Așa cum și-a obișnuit cititorii, DefenseRomania, aduce, prin această analiză, contemporanul politic, narativul fundamental fiind despre echilibrul fragil dintre două țări legate organic prin mari contradicții sau mări comuniuni de idei. Descriind puncte de nervozitate lingvistică, dar și o permanentă poziționare a fiecărui actor, dr. Dorsey ne introduce în atmosfera diplomatică de la Beijing și Ankara.
Turkey’s ambassador to China, Emin Onen, didn’t mince his words this week when he took his Chinese hosts to task for failing to support Turkey’s military campaign against a Kurdish militia in Syria.
Speaking in Turkish through a translator at a news conference at his Beijing embassy, Mr. Onen implicitly put China on the spot by calling on it to stand with Turkey in its fight against political violence.
In doing so, Mr. Onen was laying bare long-standing strains in Turkish-Chinese relations as well as contradictions that link Turkey’s long-standing refusal to fully recognize Kurdish rights to China’s brutal crackdown in its troubled, north-western province of Xinjiang.
Chinese officials have long sought to prevent Turkey from speaking out on the crackdown by privately arguing in discussions with their Turkish counterparts that China’s massive effort to fundamentally alter the belief system of Turkic Muslims, packaged as a fight against political violence, was no different from Turkish attitudes towards the Kurds.
Turkey has justified its decades-old policy in predominantly Kurdish south-eastern Turkey and its more recent interventions in Syria as a struggle against the Kurdish Workers Party (PKK) that has been designated a terrorist organization by Turkey, the United States and the European Union, and its Syrian affiliate, the People's Protection Units (YPG).
The PKK has waged an insurgency in south-eastern Turkey for more than three decades. Tens of thousands have been killed in PKK attacks and Turkish military operations.
The YPG, which has not been designated by either the US or the EU, served in recent years as the United States’ ground troops in the battle to defeat the Islamic State’s Syria-based Caliphate.
“What we hope for is that China, whether internally or externally, is an anti-terrorist nation. They are a member of the (United Nations) Security Council, so they should understand our present situation,” Mr. Onen said.
“Certainly, we know that China is a country that is fighting against terror ... We are also fighting against ... (political violence) and it’s one of the most important issues,” Mr. Onen went on to say.
Mr. Onen was responding to what amounted to a Chinese condemnation of the Turkish incursion into Syria when Chinese foreign ministry spokesman Geng Shuang, urged “Turkey to halt military action and to return to the right track, resolving the issue with political solutions.”
China had earlier called on Turkey to “exercise restraint,” insisting that Syria’s “sovereignty, independence and territorial integrity must be respected and upheld.”
The stakes for both Turkey and China are high.
Both are likely hoping that Russian execution of an enhanced ceasefire initially negotiated by US vice president Mike Pence on a visit to Ankara last week will enable them to avoid a further deterioration in relations. Russia took ownership of the Syrian process during talks on Tuesday between presidents Vladimir Putin and Recep Tayyip Erdogan.
Turkey, home to the largest Chinese Turkic Muslim exile community, and long a supporter of political and cultural rights for Uighurs, the predominant Turkic Muslim ethnic group in Xinjiang, has on occasion breached the Muslim’s world’s wall of silence about the Chinese crackdown.
If Turkey, one of the Islamic world’s most powerful nations that competes with Saudi Arabia and Iran for leadership, were to revert to sustained criticism of the Chinese crackdown, it would make it more difficult for other Muslim states to maintain their silence or, in some cases, endorsement of Chinese policy.
It would ironically align Turkey with the United States, which last week imposed sanctions in a bid to force Turkey to halt its Syrian military campaign. The US, unlike the Muslim world, has been vocal in its condemnation of the Chinese crackdown in Xinjiang.
Taking China to task on Xinjiang is risky business, certainly for a country that has seen its economy falter.
Turkey has been counting on China to help it resolve its economic problems.
China transferred in June on the eve of Turkish elections US$1 billion to Turkey as part of a Turkish lira-Chinese yuan currency swap. China, which sees Turkey as a key node in its Belt and Road initiative, has further pledged US$3.6 billion in funding for energy and telecommunications infrastructure projects.
Deng Li, China’s ambassador to Turkey, warned in March that public Turkish criticism of China’s Xinjiang policy “will negatively affect mutual trust and understanding and will be reflected in commercial and economic relations.”
Mr. Li issued his threat after Turkish foreign minister Mevlut Cavusoglu and his ministry spokesman, Hami Aksoy, in a rare expression of anti-Chinese sentiment used harsh language to condemn events in Xinjiang where some one million Turkic Muslims are believed to have been incarcerated in re-education camps and/or pushed into force labour.
Calling the crackdown an “embarrassment to humanity,” Mr. Aksoy demanded that Chinese authorities respect human rights of the Uighurs and close what he termed “concentration camps.”
Chinese Foreign Minister Wang Yi called on Turkey two months later to support China’s policy in Xinjiang in a bid to “safeguard the overall situation of the strategic cooperation between the two countries.”
The strains in Turkish-Chinese relations were put on public display in July when China’s state news agency Xinhua quoted visiting Mr. Erdogan as saying that people in Xinjiang “live happily.”
Turkish officials insisted that Mr. Erdogan had expressed the hope that people in China would “live happily in peace and prosperity,” not that they were living happily.
Chinese foreign ministry spokeswomen Hua Chunying, clearly believing that this time round it would be Turkey rather than China that blinks first, insisted on Tuesday that “we called on Turkey many times to stop its military action. We hope all sides will form a synergy to combat terrorism, advance the political settlement process of the Syrian issue, and jointly safeguard peace and tranquillity in the region.”
It’s a synergy built on sand as long as Turkey and China cloak their refusal to come to grips with minority rights in counterterrorism terms that are opportunistically called into question whenever they contradict their geopolitical ambitions.
Dr. James M. Dorsey is a senior fellow at Nanyang Technological University’s S. Rajaratnam School of International Studies, an adjunct senior research fellow at the National University of Singapore’s Middle East Institute and co-director of the University of Wuerzburg’s Institute of Fan Culture
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
