DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Alegerile vor avea loc în contextul în care președintele republican Donald Trump se confruntă cu criza generată de COVID-19, care a afectat grav inclusiv economia, punctul său forte. Trump e acuzat de democrați de modul în care a gestionat pandemia, dar se confruntă și cu mișcări de protest în statele controlate de democrați, după uciderea lui George Floyd, un bărbat de culoare.
Contracandidatul lui Trump, Joe Biden, fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, conduce în sondaje, potrivit tuturor datelor publicate de presa de peste ocean. Un deja vu în contextul în care în urmă cu patru ani sondajele o dădeau pe Hillary Clinton câștigătoare.
Dacă la începutul pandemiei, analizând sondajele, Trump părea că se prăbușește, ultimele date arată că președintele conservator al SUA recuperează în fața lui Joe Biden.
Ultimul sondaj realizat de RealClearPolitics, și citat de Fox News, indică faptul că diferența dintre Trump și Biden se restrânge. Potrivit sursei citate, Biden conduce în sondaje cu 6%, în contextul în care luna trecută era cotat în fața lui Trump cu 9% puncte procentuale.
Însă mai semnificativ e că Trump recuperează în state importante. Spre exemplu Joe Biden conduce în Florida la o diferență de 4%, în contextul în care la finalul lunii trecute era cotat la o diferență de 8%. În Pennsylvania și Wisconsin, diferența dintre Biden și Trump e de aproximativ 5% în favoarea democratului.
Cei de la Fox consideră că revenirea lui Trump are legătură cu Bill Stepien, noul său manager de campanie, care a optat pentru reintroducerea conferințelor zilnice ale președintelui despre criza coronavirus. Stepien mizează și pe ceea ce Trump numește „silent majority” (n.r. - majoritatea tăcută sau spirala tăcerii) care nu este vocală, nu empatizează cu protestele violente și distrugerile provocate de mișcarea Black Lives Matter, dar care se va mobiliza la vot pentru realegerea președintelui Trump.
În orice caz, subliniem că cifrele sondajelor nu trebuie privite canonic. În 2016 când Donald Trump a învins-o pe Hillary Clinton, potrivit tuturor sondajelor, fostul secretar de stat ar fi trebuit să ocupe în următorii patru ani Biroul Oval. Nu a fost așa.
Și, important de menționat e faptul că sistemul electoral din SUA se bazează pe electori. Practic, fiecare stat al SUA are alocat un număr anume de electori, bătălia fiind dată mai ales pe statele importante cu număr mare de electori. Cine întrunește numărul cel mai mare de electori - o majoritate - este președintele SUA. În acest sens amintim că Hillary Clinton a câștigat votul popular în fața lui Trump, cu aproximativ 2.8 milioane de voturi, dar a pierdut în statele-cheie, miliardarul republican întrunind un număr mai mare de electori.
Însă principalul atu pe care Trump îl are în încercarea de a obține un nou mandat la Casa Albă este chiar Joe Biden. Biden este imaginea establishmentului american împotriva căruia americanii s-au ridicat la urne în 2016.
În plus, Biden are mari lacune de comunicare, mărturie stau numeroasele gafe pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Mulți lideri democrați încearcă să limiteze ieșirile publice ale candidatului lor, în SUA vorbindu-se chiar de faptul ca Biden să refuze confruntările cu Trump, lucru pe care Biden nu pare dispus să îl facă. În contextul în care vor urma confruntări directe între cei doi, e de așteptat ca Trump să își domine adversarul, așa cum a făcut-o și în confruntările cu Hillary Clinton, iar diferența dintre cei doi să scadă considerabil. Practic Trump își începe asaltul final, Biden având mari probleme și cu fapte de corupție în „scandalul Ucraina”, unde atunci când era vicepreședinte a pus presiune pe Kiev pentru demiterea procurorului general care ancheta angajarea fiului său în conducerea unei companii din Ucraina.
