Așa cum și-a obișnuit cititorii, DefenseRomania, aduce, prin această analiză, contemporanul politic, narativul fundamental fiind despre echilibrul fragil dintre două țări legate organic prin mari contradicții sau mări comuniuni de idei. Descriind puncte de nervozitate lingvistică, dar și o permanentă poziționare a fiecărui actor, dr. Dorsey ne introduce în atmosfera diplomatică de la Beijing și Ankara.
Turkey’s ambassador to China, Emin Onen, didn’t mince his words this week when he took his Chinese hosts to task for failing to support Turkey’s military campaign against a Kurdish militia in Syria.
Speaking in Turkish through a translator at a news conference at his Beijing embassy, Mr. Onen implicitly put China on the spot by calling on it to stand with Turkey in its fight against political violence.
In doing so, Mr. Onen was laying bare long-standing strains in Turkish-Chinese relations as well as contradictions that link Turkey’s long-standing refusal to fully recognize Kurdish rights to China’s brutal crackdown in its troubled, north-western province of Xinjiang.
Chinese officials have long sought to prevent Turkey from speaking out on the crackdown by privately arguing in discussions with their Turkish counterparts that China’s massive effort to fundamentally alter the belief system of Turkic Muslims, packaged as a fight against political violence, was no different from Turkish attitudes towards the Kurds.
Turkey has justified its decades-old policy in predominantly Kurdish south-eastern Turkey and its more recent interventions in Syria as a struggle against the Kurdish Workers Party (PKK) that has been designated a terrorist organization by Turkey, the United States and the European Union, and its Syrian affiliate, the People's Protection Units (YPG).
The PKK has waged an insurgency in south-eastern Turkey for more than three decades. Tens of thousands have been killed in PKK attacks and Turkish military operations.
The YPG, which has not been designated by either the US or the EU, served in recent years as the United States’ ground troops in the battle to defeat the Islamic State’s Syria-based Caliphate.
“What we hope for is that China, whether internally or externally, is an anti-terrorist nation. They are a member of the (United Nations) Security Council, so they should understand our present situation,” Mr. Onen said.
“Certainly, we know that China is a country that is fighting against terror ... We are also fighting against ... (political violence) and it’s one of the most important issues,” Mr. Onen went on to say.
Mr. Onen was responding to what amounted to a Chinese condemnation of the Turkish incursion into Syria when Chinese foreign ministry spokesman Geng Shuang, urged “Turkey to halt military action and to return to the right track, resolving the issue with political solutions.”
China had earlier called on Turkey to “exercise restraint,” insisting that Syria’s “sovereignty, independence and territorial integrity must be respected and upheld.”
The stakes for both Turkey and China are high.
Both are likely hoping that Russian execution of an enhanced ceasefire initially negotiated by US vice president Mike Pence on a visit to Ankara last week will enable them to avoid a further deterioration in relations. Russia took ownership of the Syrian process during talks on Tuesday between presidents Vladimir Putin and Recep Tayyip Erdogan.
Turkey, home to the largest Chinese Turkic Muslim exile community, and long a supporter of political and cultural rights for Uighurs, the predominant Turkic Muslim ethnic group in Xinjiang, has on occasion breached the Muslim’s world’s wall of silence about the Chinese crackdown.
If Turkey, one of the Islamic world’s most powerful nations that competes with Saudi Arabia and Iran for leadership, were to revert to sustained criticism of the Chinese crackdown, it would make it more difficult for other Muslim states to maintain their silence or, in some cases, endorsement of Chinese policy.
It would ironically align Turkey with the United States, which last week imposed sanctions in a bid to force Turkey to halt its Syrian military campaign. The US, unlike the Muslim world, has been vocal in its condemnation of the Chinese crackdown in Xinjiang.
Taking China to task on Xinjiang is risky business, certainly for a country that has seen its economy falter.
Turkey has been counting on China to help it resolve its economic problems.
China transferred in June on the eve of Turkish elections US$1 billion to Turkey as part of a Turkish lira-Chinese yuan currency swap. China, which sees Turkey as a key node in its Belt and Road initiative, has further pledged US$3.6 billion in funding for energy and telecommunications infrastructure projects.
Deng Li, China’s ambassador to Turkey, warned in March that public Turkish criticism of China’s Xinjiang policy “will negatively affect mutual trust and understanding and will be reflected in commercial and economic relations.”
Mr. Li issued his threat after Turkish foreign minister Mevlut Cavusoglu and his ministry spokesman, Hami Aksoy, in a rare expression of anti-Chinese sentiment used harsh language to condemn events in Xinjiang where some one million Turkic Muslims are believed to have been incarcerated in re-education camps and/or pushed into force labour.
Calling the crackdown an “embarrassment to humanity,” Mr. Aksoy demanded that Chinese authorities respect human rights of the Uighurs and close what he termed “concentration camps.”
