Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Un schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Un schimb de teritorii între Kosovo şi Serbia ar putea provoca o reacţie în lanţ şi poate cauza instabilitate în întrega Peninsulă Balcanică.
EXCLUSIV

Totul a început de la ideea unui reprezentant în Congresul Statelor Unite, Dana Rohrabacher, care anul trecut a trimis o scrisoare preşedinţiei sârbe, propunând nici mai mult nici mai puţin, rezolvarea deficitului de relaţii între Serbia şi Kosovo printr-un  schimb de teritorii.

În acel moment, scrisoarea reprezentantului american a fost considerată o glumă, dar ideea a început să prindă contur în interiorul cancelariilor celor două entităţi aflate în conflict de peste douăzeci de ani. Deşi propunerea a fost considerată ca venind din partea unei persoane care nu cunoaşte complexitatea istorică a balcanilor.

Totuşi, această propunere vine să întregească arsenalul de propuneri care mai de care mai năstruşnice pe care atât Serbia cât şi Kosovo le-au primit de-a lungul timpului în sensul rezolvării diferendului teritorial şi statal care există între ele.

Pe fondul crizei migranţilor ilegali din 2015, când Europa a fost incapabilă să aibă o politică comună, Germania fiind cea care a absorbit milionul de migranţi ilegali veniţi prin culoarul Balcani, pe fondul creşterii electorale a partidelor naţionaliste atât în est când şi în vest, pe fondul creşterii popularităţii mişcărilor de extremă dreaptă, această idee a schimburilor de teritorii pare din ce în ce mai interesantă pentru anumite interese.

Schimbul de teritorii rezonează într-un mod semnificativ şi într-un mod foarte dur cu naţionalismul balcanic. Atât preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, cât şi preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, au lucrat în ultima perioadă pentru găsirea unei soluţii amiabile între cele două entităţi statale, pentru încheierea unei păci dacă putem spune astfel, între cei doi duşmani de moarte.

Şerbia consideră Kosovo ca provincie istorică, creuzetul fiinţei sale naţionale, pe când kosovarii, albanezii plecaţi acum sute de ani din Albania şi în special albanezii care au fugit de dictatura comunistă sângeroasă instalată după cel de-al Doilea Război Mondial, consideră Kosovo ca fiind albanez. Aceste două poziţii ireductibile nu au putut fi împăcate de nicio putere străină, că au fost SUA sau Germania.

Cu toate acestea, în ultimul an o propunere de partajare teritorială, de schimb de teritorii, de schimb de state şi oraşe, propusă la început de Kosovo şi apoi studiată cu mare atenţie de Serbia poate produce un efect absolut dramatic în cealaltă entitate şi mai mică, unde sârbi sunt într-o minoritate numeroasă, şi anume Bosnia-Herţegovina.

Practic, Europa se tememe ca Serbia să nu cedeze câteva sătuleţe de la graniţa cu Kosovo, care sunt majoritare sau aproape în totalitate albaneze, dar să preia sfertul de teritoriul al Republicii Bosnia şi Herţegovina care este ocupat de către aşa numita Republica Sârbsca, unde populaţia este eminamente şi în totalitate sârbească.

Acest schimb de teritorii ar duce la o propulsare a Serbiei în interiorul fostului teritoriu al Iugoslaviei şi o redesenare a acesteia în tot restul Balcanilor.

Nici ambasadorul Statelor Unite de la Belgrad, Kyle Randolph Scott, care a fost întrebat asupra acestui studio sârbo-kosovar şi nici ambasadorul rus la Belgrad Alexander Chepurin, nu au dorit să comenteze, dar au lăsat să se înţeleagă că prin declaraţii foarte vagi că ceva se întâmplă.

Dacă este să se întâmple, în acel moment vom avea de a face cu o incredibilă reuşită a Serbiei, care practic străpunge lanţul format de Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, lanţul albanez cum i se mai spune şi care pătrunde în inima balcanilor de vest, obţinând o poziţie geostrategică destul de importantă.

Propunerea sârbă, dacă este confirmată, este sprijinită de către Satele Unite ale Americii.

Reacţia de săptămâna trecută a Cancelariei Germane, care pe un ton absolut tăios, a declarat că nu se pune problema schimbărilor graniţelor în vestul balcanilor şi în general în Balcani. Puţină lume a înţeles acest mesaj german extrem de dur, dar pentru preşedintele Serbiei a fost clar că Germania nu va dori să permită ţării sale să-şi extindă influenţa geostrategică în interiorul Balcanilor prin acest schimb de teritorii.

