Avionul chinez de antrenament L-15 Flacon (în denumirea chineză JL-10) a reușit să se impună în fața competitorilor europeni într-un stat din Africa de Nord. E vorba de Maroc.

Președintele Klaus Iohannis a transmis românilor un mesaj cu prilejul Anului Nou.

Disputele dintre Budapesta și Bruxelles au împiedicat capacitatea economiei Ungariei de a evita recesiunea și subminează candidatura din 2025 a premierului Viktor Orban pentru un nou mandat de premier, arată o analiză The Financial Times.

În schimbul de felicitări de Anul Nou cu președintele rus Putin, Xi a lăudat încrederea reciprocă și coordonarea strategică.

Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația, actualul șef al statului, Zoran Milanović, candidatul social-democraților de opoziție, a obținut aproape jumătate dintre voturi.

Premierul slovac Robert Fico a scris o scrisoare deschisă celor mai înalți reprezentanți ai Uniunii Europene în legătură cu oprirea planificată a furnizării de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei către Slovacia și Europa de Vest de la 1 ianuarie 2025. În document, el acuză Ucraina de acțiune unilaterală și a cerut conducerii Uniunii să acorde mai multă atenție acestei probleme.

Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.

În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Agerpres, citând Reuters și DPA.

Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".

Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.

Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.

Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.

Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).

Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze. 

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP

Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.

Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.

SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.

Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.

Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.

Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.

Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.

CIA încearcă să recruteze noi spioni ruși apelând la cetățenii dezamăgiți de războiul purtat de Moscova în Ucraina, postând un nou material video cu mesaje de recrutare pe canalele sale oficiale. Videoclipul, publicat în limba rusă, le cere oamenilor să contacteze agenția americană de intelligence, adăugând: „Poate că oamenii din jurul vostru nu vor să audă adevărul. Noi vrem să-l auzim”.

Statele Unite au investit sute de milioane de dolari în dezvoltarea dronelor ucrainene și au contribuit cu personal și informatii care nu erau cunoscute anterior, a relatat New York Times pe 17 ianuarie, citând documente declasificate. Ziarul a citat o declarație a consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, care a declarat joi că SUA au făcut investiții semnificative pentru a ajuta Ucraina să înceapă și să extindă producția de drone.

În mod normal, România nu face publice date oficiale privind cantitatea de tehnică militară furnizată Ucrainei, existând până în prezent doar speculaţii şi ocazional pe unele declaraţii cu privire la diversitatea echipamente militare transferate, printre care se numără şi MLRS-ul românesc APR-40, care arată ca o copie a sistemului sovietic BM-21 Grad.

Regatul Unit a anunțat succesul testelor efectuate în Ucraina pe două prototipuri ale noului sistem de apărare antiaeriană Gravehawk. Proiectate special pentru nevoile ucrainene și finanțate în comun cu Danemarca, primele 15 unități ale sistemului vor fi livrate Kievului până la sfârșitul anului.

Pe 18 ianuarie, dronele Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina au lovit un depozit de petrol din regiunea rusă Tula, situat la aproximativ 300 km de frontiera cu Ucraina. Depozitul petrolier ,,8 Marta'' al Rezervei Federale Ruse are 58 de tancuri pentru depozitarea produselor petroliere. Acesta este situat la coordonatele 54.027450, 38.050564 și la 230 km de frontiera de stat a Ucrainei. În prezent, autoritățile oficiale din regiunea Tula afirmă că incendiul a fost cauzat de căderea resturilor de drone și că un total de 5 UAV-uri inamice au fost distruse de forțele de apărare aeriană și de război electronic.

Costurile reale ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei depășesc cu mult statisticile oficiale, punând cu adevărat Moscova sub o presiune economică enormă. În plus, măsurile financiare luate de guvernul rus pentru a sprijini efortul de război au dus la crearea unei „bule strategice de credit”, o situație extrem de periculoasă pentru economia rusă.

Prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad din Siria a stârnit îngrijorarea mai multor țări regionale, precum Israelul, Emiratele Arabe Unite și Egiptul. De fapt, Tel Avivul este deosebit de îngrijorat de această evoluție, un comitet guvernamental israelian sugerând chiar că Siria, condusă de islamiști sunniți care nu recunosc dreptul Israelului de a exista, ar putea reprezenta o amenințare mai mare pentru țară decât Iranul, arhi-inamicul Israelului.

