând că „nu este nimic de discutat cu Regatul Unit sau Uniunea Europeană”. Discuțiile limitate la acest format, în care Ucrainei i se dă o listă cu ceea ce trebuie să accepte, iar Europei i se oferă o listă cu ce trebuie să plătească, nu reprezintă o modalitate de a asigura un acord de pace robust și sustenabil.
Un astfel de acord, care ar fi în realitate o capitulare – cu Rusia preluând noi teritorii, iar Ucraina acceptând înfrângerea – nu ar fi doar imoral, ci și dificil de implementat. Președintele Zelenski s-ar putea confrunta cu un suicid politic, deoarece o mare parte a forțelor armate ucrainene și a societății ucrainene nu ar accepta o pace umilitoare pentru Ucraina.
UE și Regatul Unit sunt conștiente că vor trebui să-și asume o parte mai mare a costurilor pentru stabilizarea economiei Ucrainei, reconstrucție și menținerea unei posturi credibile de descurajare pentru forțele armate ucrainene. Totuși, acestea vor rezista reducerii lor la un rol de „bancomat”. Dacă SUA dorește să rezolve cu succes acest conflict, atunci va trebui să ia în considerare Bruxelles și Londra.
Planul lui Putin

Putin / Kremlin.ru
SUA trebuie să ia în considerare nu doar un acord de încetare a focului, ci și mecanisme prin care să se asigure că Putin nu va ataca din nou Ucraina peste câțiva ani. Acest război a început efectiv în 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia, și a trecut la episodul al doilea – invazia pe scară largă – în 2022. Dacă Putin nu se va confrunta cu măsuri serioase de descurajare și de izolare, el va relua războiul în câțiva ani.
Putin are 72 de ani și timpul biologic nu este de partea lui. El vrea să „rezolve problema ucraineană” în felul său, prin distrugerea Ucrainei. Pentru a realiza acest lucru, primul pas ar fi tăierea accesului Ucrainei la mare. Obiectivul său va rămâne cucerirea întregii zone de coastă ucrainene de-a lungul Mării Negre și atingerea gurilor Dunării.
Orașele Herson, Mikolaiv și Odesa trebuie cucerite pentru a sufoca economic Ucraina. Un coridor terestru spre Transnistria i-ar permite Rusiei nu doar să anexeze această regiune separatistă, ci și să ocupe Republica Moldova. Această țară are doar o armată mică și nu dispune de profunzime strategică. Într-un astfel de scenariu, România, stat membru NATO și UE, s-ar trezi cu 850 de kilometri de graniță directă cu Federația Rusă, a doua cea mai lungă frontieră a unui stat NATO după Finlanda.
Această situație nu ar afecta doar securitatea României, ci și întregul flanc estic al NATO. Rusia ar putea controla gurile Dunării – a doua poartă de acces la Marea Neagră după Bosfor – și ar submina numeroase planuri de dezvoltare din regiune, în special cele legate de conectivitate și exploatarea resurselor energetice. Ucraina este un exportator major de cereale la nivel mondial, la fel ca Rusia, iar România este și ea un jucător important, așa că o deteriorare a securității în Marea Neagră ar afecta securitatea alimentară globală.
O pace robustă
Pentru a preveni un nou atac asupra Ucrainei, presiunea economică asupra Rusiei trebuie să continue, în special prin restricții asupra exporturilor sale de petrol, astfel încât mașinăria de război rusească să nu se refacă rapid. Forțele armate ucrainene trebuie sprijinite pentru a rămâne un factor credibil de descurajare, iar industria de apărare europeană trebuie să își mărească producția, nu doar pentru a-și îmbunătăți capacitățile defensive, ci și pentru a ajuta Ucraina în cazul unei noi agresiuni.
Trebuie stabilite aranjamente de securitate solide. O coaliție de state europene – preferabil condusă de Regatul Unit și Franța, puterile nucleare ale Europei – ar trebui să trimită forțe în orașe-cheie precum Kiev, Harkov, Zaporojie, Herson și Odesa pentru a descuraja un atac rusesc. Spațiul aerian al Republicii Moldova ar trebui, de asemenea, protejat de aliații europeni.
Chiar dacă este dificil de obținut consens politic asupra aderării Ucrainei la NATO, alianța trebuie să continue să insiste asupra dreptului Ucrainei de a decide singură în ce alianțe dorește să adere. În același timp, aderarea Ucrainei la UE trebuie să aibă o cale clară, dependentă de reformele ucrainene, dar cu repere clare care să ofere ucrainenilor perspectiva apartenenței la această organizație. La fel, drumul Republicii Moldova spre UE trebuie sprijinit puternic.
Dimensiunea provocării

Foto: tim__melnikov, instagram
SUA, împreună cu Regatul Unit și UE, trebuie să se asigure în primul rând că Ucraina rămâne o democrație stabilă, cu o economie funcțională care se va putea recupera după încheierea conflictului. Menținerea unei armate ucrainene puternice, reconstrucția țării și refacerea economiei sunt sarcini costisitoare, estimate la 70-90 de miliarde de dolari anual.
O altă provocare va fi reintegrarea a peste 1,5 milioane de veterani care se vor confrunta cu dificultăți în revenirea la viața civilă, probleme medicale și psihologice, precum și reintegrarea socială.
O Ucraină instabilă politic, economic și social nu ar fi în interesul Europei sau al SUA, deoarece ar deveni vulnerabilă la acțiuni destabilizatoare ale Rusiei. În lipsa unui sprijin continuu din partea Occidentului, Ucraina ar putea fi nevoită să accepte ajutor din alte surse, ceea ce ar permite Chinei să își întărească poziția în Europa.
Putin trebuie oprit aici și acum, altfel vom avea de gestionat o Rusie și mai agresivă în viitor. Și aceasta nu ar fi singura problemă, pentru că și China, Iran și Coreea de Nord ar putea manifesta o agresivitate sporită, încurajată de succesul Rusiei împotriva lumii democratice.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News