Dacă acest schimb de teritorii va fi susţinut şi de către Albania, aşa cum surse diplomatice susţin că va fi, atunci avem de a face cu o mişcare subterană a Statelor Unite de a soluţiona odată pentru totdeauna conflictul sârbo-kosovar şi de a închide definitiv dosarul conflictelor din Balcani.

Spunem ,,a îl închide’’ deoarece el deschide un front anti-european în cazul în care acest schimb de teritorii poate fi aprobat. Este foarte clar că Serbia şi Albania, care sunt în siajul politic al Rusiei, încearcă o apropiere politică de Statele Unite, iar negocierile subterane între SUA şi Rusia pot avea în vedere şi aceste schimbări de zone de influenţă, aflate la marginea Uniunii Europene. Greşeala tactică pe care Germania a făcut-o în ultimii doisprezece ani, a fost de a nu admite prezenţa statelor din Balcani în interiorul Uniunii Europene, iată că reversul medaliei nu a încetat să apară, deoarece Serbia şi Albania încearcă să schimbe raportul de forţe între Germania şi Rusia, printr-o apropiere puternică de Statele Unite şi propunând proiecte foarte îndrăzneţe Washingonului.

Dacă Statele Unite şi Rusia s-au înţeles pentru pacificarea zonelor lor de influenţă în Balcani, atunci fiţi siguri că şi Serbia va încerca să facă pace cu Kosovo în schimbul obţinerii teritoriilor din Republica Bosnia-Herţegovina. Acestă schimbare de linie strategică în interiorul geografiei balcanice va duce la o reducere a influenţei în zonă a Germaniei şi a Uniunii Europene.

Sigur că aceste speculaţii provin din foarte multe informaţii pe care le putem detecta în presa balcanică, dar ce este cel mai important de înţeles este că dacă proiectul este real, el confirmă faptul pe care toată lumea îl cunoştea, că preşedintele Aleksandar Vučić doreşte o apropiere mult mai mare de Statele Unite, decât de Germania şi Uniunea Europeană.

Serbia, învinsă în cele trei războaie balcanice de acum douăzeci de ani, nu doreşte să se apropie nici de Uniunea Europeană, nici de Germania, deoarece le consideră ca fiind principalele vinovate pentru dezastrul teritorial care a urma dispariţie Iugoslaviei. O propunere de agest gen, îmbrăţişată de administraţia Trump, reprezintă pentru Germania o înfrângere istorică, deoarece, să nu uităm că Republica Bosnia-Herţegovina este produsul politicii ei, iar Kosovo este rezultatul poltiicii SUA.

O minimalizare a Republicii Bosnia-Herţegovina în favoarea Kosovo va duce la un dezechilibru al influenţei germano-europeană în Balcani şi va reconfigura relaţia de influenţă cu Rusia. Iată de ce este foarte important de urmărit acest subiect şi de analizat fiecare etapă a planului sârbo-kosovar, căci dacă acesta se realizează, Statele Unite şi Rusia vor reuşi să redefinească interesele lor pe culoarul balcanic, închizând complet acest culoar pentru emigraţia ilegală şi oferind Serbiei un rol  zonal care poate să  devină congruent sau concomitent cu cel al României.