Echipa de la vârf a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a fost audiată în zilele trecute de comitetele de specialitate ale Congresului. Printre cei care au răspuns întrebărilor parlamentarilor americani s-au numărat oficialii care vor ocupa funcțiile de Secretar al Apărării - Pete Hegseth, șef al CIA - John Ratcliffe, precum și cea de Secretar de Stat - Marco Rubio.

Forțele ruse au recucerit aproape două treimi din teritoriul pe care Ucraina l-a capturat în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat vineri, 17.01.2025, de către Ministerul rus al Apărării. Potrivit Reuters, declarația Moscovei nu poate fi verificată din surse independente.

Luptele din Ucraina au scos la iveală deficiențele sistemului autopropulsat de artilerie 2S43 “Malva”, un obuzier prea ancorat în trecut. Produs în grabă și sub presiunea războiului este considerat totuși avansat de către ruși.

Aeronava Atlantic 2 a fost „victima” unei încercări de bruiaj electronic. Ulterior, aeronava a fost luată în vizor de un radar al sistemului S-400.

Nu tot ce zboară este dronă. Echipa de comunicare a Ministerului Apărării Naționale semnalează pe platforma InfoRadar cu privire la o încercare de inducere în eroare care circulă pe rețelele de socializare.

Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.

MApN anunță rezultatele investigației în privința căderii dronelor rusești pe teritoriul României.

Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile. Polonia va aloca deja 4% din PIB pentru Apărare, iar Lituania s-a angajat să aloce cinci până la șase procente din PIB pentru apărare în perioada 2026-2030.

Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.

Pe 19 ianuarie, SUA ar putea interzice rețeaua de socializare TikTok: Curtea Supremă din SUA trebuie să se pronunțe asupra unei legi care impune TikTok să se separe de societatea sa mamă, ByteDance, fie aceasta va fi blocată în SUA. Legea, adoptată în primăvară, obligă ByteDance să găsească un cumpărător extern până la un termen care expiră duminică.

Războiul din Ucraina a servit, fără îndoială, drept o reamintire dură a modului în care evoluează războiului, dar și provocările cu care se confruntă NATO în secolul XXI. Răspunsul NATO la conflict, inclusiv sprijinul militar sporit acordat Ucrainei și o stare de pregătire sporită, reflectă angajamentul Alianței față de apărarea colectivă. Printre lecțiile-cheie pe care NATO le va învăța probabil se numără importanța unei descurajări solide, necesitatea de a continua investițiile în capacitățile de apărare și importanța rezilienței în fața amenințărilor hibride. Războiul a subliniat, de asemenea, importanța legăturilor transatlantice puternice și a cooperării între statele aliate în faţa noilor provocări de securitate.

Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.

Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.

În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.

Axa de rezistență condusă de Iran reprezintă în continuare un pericol, chiar dacă a devenit mai slabă, în timp ce retragerea planificată a forțelor americane din Irak oferă o oportunitate strategică pentru iranieni și aliații lor din rândul Forțele irakiene pentru a-și întări influența și pentru a compensa pierderea Siriei, după cum observă analiștii de la Institutul American Stimson.

Potrivit site-ului DefenseNews.com, în timp ce Slovacia se pregătește să achiziționeze noi tancuri de luptă pentru armata sa, vicepremierul și ministrul apărării Robert Kaliňák a anunțat că ministerul său ia în considerare CV90120, un vehicul ușor pe șenile, ca una dintre opțiuni.

Forțele ruse folosesc tot mai des drone încărcate cu explozibil, conectate la operatorii lor prin cabluri de fibră optică, pentru a lovi cu precizie trupele și echipamentele militare ucrainene, iar Kievul caută o soluție pentru a riposta. Dronele cu fibră optică au apărut din ce în ce mai des în luptă în ultimul an și reprezintă o provocare. În peisajul în schimbare al războiului modern, atât Ucraina, cât și Rusia au început să întrebuințeze drone FPV cu fibră optică, imune la interferențele electronice. Aceste drone sunt periculoase pentru că nu pot fi bruiate cu ajutorul războiului electronic tradițional și sunt dificil de apărat împotriva lor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții.

Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.

Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei. 

În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.

De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.

În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.

În timpul unei conversații de 45 de minute cu premierul danez Mette Frederiksen, președintele ales al SUA, Donald Trump, nu a retractat amenințările sale de a impune tarife mari dacă Danemarca nu renunță la Groenlanda.

Cabinetul federal al cancelarului în exercițiu Olaf Scholz a întocmit un proiect de lege care va permite Bundeswehr-ului să doboare drone care efectuează zboruri neautorizate în spațiul aerian al Republicii Federale.