Chinese Foreign Minister Wang Yi called on Turkey two months later to support China’s policy in Xinjiang in a bid to “safeguard the overall situation of the strategic cooperation between the two countries.”
The strains in Turkish-Chinese relations were put on public display in July when China’s state news agency Xinhua quoted visiting Mr. Erdogan as saying that people in Xinjiang “live happily.”
Turkish officials insisted that Mr. Erdogan had expressed the hope that people in China would “live happily in peace and prosperity,” not that they were living happily.
Chinese foreign ministry spokeswomen Hua Chunying, clearly believing that this time round it would be Turkey rather than China that blinks first, insisted on Tuesday that “we called on Turkey many times to stop its military action. We hope all sides will form a synergy to combat terrorism, advance the political settlement process of the Syrian issue, and jointly safeguard peace and tranquillity in the region.”
It’s a synergy built on sand as long as Turkey and China cloak their refusal to come to grips with minority rights in counterterrorism terms that are opportunistically called into question whenever they contradict their geopolitical ambitions.
Dr. James M. Dorsey is a senior fellow at Nanyang Technological University’s S. Rajaratnam School of International Studies, an adjunct senior research fellow at the National University of Singapore’s Middle East Institute and co-director of the University of Wuerzburg’s Institute of Fan Culture
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, a anunțat, vineri, misiunea diplomatică americană din România.
Într‑una dintre cele mai mari operațiuni de repatriere din ultimele luni, 1.003 corpuri ale militarilor ucraineni au fost returnate în această dimineață în Ucraina, potrivit comunicatelor oficiale ale Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război (KShVOV). Rusia afirmă că trupurile aparțin personalului militar ucrainean decedat pe parcursul conflictului.
F/A-XX este proiectat să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet de a patra generație și să completeze flota de aeronave F-35C de generația a cincea.
Recent, o delegație a Statelor Unite s-a întâlnit cu producători ucraineni și a efectuat primele teste oficiale ale dronelor ucrainene. Kievul menționează că este pregătit să discute un "parteneriat strategic" în acest domeniu.
Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei pare să se fi inspirat din politica tranzacțională a administrației Trump, care, printre altele, condiționează livrarea de armament către Ucraina de achitarea acestuia.
Consilieri pe probleme de securitate națională din trei țări europene au zburat în Statele Unite pentru a participa la o nouă rundă de discuții pentru realizarea păcii în Ucraina.
Într-o premieră absolută care redefinește parametrii războiului asimetric, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit distrugerea unui petrolier din „flota fantomă” rusească în apele internaționale ale Mării Mediterane. Operațiunea, confirmată de surse oficiale din cadrul unității de elită „Alpha”, a vizat nava QENDIL, un tanc petrolier de clasă Aframax, aflat sub sancțiuni internaționale, dar utilizat în continuare de Rusia pentru a eluda restricțiile occidentale.
Camera Superioară (Bundesrat) a Parlamentului german, care reunește cele 16 landuri federale, a adoptat vineri reforma serviciului militar pentru a consolida armata în contextul amenințării Rusiei și, deși deocamdată rămâne voluntar, în caz de necesitate serviciului militar poate fi declarat obligatoriu.
Programul Canadei pentru viitorul avion de vânătoare (Future Fighter Capability Project) se confruntă cu o presiune publică fără precedent, care riscă să deraieze una dintre cele mai importante achiziții militare din istoria țării. Un sondaj recent realizat de EKOS indică o schimbare radicală de percepție în rândul cetățenilor: o majoritate solidă sprijină acum tranziția către platforma suedeză Saab JAS 39 Gripen, în detrimentul continuării achizițiilor de avioane americane F-35A Lightning II.
DefenseRomania a discutat în exclusivitate cu eng. Carlo Ferlito, CEO Beretta, despre propunerea gigantului italian în programul SAFE în ceea ce privește achiziția viitoarelor arme de asalt pentru Armata României.
O breșă majoră s-a deschis în rețeaua de apărare a regiunii ruse Belgorod după ce dronele ucrainene au interceptat și distrus două lansatoare de rachete S-400 în plin proces de desfăşurare. Incidentul scoate la iveală vulnerabilitatea unora dintre cele mai importante active militare ale Rusiei în fața tacticilor de atac cu drone care operează la joasă altitudine.
Marina egipteană a trecut printr-o transformare radicală în ultimul deceniu, devenind una dintre cele mai puternice forțe navale din Orientul Mijlociu și Africa. Acest proces amplu de modernizare a început după ce președintele Abdel Fattah al-Sisi a preluat puterea în 2014, concentrându-se pe achiziționarea de nave de luptă avansate din țări europene precum Franța, Germania și Italia, alături de consolidarea producției interne .
