Născut în 1964 dintr-o familie de oameni de afaceri înstăriți, el este cel mai mare fiu al lui Stanley Johnson, politician britanic, fost membru conservator al Parlamentului European din 1979-1984. Johnson are și rădăcini turcești: străbunicul său, Ali Kemal, era un jurnalist otoman și un politician care a slujit timp de trei luni ministru de interne în guvernul Damat Ferit Pasha. Un adversar al războiului de independență turc din 1919-1923, Ali Kemal a trăit în exil în Europa.
Johnson și-a început educația pe vechiul continent la Școala Europeană Bruxelles 1, continuând în regat, cu linia de școli consacrate pentru elita britanică, Eton și Oxford. A studiat clasicismul la Balliol devenind un redutabil as al retoricii, fiind denumit spadasinul florentin pentru limba ascuțită și folosirea verbelor ironice. Demn urmaș al umorului politic insular, Boris devine președinte al Union din Oxford în 1986, o trambulină de mare efect pentru orice tânăr ambițios. Conservator cu înclinații populiste, în această săptămână el devine al 28-lea prim ministru provenit de la Oxford şi al 5-lea produs Eton în ordinea succesivă a ultimilor 6 primi miniștrii britanici.
Unul dintre liderii campaniei "Plecarea (Leave)" înainte de referendumul Brexit din 2016, Johnson a lucrat ca jurnalist înainte de a se deplasa spre politică. Johnson și-a început cariera jurnalistică la sfârșitul anului 1987 ca un stagiar la The Times din Londra, dar a fost concediat pentru că a falsificat un citat. A găsit rapid un loc de muncă la The Daily Telegraph, unde a lucrat în calitate de corespondent al ziarului la Bruxelles din 1989 până în 1994, fiind cunoscut pentru articolele sale polemice de genul: UE a uitat să măsoare lungime prezervativelor. Tonul iconoclast, dar redutabil al corespondenţelor sale l-au făcut celebru, deși dimensiunea rasială a discursului său a fost permanent atacată. Înapoi în Londra, în 1994, Johnson a devenit redactorul asistent al Telegraph și editorul politic. De-a lungul anilor, a scris multe coloane de ziar controversate. În 2002, a fost acuzat de rasism pentru folosirea diminutivului "piccaninnies" pentru a se referi la negrii. Identic ca și în scandalul cu prințul Harry care și-a prezentat un coleg de școala militară ca fiind my litle paki (micul meu pakistanez), incidentul nu l-a aruncat la periferia vieții politice britanice, din contră Boris s-a folosit de el pentru a arăta ipocrizia leaderilor conservatori care fără a folosii cuvinte poartă totuși resentimente față de minoritățile care îi înconjoară.
Lui Johnson îi place să se laude cu o similitudine imagologică greu de negat. Boris nu ezită să repete că și Churchill a fost de la început ziarist, ca apoi să devină om politic. O similitudine care îi servește permanent, deoarece, ca și Churchill, conservator centrist, Johnson are viziuni mult mai liberale iar spectrul social pe care îl ocupă cu mesajele sale este mult mai unificator decât multe din liniile politice adesea de ruptură ale lui Margareth Thatcher, idolul conservator al ultimilor decenii. Pentru Johnson linia Chruchill este mult apropiată decât linia thatcheristă, fiind astfel un subiect delicat de discuție pentru Partidul Conservator.
Cu o viață personală dezorganizată, de două ori divorțat și tot de atâtea ori prins cu legături extra conjugale, Boris Johnson are flerul scandalului bine țintit. Fără a nega dezordinea ce pare a domina viața să privată, Johnson își permite jocul aflat la granița dintre un Romeo întârziat emoțional și nelipsitul lord englez excentric cu rădăcini orientale. Pentru orice alt produs politic de la Oxford acest mixt ar fi fost sinucidere curată, pentru Johnson pare a fi singură imagine care face legătura dintre părul său blond dezordonat cu un public obosit de imaginile rigide ale ultimilor prim miniştri britanici. În epoca unei suverane de 92 de ani, efigie perfect neschimbată de tip victorian, cu o gestică și prezență devenite, în decenii de exercițiu oficial, definiția planetar recunoscută pentru regat, blondul răvășit și cu cămașa ieșind din pantaloni, grăsuț și cu verb ironic pare a răspunde nevoii de schimbare a acestei imagini împietrite.
Iată deci o cheie a succesului său atât ca deputat conservator, cât și ca primar al Londrei, unde a înfrânt pe Livingstone, un mandarin al conservatorismului de tip thatcherian. Tânăr şi neliniștit, îndrăzneț până la a face să se amuze societatea victoriană a elitei englezești, între obrăznicie și imorale iubiri, la 55 de ani, cel care declara la un crăciun din copilărie că vrea să devină regele lumii (probabil vis provenit din povestirilor spuse despre padișahului Turciei) și-a scăzut pretențiile la a devenii prim ministru al unei puteri aflate în degringoladă europeană și mortuară risipă de energii la nivel global.
Unul de la Casa Albă, altul din Dowing Street. Deși sunt apropiați ca profiluri, cei doi blonzi pot fi analizați și distinct. Dar pentru început să spunem că amândoi au gustul iubirilor secrete, amândoi au trecut prin divorțuri răsunătoare, amândoi a avut perioade din viața lor care au fost umbrite de scandaluri de duzină, fără a îi deranja câtuși de puțin. Fără să își ascundă latura umană, dar învățând să o folosească ca element strict de marketing politic, cei doi au mai multe elemente în comun decât cele care îi despart. Au practic o identitate de resursă interioară, formând la amândoi un conglomerat distinct și diferit de ceilalți proveniți din aceeași lume ca a lor și natural opozanți a tot ceea ce înseamnă ridicare socială prin discriminare pozitivă. Cei doi detestă lipsa de competiție iar, instinctual și formativ, competiția este singura formă de soluționare a tensiunilor inerente pe care viața le crează.
