Născut în 1964 dintr-o familie de oameni de afaceri înstăriți, el este cel mai mare fiu al lui Stanley Johnson, politician britanic, fost membru conservator al Parlamentului European din 1979-1984. Johnson are și rădăcini turcești: străbunicul său, Ali Kemal, era un jurnalist otoman și un politician care a slujit timp de trei luni ministru de interne în guvernul Damat Ferit Pasha. Un adversar al războiului de independență turc din 1919-1923, Ali Kemal a trăit în exil în Europa.
Johnson și-a început educația pe vechiul continent la Școala Europeană Bruxelles 1, continuând în regat, cu linia de școli consacrate pentru elita britanică, Eton și Oxford. A studiat clasicismul la Balliol devenind un redutabil as al retoricii, fiind denumit spadasinul florentin pentru limba ascuțită și folosirea verbelor ironice. Demn urmaș al umorului politic insular, Boris devine președinte al Union din Oxford în 1986, o trambulină de mare efect pentru orice tânăr ambițios. Conservator cu înclinații populiste, în această săptămână el devine al 28-lea prim ministru provenit de la Oxford şi al 5-lea produs Eton în ordinea succesivă a ultimilor 6 primi miniștrii britanici.
Unul dintre liderii campaniei "Plecarea (Leave)" înainte de referendumul Brexit din 2016, Johnson a lucrat ca jurnalist înainte de a se deplasa spre politică. Johnson și-a început cariera jurnalistică la sfârșitul anului 1987 ca un stagiar la The Times din Londra, dar a fost concediat pentru că a falsificat un citat. A găsit rapid un loc de muncă la The Daily Telegraph, unde a lucrat în calitate de corespondent al ziarului la Bruxelles din 1989 până în 1994, fiind cunoscut pentru articolele sale polemice de genul: UE a uitat să măsoare lungime prezervativelor. Tonul iconoclast, dar redutabil al corespondenţelor sale l-au făcut celebru, deși dimensiunea rasială a discursului său a fost permanent atacată. Înapoi în Londra, în 1994, Johnson a devenit redactorul asistent al Telegraph și editorul politic. De-a lungul anilor, a scris multe coloane de ziar controversate. În 2002, a fost acuzat de rasism pentru folosirea diminutivului "piccaninnies" pentru a se referi la negrii. Identic ca și în scandalul cu prințul Harry care și-a prezentat un coleg de școala militară ca fiind my litle paki (micul meu pakistanez), incidentul nu l-a aruncat la periferia vieții politice britanice, din contră Boris s-a folosit de el pentru a arăta ipocrizia leaderilor conservatori care fără a folosii cuvinte poartă totuși resentimente față de minoritățile care îi înconjoară.
Lui Johnson îi place să se laude cu o similitudine imagologică greu de negat. Boris nu ezită să repete că și Churchill a fost de la început ziarist, ca apoi să devină om politic. O similitudine care îi servește permanent, deoarece, ca și Churchill, conservator centrist, Johnson are viziuni mult mai liberale iar spectrul social pe care îl ocupă cu mesajele sale este mult mai unificator decât multe din liniile politice adesea de ruptură ale lui Margareth Thatcher, idolul conservator al ultimilor decenii. Pentru Johnson linia Chruchill este mult apropiată decât linia thatcheristă, fiind astfel un subiect delicat de discuție pentru Partidul Conservator.
Cu o viață personală dezorganizată, de două ori divorțat și tot de atâtea ori prins cu legături extra conjugale, Boris Johnson are flerul scandalului bine țintit. Fără a nega dezordinea ce pare a domina viața să privată, Johnson își permite jocul aflat la granița dintre un Romeo întârziat emoțional și nelipsitul lord englez excentric cu rădăcini orientale. Pentru orice alt produs politic de la Oxford acest mixt ar fi fost sinucidere curată, pentru Johnson pare a fi singură imagine care face legătura dintre părul său blond dezordonat cu un public obosit de imaginile rigide ale ultimilor prim miniştri britanici. În epoca unei suverane de 92 de ani, efigie perfect neschimbată de tip victorian, cu o gestică și prezență devenite, în decenii de exercițiu oficial, definiția planetar recunoscută pentru regat, blondul răvășit și cu cămașa ieșind din pantaloni, grăsuț și cu verb ironic pare a răspunde nevoii de schimbare a acestei imagini împietrite.
Iată deci o cheie a succesului său atât ca deputat conservator, cât și ca primar al Londrei, unde a înfrânt pe Livingstone, un mandarin al conservatorismului de tip thatcherian. Tânăr şi neliniștit, îndrăzneț până la a face să se amuze societatea victoriană a elitei englezești, între obrăznicie și imorale iubiri, la 55 de ani, cel care declara la un crăciun din copilărie că vrea să devină regele lumii (probabil vis provenit din povestirilor spuse despre padișahului Turciei) și-a scăzut pretențiile la a devenii prim ministru al unei puteri aflate în degringoladă europeană și mortuară risipă de energii la nivel global.
Unul de la Casa Albă, altul din Dowing Street. Deși sunt apropiați ca profiluri, cei doi blonzi pot fi analizați și distinct. Dar pentru început să spunem că amândoi au gustul iubirilor secrete, amândoi au trecut prin divorțuri răsunătoare, amândoi a avut perioade din viața lor care au fost umbrite de scandaluri de duzină, fără a îi deranja câtuși de puțin. Fără să își ascundă latura umană, dar învățând să o folosească ca element strict de marketing politic, cei doi au mai multe elemente în comun decât cele care îi despart. Au practic o identitate de resursă interioară, formând la amândoi un conglomerat distinct și diferit de ceilalți proveniți din aceeași lume ca a lor și natural opozanți a tot ceea ce înseamnă ridicare socială prin discriminare pozitivă. Cei doi detestă lipsa de competiție iar, instinctual și formativ, competiția este singura formă de soluționare a tensiunilor inerente pe care viața le crează.