Polonia a depășit chiar și Armata SUA în implementarea operațională a arhitecturii de apărare antiaeriană de nouă generație, transformând Varșovia în cel mai protejat oraș din lume împotriva amenințărilor aeriene. Într-un moment dificil pentru arhitectura de securitate a NATO, Ministerul polonez al Apărării a declarat oficial Capacitatea Operațională Deplină (FOC) pentru sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă WISLA.
După luni de blocaje diplomatice legate de aderarea Suediei la NATO, Ungaria nu doar că deblochează achiziția de sisteme HIMARS, dar reușește să securizeze un acord de producție locală care va integra modulele de lansare americane pe platforme autohtone.
După ani de tensiuni diplomatice și sancțiuni, Turcia pare dispusă să renunțe la controversatele sistemele de rachete rusești S-400. Motivul? Nevoia critică de avioane de generația a V-a și conștientizarea faptului că proiectul autohton KAAN nu poate acoperi singur golurile de securitate din anii 2030.
Președintele autoproclamat al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat, din nou, că nu poate conduce țara la nesfârșit și s-a numit „un președinte care pleacă”.
Federația Rusă și Republica Belarus continuă să vorbească insistent despre noul sistem de rachete rusesc cu rază medie de acțiune Oreshnik, a cărui versiune experimentală a fost folosită pentru prima dată în luna noiembrie 2024 împotriva unui obiectiv industrial ucrainean.
Rusia şi-a exprimat îndoieli cu privire la contribuţia liderilor europeni la planul Statelor Unite privind soluţionarea războiului din Ucraina, informează agențiile Agerpres și EFE.
Pe 27 noiembrie 2024 a fost semnat contractul de achiziție ATBTU, cunoscute popular ca blindate ușoare 4x4. Contractul a fost câștigat prin procedură de licitație deschisă de compania Otokar. Dar care e stagiul contractului la final de 2025?
Până la sfârșitul anului 2025, racheta balistică ucraineană FP-7 de la compania Fire Point ar trebui să dețină toată documentația care va permite începerea oficială a livrărilor acestei arme către armata ucraineană.
La jumătatea lunii decembrie 2025, serviciile occidentale de monitorizare au înregistrat, pentru prima dată, o lansare țintită a unei rachete rusești Iskander-M la o distanță de 800 km. Aceasta înseamnă că “Iskander 1000” a fost acum de facto desfășurat la trupe și este folosit în mod activ.
Airbus a obținut o comandă majoră de elicoptere de la Ministerul Apărării din Spania, care s-a angajat să cumpere 100 de elicoptere de diferite tipuri.
Schimb de replici diplomatic foarte dur în această săptămână între Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe și vicepremierul Poloniei și omologul său mahiar Peter Szijjarto.
Efortul Ucrainei de erodare metodică a rețelei anti-acces/interdicție zonală (A2/AD) a Rusiei în Crimeea a trecut la un nivel superior de complexitate. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că unitatea sa de elită, Centrul de Operații Speciale „Alfa”, a penetrat apărarea bazei aeriene Belbek în noaptea de 18 decembrie 2025, folosind drone cu rază lungă de acțiune. Bilanțul misiunii indică o pierdere dureroasă pentru Forțele Aerospațiale Ruse: un interceptor greu MiG-31 Foxhound, surprins la sol cu încărcătura completă de luptă, alături de o rețea complexă de sisteme radar.
Printr-un demers fără precedent pentru un stat NATO care nu are stocuri sovietice de armament, guvernul norvegian anunță un pachet de 290 de milioane de dolari care vizează finanţarea pentru Ucraina a două extreme tehnologice: rachete de ultimă generație pentru avioanele occidentale F-16 și muniții pentru sistemele S-300 moștenite din Războiul Rece.
Trei grăniceri ruși înarmați au trecut miercuri granița statului membru NATO și al Uniunii Europene, au declarat autoritățile estoniene. Postul de televiziune estonian ERR a relatat. Ministrul de Interne, Igor Taro, a declarat că rușii au rămas pe teritoriul estonian timp de aproximativ 20 de minute, apoi au plecat. Tallinn a publicat o înregistrare video a incidentului.
Polonia nu se mulțumește doar cu achiziții masive de blindate. Armata poloneză experimentează o revoluție structurală silențioasă, testând unități hibride om-mașină capabile să execute misiuni de la logistică grea până la ambuscade kamikaze.
Încercarea propagandei ruse de a minimiza efectele atacului cu drone subacvatice asupra portului Novorossiysk s-a întors împotriva Kremlinului. O analiză meticuloasă a imaginilor oficiale și a celor din satelit a permis identificarea a navei avariate: este vorba despre cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei ruse din Marea Neagră.
Guvernul SUA continuă să vândă Taiwanului arme în valoare de 11,15 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de arme pe care Statele Unite l-au livrat vreodată insulei autoguvernate, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan, în contextul în care insula se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, care o consideră parte a teritoriului său.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
