Un dezastru așteptat pentru Macron. Extrema dreaptă a câștigat primul tur al alegerilor din Franța. Ar mai putea partidul lui Le Pen să piardă primul loc?
Primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța s-a încheiat cu un dezastru pentru președintele francez Emmanuel Macron. Alianța centristă a lui Macron a terminat doar pe locul trei în spatele Reuniunii Naționale (RN) de extremă dreapta și coaliției de stânga Noul Front Popular (NFP). Deși rezultatul alegerilor nu va afecta mandatul lui Macron în funcția de președinte, l-ar putea izola politic, arată presa franceză.
Extrema dreaptă din Franța sărbătorește. Partidul lui Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor.
Mai exact, tabăra centristă a lui Macron a primit 20% din voturi de la alegători, în timp ce extrema dreaptă RN a primit 33%, iar stanga NFP are 28% din voturi. Prezența la vot ieri a fost istorică: 66,7% egal cu 32.911.132 alegători, cea mai ridicată din 1981. Cifra e cu mult peste cele 47,51 de procente, prezență înregistrată în 2022.
Acum, înaintea celui de-al doilea tur de duminică viitoare, blocul de extremă dreaptă este lider în majoritatea circumscripțiilor. Candidaţii Reuniunii Naţionale împreună cu cei ai lui Ciotti sunt pe primul loc în 297 de circumscripţii. Sunt urmați candidații Nouveau Front populaire (155 de circumscripții), lista Macronistă (62) și lesRepublicains (34).
În condițiile în care partidul liberal conservator les Républicains , a strâns doar 10% din voturi, s-ar putea spune că voturile francezilor se împart aproape egal către extrema dreaptă și stânga. Centriștii sunt mult în spate.
Macron a convocat aceste alegeri ca răspuns la o pierdere clară a extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European. „Când istoricii evaluează dizolvarea (a parlamentului) și folosesc un singur cuvânt: dezastru. Unul mai mare nici nu poate fi imaginat”, se arată în comentariul autorului publicat de Le Figaro.
Deși mandatul lui Macron se va încheia abia în 2027, presa franceză vorbește deja despre rezultatul primului tur de scrutin ca fiind sfârșitul erei sale. „S-a prezentat ca un bastion împotriva haosului, iar alegătorii l-au făcut responsabil pentru acel haos. Le-a cerut o majoritate clară pentru a putea conduce în pace și armonie, dar ei nu au făcut decât să-i intensifice izolarea chinuitoare”, a evaluat ziarul Libération rezultatul.
Ar putea extrema dreaptă să mai piardă primul loc?
Președintele oficial al Reuniunii Naționale, Jordan Bardella, și fondatorul partidului, Marine Le Pen, au anunțat în campania pre-electorală că intenționează să limiteze semnificativ puterile militare ale președintelui dacă se formează guvernul. Cu toate acestea, este prea devreme să se pronunțe că așa ceva se va întâmpla cu adevărat, pentru că majoritatea mandatelor parlamentare vor fi decise abia în turul doi de duminică.
În Franța, este o regulă nescrisă ca, în al doilea tur, partidele de centru-dreapta și de centru-stânga să se susțină reciproc pe candidații care se confruntă cu opoziția de la marginile spectrului politic, după cum amintește Reuters. Tocmai asta le-a cerut Macron alegătorilor săi să facă.
Bardella a încercat să-i convingă pe francezi că va acționa în limitele Constituționale, dacă va câștiga majoritatea absolută în Parlament.
„Dacă îmi acordați încrederea” în turul al doilea „voi fi prim-ministru al tuturor francezilor, un prim-ministru al conviețuirii, respectând Constituția și funcția de președinte al Republicii dar consecvent față de politica pe care o vom pune în aplicare”, a subliniat Bardella, potrivit căruia votul de duminică va fi printre cele mai „decisive din întreaga istorie a celei de a V-a Republici”.
Scurt. Cum funcționează sistemul electoral francez în cazul alegerilor legislative
Alegerile parlamentare din Franța, cunoscute și ca alegerile pentru Adunarea Națională, se desfășoară printr-un sistem de scrutin în două tururi. Iată cum funcționează:
Turul 1:
Dacă un candidat obține majoritatea absolută a voturilor (mai mult de 50%) și cel puțin 25% din numărul total al alegătorilor înscriși, acesta este declarat câștigător și nu mai este necesar un al doilea tur.
Dacă niciun candidat nu îndeplinește aceste condiții, se organizează un al doilea tur de scrutin.
Turul 2:
La acest tur participă toți candidații care au obținut cel puțin 12,5% din numărul total al alegătorilor înscriși în primul tur.
Dacă niciun candidat nu îndeplinește această condiție, primii doi candidați cu cele mai multe voturi din primul tur se califică automat pentru turul al doilea.
În turul al doilea, candidatul care obține cel mai mare număr de voturi este declarat câștigător.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