Trump și Johnson sunt produsul propriei lor ambiții, atunci când resursele financiare deja moștenite le-ar fi asigurat o viață lipsite de griji. Puteau fi leneși, dar au ales cu curaj să lase un nume după ei. Amândoi sunt efectiv identici în ceea ce privește ambiția personală fără limite, caracterul puterii înăscute, dreptul privilegiului nedisimulat, modelul constant și stabil psihologic precum și masivitatea revenirii atunci când ceilalți îi considerau înfrânți. Toate acestea îi apropie foarte mult. Mai mult, Trump și Johnson au solide educații în spate, substanțialele resurse puse la dispoziția lor încă din timpul formării lor fiind doar accesorii ale privilegiului, nicidecum tehnică de escaladare socială, bucurându-se, în limitele impuse de seriozitatea rigidă a părinților, de larghețea oferită de bani și statutul social. Amândoi provin din familii cu mixte și multiple rădăcini, dar toate acestea fiind egale ca poziție socială și aliniament ideologic, astfel că nici unul dintre cei doi nu a fost expus rupturilor emoționale severe date de opoziții culturale ireductibile care apar deseori în multe dintre familiile bogate ale secolului trecut.
Stabilitatea familiei a reprezentat culoarul de formare a ambițiilor lor personale, amândoi fiind naturali în a crede că lumea li se cuvine. Finețea diferenței dintre aroganța iresponsabilă și asumarea superiorității fără a se rupe de lumea exterioară reprezintă acel fir roșu de identitate care îi unește pe amândoi. Unul producând entertainment, altul fiind ziarist, amândoi au în comun religia modernă a comunicării, pe care fiecare în dreptul său o aplică la perfecție. Universul comunicării abrupte la Trump se completează cu universul voit modulat și aproape granular al lui Johnson.
La vârful carierei lor, amândoi sunt conducători de imperii, unul mai puternic decât celălalt, dar egalizați de statutul de putere atomică și spațială și de influența enormă culturală pe care o au în afara granițelor lor. În afară de China, unde președintele Xi face parte prin naștere, din noua noblețe comunistă construită de Mao (cu același tip de resursă financiară privilegiată și acces la un nivel superior de înțelegere a mecanismelor puterii), nici un alt leader al vreunei națiuni de pe planetă nu are calitatea egală cu cei doi. Semn că istoria sau ascunsele puteri ale naturii au pus la linia de start a noii epoci personalităţi egale între ele, opozante altor personalități (la fel de egale și ele). Cei doi blonzi, vor să lupte cu mediocritate franco-germaniei europene, condusă de o femeie aflată la crepuscul, iar Rusia pare a fi găsit o stabilitate de tranziție prin președintele Putin, produs auster al unei societății sovietizate, egal ca ambiție și inteligență cu cei doi blonzi dar inegal ca resurse inițiatice și formative.
Boris Johnson vine să ocupe un loc care a fost destructurat până la anulare de succesivele ultime trei guverne britanice. De la Blair, socialistul pus pe făcut bani și mințind permanent (egal în dorința de parvenire cu cuplul Clinton), petrecând dezastrul mediocrului Cameron (egal în lipsa sa acuitate intelectuală cu un Sarkozy sau Hollande al unei Europe treptat teutonizate) și încheind cu imposibilă May (egala mediocrității europene și în special a imposibilei lingvistici a birocrației bruxelleze), guvernul britanic a pierdut succesiv nu numai dialogul filosofic dar și cel politic cu o Europă degradată de umorile unei protestante cu adânci rădăcini comunizante. Johnson are nu numai șansa de a reface măreția guvernului britanic dar este obligat să se unească până la non distincție cu blondul de la Casa Albă.
Dacă cineva își imaginează că SUA vor lăsa o Ursula von der Leyen să impună dictatura mediocrității intelectuale și economice, vor lăsa macronul parizian să dicteze și să promoveze dispariția națiunilor și statelor exact atunci când China a făcut cel mai mare pas de dezvoltare sub o dictatură comunistă, înseamnă că nu a înțeles nimic despre fluviul care se adună tăcut sub ghețarii doar aparent amenințători, dar topiți ai limbii de lemn din societatea virusată de progresismul neo-marxist. Oglinda jocului planetar ne arată că așa cum Ocazio Cortez vă devenii imaginea eșecului socialismului imaginar al lui Mussolini, așa cum khmerii verzi vor devenii simbolul distrugerii planetare hitleriene, așa şi cei doi blonzi anglo saxoni vor încerca să devină Chruchill și Roosevelt din secolul XXI.
Rămâne doar să vedem unde se va întâmpla Sarajevo și cine va fi viitoarea Cehoslovacia. Europa nici măcar locul confruntării pare să nu fie. Căci devenind ptolemeic, templul marilor construcții de la Abydos a fost înghițit la final de istoriei, iar marile descoperiri arse de barbari. Cei doi blonzi ai lumii anglo saxone par a spune Europei distruse de unirea cea fără formă că marile piramide pot fi oricând acoperite de nisipul adus din deșert. Undeva identitatea dată de ambiția nemăsurată a celor doi blonzi va face o nouă lume să apară. Măcar România să știe a citi istoria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
