Potrivit Club Feroviar, Contractul, acordat prin negociere directă datorită naturii sale de „servicii special destinate unor scopuri militare”, reprezintă o gură de oxigen pentru CFR Marfă, un gigant de stat măcinat de datorii și amenințat de faliment. Într-un comunicat recent, compania își justifica utilitatea invocând tocmai rolul său strategic în transportul de cereale ucrainene, ajutoare umanitare și „transporturi militare speciale”.
Însă acest argument al utilității strategice se lovește de o realitate dură: starea deplorabilă a căilor ferate din România. Aceasta nu este o problemă minoră de logistică după cum a lăsat mult timp CFR Marfă să se înţeleagă este o vulnerabilitate majoră pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică.
Generalul Hodges a subliniat acest risc într-un interviu acordat revistei Rail Freight la începutul acestui, amintind de un eveniment petrecut în România. Armata a trebuit să transporte echipamente grele peste Munții Carpați, iar infrastructura rutieră precară a făcut ca singura opțiune viabilă să fie calea ferată. Când singura ta opțiune este fundamental defectă, ai o problemă strategică majoră.
„Rușii trebuie să vadă că ne putem muta trupele mai repede decât ei”, a afirmat Hodges, insistând că viteza este esențială pentru descurajare. Însă viteza este un lux pe care România nu și-l permite. Cu o viteză medie a trenurilor de marfă printre cele mai scăzute din Europa, adesea comparabilă cu cea a unei biciclete, transportul rapid de tancuri, obuziere și sisteme de apărare aeriană devine o fantezie.
Problema nu este doar ’’românească’’, ci sistemică la nivel european, dar se acutizează pe măsură ce ne apropiem de granița cu Rusia. De asemenea, generalul francez Bertrand Toujouse a vorbit anul trecut, într-un interviu acordat Spotmedia, despre dificultățile întâmpinate de armata franceză în 2022, când a desfășurat trupe în România în cadrul misiunii NATO. Controalele vamale, regulile stricte de tonaj și birocrația excesivă au încetinit dramatic un convoi care traversa Germania, o țară considerată a avea o infrastructură modernă.
Această experiență a scos la iveală o realitate inconfortabilă: de la sfârșitul Războiului Rece, capacitatea logistică a armatelor occidentale de a se deplasa rapid pe continent s-a diminuat. Ceea ce înainte era o operațiune de rutină a devenit un coșmar birocratic și logistic.
Experții militari, inclusiv generalii Hodges și Toujouse, pledează pentru crearea unui „Schengen militar” care să elimine barierele juridice și diplomatice. Însă un astfel de acord nu poate repara șinele ruginite și podurile șubrede. Hodges avertizează că „un singur tunel inadecvat poate opri transportul unui sistem de apărare, cum ar fi un lansator Patriot”.
În acest context, contractul de 2 milioane de euro acordat CFR Marfă pare mai degrabă un pansament aplicat pe o rană deschisă, decât o soluție reală. Banii vor menține pe linia de plutire un operator esențial, dar nu vor moderniza miile de kilometri de cale ferată care subminează însăși strategia de apărare a NATO.
Mobilitatea militară, capacitatea de a muta rapid trupe și echipamente, este fundamentul apărării colective a Alianței. Exerciții de amploare sunt menite să testeze și să demonstreze această capacitate. Însă, în spatele acestor demonstrații de forță, se ascunde adevărul incomod al infrastructurii deficitare.
În timp ce NATO se concentrează pe descurajarea unei potențiale agresiuni, adversarii săi observă cu atenție aceste slăbiciuni. Pentru Kremlin, vestea că tancurile NATO ar putea rămâne blocate pe căi ferate învechite din România nu este doar o informație, ci un avantaj strategic. Întrebarea pentru Alianță nu este dacă își poate permite să repare căile ferate ale României, ci dacă își poate permite să nu o facă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Militanții grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.
Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.”
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.
Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.
Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.
O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.
O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.
România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.
Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.
Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.
Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.
„Sindicatele din 26 de societăți care sunt membre al Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN) încă din data de 23.06.2025 au solicitat noului ministru al economiei Radu Miruță o întâlnire pentru a face o radiografie reală a situației a acestor capacități”, precizează un comunicat oficial al ASIANN în care sindicatele fac un apel la o întrevedere cu Radu Miruță, ministrul Economiei, în subordinea căruia se află industria de apărare.
Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.
Impasul în care se află proiectul european FCAS (Future Combat Aircraft System) privind dezvoltarea aeronavei de luptă de generația a șasea ar putea fi depășit până la sfârșitul lunii august, după cum rezultă în urma întâlnirii de joi, 24 iulie, dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron.
Monumentala inițiativă de apărare antirachetă a Pentagonului, programul militar Golden Dome, are acum atât un lider, cât și o infuzie masivă de capital, dar se confruntă cu întrebări despre viabilitatea sa. Generalul Forțelor Spațiale, Michael Guetlein, a fost confirmat joi de Senatul SUA ca prim manager al programului, raportând direct Secretarului Adjunct al Apărării. Provocarea sa imediată este gestionarea unui „sistem de sisteme” proiectat să coste 175 de miliarde de dolari pe parcursul a trei ani și livrarea unei capabilități tangibile până la sfârșitul mandatului președintelui Donald Trump.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Peisajul de securitate al Europei a intrat într-o nouă eră, iar dovada cea mai recentă este un schimb tăios de avertismente nucleare între Moscova și Paris. Pe 24 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, într-o notă agresiv-propagandistică, un mesaj direct Franței să nu uite de arsenalul nuclear al Rusiei. Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la miniștrii apărării aliați să crească achizițiile de armament american. Această solicitare vine în contextul unei noi inițiative, anunțate recent de Rutte și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care vizează deblocarea de active americane suplimentare prin investiții din partea aliaților europeni și canadieni.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
Pe 24 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de arborare a drapelului de luptă pe submarinul nuclear de generația a patra Prințul Pozharsky, un purtător de rachete balistice intercontinentale Bulava. Evenimentul, care a marcat introducerea oficială a submarinului în dotarea Forțelor Navale, a avut loc la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk.
Unități ale armatei thailandeze s-au ciocnit cu trupe cambodgiene joi dimineață devreme într-o zonă a frontierei lor disputate, au relatat Reuters și AFP, citând declarații ale ambelor părți.
Duma a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru căutarea deliberată pe internet a conținutului clasificat drept „extremist”.
Preşedintele Donald Trump le-a cerut aliaţilor europeni din NATO să cheltuiască mult mai mult pentru apărarea continentului lor, iar Germania pare să fi înțeles asta.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China în timpul unui summit tensionat de joi cu președintele Xi Jinping, afirmând că relațiile se află într-un „punct de inflexiune”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma unui val de critici și proteste de stradă, a anunțat că va depune o nouă lege, promițând să restabilească independența agențiilor anticorupție, trecute de curând în subordinea procuraturii.
Un parteneriat discret, dar de mare anvergură, condus de fostul CEO al Google, Eric Schmidt, este pe cale să schimbe serios peisajul războiului cu drone din Ucraina. O companie americană mai putin cunoscuta, Swift Beat, susținută de Schmidt, a încheiat un acord cu guvernul ucrainean pentru producția în masă a unor sisteme aeriene fără pilot (UAV) avansate, cu inteligență artificială, având ca scop principal contracararea barajului de drone rusești Shahed și extinderea capabilităților ofensive ale Kievului.