Trump și Johnson sunt produsul propriei lor ambiții, atunci când resursele financiare deja moștenite le-ar fi asigurat o viață lipsite de griji. Puteau fi leneși, dar au ales cu curaj să lase un nume după ei. Amândoi sunt efectiv identici în ceea ce privește ambiția personală fără limite, caracterul puterii înăscute, dreptul privilegiului nedisimulat, modelul constant și stabil psihologic precum și masivitatea revenirii atunci când ceilalți îi considerau înfrânți. Toate acestea îi apropie foarte mult. Mai mult, Trump și Johnson au solide educații în spate, substanțialele resurse puse la dispoziția lor încă din timpul formării lor fiind doar accesorii ale privilegiului, nicidecum tehnică de escaladare socială, bucurându-se, în limitele impuse de seriozitatea rigidă a părinților, de larghețea oferită de bani și statutul social. Amândoi provin din familii cu mixte și multiple rădăcini, dar toate acestea fiind egale ca poziție socială și aliniament ideologic, astfel că nici unul dintre cei doi nu a fost expus rupturilor emoționale severe date de opoziții culturale ireductibile care apar deseori în multe dintre familiile bogate ale secolului trecut.
Stabilitatea familiei a reprezentat culoarul de formare a ambițiilor lor personale, amândoi fiind naturali în a crede că lumea li se cuvine. Finețea diferenței dintre aroganța iresponsabilă și asumarea superiorității fără a se rupe de lumea exterioară reprezintă acel fir roșu de identitate care îi unește pe amândoi. Unul producând entertainment, altul fiind ziarist, amândoi au în comun religia modernă a comunicării, pe care fiecare în dreptul său o aplică la perfecție. Universul comunicării abrupte la Trump se completează cu universul voit modulat și aproape granular al lui Johnson.
La vârful carierei lor, amândoi sunt conducători de imperii, unul mai puternic decât celălalt, dar egalizați de statutul de putere atomică și spațială și de influența enormă culturală pe care o au în afara granițelor lor. În afară de China, unde președintele Xi face parte prin naștere, din noua noblețe comunistă construită de Mao (cu același tip de resursă financiară privilegiată și acces la un nivel superior de înțelegere a mecanismelor puterii), nici un alt leader al vreunei națiuni de pe planetă nu are calitatea egală cu cei doi. Semn că istoria sau ascunsele puteri ale naturii au pus la linia de start a noii epoci personalităţi egale între ele, opozante altor personalități (la fel de egale și ele). Cei doi blonzi, vor să lupte cu mediocritate franco-germaniei europene, condusă de o femeie aflată la crepuscul, iar Rusia pare a fi găsit o stabilitate de tranziție prin președintele Putin, produs auster al unei societății sovietizate, egal ca ambiție și inteligență cu cei doi blonzi dar inegal ca resurse inițiatice și formative.
Boris Johnson vine să ocupe un loc care a fost destructurat până la anulare de succesivele ultime trei guverne britanice. De la Blair, socialistul pus pe făcut bani și mințind permanent (egal în dorința de parvenire cu cuplul Clinton), petrecând dezastrul mediocrului Cameron (egal în lipsa sa acuitate intelectuală cu un Sarkozy sau Hollande al unei Europe treptat teutonizate) și încheind cu imposibilă May (egala mediocrității europene și în special a imposibilei lingvistici a birocrației bruxelleze), guvernul britanic a pierdut succesiv nu numai dialogul filosofic dar și cel politic cu o Europă degradată de umorile unei protestante cu adânci rădăcini comunizante. Johnson are nu numai șansa de a reface măreția guvernului britanic dar este obligat să se unească până la non distincție cu blondul de la Casa Albă.
Dacă cineva își imaginează că SUA vor lăsa o Ursula von der Leyen să impună dictatura mediocrității intelectuale și economice, vor lăsa macronul parizian să dicteze și să promoveze dispariția națiunilor și statelor exact atunci când China a făcut cel mai mare pas de dezvoltare sub o dictatură comunistă, înseamnă că nu a înțeles nimic despre fluviul care se adună tăcut sub ghețarii doar aparent amenințători, dar topiți ai limbii de lemn din societatea virusată de progresismul neo-marxist. Oglinda jocului planetar ne arată că așa cum Ocazio Cortez vă devenii imaginea eșecului socialismului imaginar al lui Mussolini, așa cum khmerii verzi vor devenii simbolul distrugerii planetare hitleriene, așa şi cei doi blonzi anglo saxoni vor încerca să devină Chruchill și Roosevelt din secolul XXI.
Rămâne doar să vedem unde se va întâmpla Sarajevo și cine va fi viitoarea Cehoslovacia. Europa nici măcar locul confruntării pare să nu fie. Căci devenind ptolemeic, templul marilor construcții de la Abydos a fost înghițit la final de istoriei, iar marile descoperiri arse de barbari. Cei doi blonzi ai lumii anglo saxone par a spune Europei distruse de unirea cea fără formă că marile piramide pot fi oricând acoperite de nisipul adus din deșert. Undeva identitatea dată de ambiția nemăsurată a celor doi blonzi va face o nouă lume să apară. Măcar România să știe a citi istoria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