După ce ingerința Rusiei nu mai vinde, un raport al procurorului Mueller, susținut de fonduri colosale ale democraților, nu a putut dovedi o legătură între victoria lui Trump din 2016 și implicarea Rusiei în alegerile din SUA, democrații trebuie să fructifice la maximum cartea proastei gestionări a crizei coronavirus de către actuala administrație și a protestelor „pașnice” BLM. Lucru care se și întâmplă.
Analiștii sunt însă de părere că cea mai importantă bătălie se va da pe alegerea lui Biden pentru funcția de vicepreședinte. Asta întrucât dacă Biden va câștiga pe 3 noiembrie în fața lui Trump, nu puține voci și-au manifestat scepticismul cu privire la faptul că democratul în vârstă de 77 de ani va avea capacitatea să își ducă la bun sfârșit mandatul. În prezent există două favorite: e vorba de senatoarea de California Kamala Harris și Susan Rice, fostă consilieră a lui Obama. Rice e și ea profund asociată cu enstablishmentul reprezentat de Obama și Clinton, ceea ce americanii numesc „deep state”.
Un anunț cu privire la alegerea lui Biden e așteptat să aibă loc în următoarele zile.
În orice caz, într-o Americă profund divizată politic și social, e puțin probabil ca victoria, fie a lui Trump, fie a lui Biden, să fie una en fanfare. Lupta se va da la baionetă și cel mai probabil diferența va fi una la limită.
Contrar însă a ceea ce indică sondajele, care sunt departe de a fi infailibile, s-a putut observa, nu de puține ori, că cel mai bun sondaj rămâne votul. Lucru general valabil, nu doar în SUA.
Notă DefenseRomania: Articolul reprezintă opinia autorului
Compania germană de apărare Rheinmetall a lansat, în cursul zilei de joi, un nou material video cu un vehicul de luptă blindat Lynx KF41 (IFV) căruia i-a fost testată mobilitatea în timpul exercițiul NATO Brave Warrior 2020 din Ungaria, potrivit Defence-Blog.
La începutul acestei săptămâni am precizat într-o scurtă analiza că ambiţiile geopolitice ale Turciei în Marea Egee și în estul Mediteranei, obligă Grecia să intre într-o cursă a înarmării şi să stabilească parteneriate bilaterale și multilaterale care nu se limitează la domeniul diplomației, ci presupun și achiziții de tehnică militară. Azi, am decis să reiau acest subiect, deoarece agenția de știri elenă Pentapostagma a relatat că Atena îşi propune ca în următorii 15 ani să cumpere avioane F-35 şi UAV-uri.
În regiunea Astrahan, la poligonul Ashuluk al armatei ruse, militarii Diviziei de apărare aeriană Rzhev ale Forțelor Aeriene Leningrad și ale Forțelor de Apărare Aeriană din districtul militar occidental rus au efectuat lansări de rachete ghidate antiaeriene cu sistemele S-300, a precizat ministerul rus al Apărării, pe 22 septembrie.
Două aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române și două bombardiere strategice americane de tip B-52 Stratofortress au participat miercuri, 23 septembrie, la exercițiul aerian „Bomber Weapon Training” organizat de Forțele Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE).
În zona de responsabilitate a Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a continuat, pentru a patra zi, executarea exercițiului de comandament și stat major la nivel strategic Caucaz-2020.
Departamentul pentru informare și comunicații în masă din cadrul Ministerului rus al Apărării a anunțat că, pe 24.09.2020, două bombardiere strategice rusești de tip Tu-160 au efectuat, pentru a doua oară într-o săptămână, un zbor special de-a lungul granițelor occidentale ale Republicii Belarus.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a atacat joi decizia mai multor ţări de a nu îi recunoaşte legitimitatea, după un scrutin prezidenţial considerat fraudulos şi după reprimarea unei vaste mişcări de contestare, relatează AFP.
Rusia a denunţat joi anunţul preconizatei expulzări a doi dintre diplomaţii săi din Bulgaria, acuzaţi de spionaj, în contextul în care acest tip de cazuri s-au înmulţit în Europa în ultimele săptămâni, relatează AFP.