România trebuie să îşi definească bine opţiunile şi interesele în zona pentru a înţelege efectele luptelor dintre Germania, Rusia şi Statele Unite pe  zona Balcanică.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Mercenarii ruși ai Wagner Group amenință SUA cu „preluarea” Alaskăi: Este o narațiune continuă promovată de anumite facțiuni din Rusia
„Nu am avut de ales": Comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei explică de ce a fost lansată operațiunea militară din Kursk
Nu există unanimitate în rândul statelor membre NATO: Este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate fără articolul 5 al NATO
Pentru Ucraina discuțiile de pace cu Rusia sunt posibile doar atunci când Moscova va rămâne fără resurse militare: Concesiile făcute ruşilor nu fac decât să le permită să își refacă armata
Putin care a speriat Vestul: Rachetele Oreșnik vor fi produse pe bandă rulantă
Letonia anunță o verificare surpriză a nivelului de pregătire pentru luptă al armatei sale: Dăinuie teama de un posibil atac surpriză al Rusiei
Ucraina ar deţine deja o armă laser capabilă să doboare avioane: Sistemul „Trizub” permite forțelor armate ucrainene să distrugă ținte rusești
„Există un mic progres”. Donald Trump vorbește despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
Ministrul rus al apărării, mesaj alarmist: Rusia trebuie să fie pregătită pentru un război cu NATO în Europa în următorii 10 ani
Infrastructura militară rusă din Cecenia, atacată cu drone cu rază lungă de acțiune (Foto/Video): Forţele lui Kadîrov au fost principala ţinta
O conflagrație mondială e iminentă. Occidentul nu pare pregătit, iar Rusia va ataca punctul cel mai slab: ”Gândiți-vă care sunt vecinii săi non-NATO”, spune un general NATO
Imagine de la parada militară de pe 1 Decembrie 2022 - Ziua Națională a României. Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
NATO, la un pas de a pierde cheia de boltă a Europei de sud-est: Odată cu România, s-ar dezintegra întregul Flanc regional al Alianței
Presiune maximă pe Teheran. Trump are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului, bănuit că poate construi o armă nucleară în doar de câteva zile
Nu dați vina pe militari! Divergențele au creat o breșă iar lecția dură a alegerilor trebuie asumată de clasa politică și impune schimbarea mentalității
Pentru Statele Unite, războiul din Ucraina a ajuns să reprezinte o situație mai complicată decât conflictul din Orientul Mijlociu care trebuie să înceteze imediat
Un bilanţ sumbru pe care Rusia nu vrea să-l recunoască: A pierdut mai mult de 500 de militari în Siria, mulți din unități de elită
Forțele Israeliene au atacat baza navală Tartus, unde până recent au fost prezente nave miliare rusești (Foto/Video)
Problemele întâmpinate de Rusia la începutul războiului din Ucraina ar trebui să „îngrijoreze profund” China: Ucrainenii, un exemplu de rezistență și inovație împotriva unui agresor
Norvegia desfășoară avioane F-35 în Polonia pentru a securiza livrările de echipamente militare destinate Ucrainei
În timp ce US Army spune că dependența de F-16 robotizate e ”la secole distanță”, China vrea să fie lider global în AI până în 2030
Cele două blocuri ale celui de-al treilea război mondial: Ce țări s-ar așeza în spatele SUA vs. Rusia și China dacă mâine ar începe un război mondial
Ceremonie de schimbare a comenzii la scutul antirachetă de la Deveselu: Această facilitate terestră de apărare antirachetă oferă stabilitate ridicată întregii apărări a NATO
Fără nici cea mai mică ezitare, Ucraina continuă atacarea peninsulei Crimeea: Mai multe lansatoare ale unor sisteme ruseşti de rachete S-400 au fost distruse (Foto)
Armata României, defilând în timpul paradei militare cu ocazia Zilei Naționale. Foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
România nu intră în război
O nouă amenințare pentru Europa și Ucraina: Rusia, plan pentru amplasarea rachetei balistice Oreshnik în Belarus până în 2025
Rusia își repoziționează forțele din bazele militare din Siria, pe fondul atacului rebelilor sirieni: Sistemele de rachete S-400 și Tor au fost relocate urgent (Foto/Video)
Canada va consolida cooperarea cu SUA în Arctica pe fondul amenințărilor în creștere ale Rusiei
Pentagonul dă undă verde inițiativei strategice de combatere a dronelor în contextul unei amenințări considerate urgente
Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România (2019-2021)
EXCLUSIV
Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA: România, scoasă din prăpastie în ultimul moment. Cei care sunt în spatele atacului rus trebuie aduși în fața justiției

Ştiri Recomandate

China poartă un război cibernetic împotriva instituţiilor americane, iar abordarea diferă în funcţie de cine este preşedinte al SUA: Grupul Salt Typhoon urmăreşte sute de oficiali guvernamentali
Simularea unei noi invazii sau manevre militare reale? Rusia și Belarus încep pregătirile cu cei 13 000 de militari pentru exercițiile strategice West-2025
Competiţia în domeniul dronelor miliare este acerbă: Ucraina are acum un program de drone mult mai avansat decât Statele Unite
Rușii au declanșat primul atac masiv asupra Ucrainei din 2025. Rachetele și dronele rusești au vizat ținte de pe întreg teritoriul ucrainean, până la granița cu Polonia
Germania nu vrea să învețe rusa. Infrastructura critică va fi supravegheată de Apărarea Teritorială, o structură nou-formată în Bundeswehr
Bătrânul transportor blindat american de 60 de ani triumfă în Ucraina
NATO lansează “Baltic Sentry”, operațiunea pentru protecția infrastructurii subacvatice din Marea Baltică
Berlinul se pregătește să preia conducerea sprijinului pentru Ucraina: Obuziere automatizate RCH 155, sisteme IRIS-T și Patriot, pe lista livrărilor către Kiev
”Suveraniștii” germani din AfD pregătesc deja „biletele de deportare”. În vizor ar putea fi luați inclusiv românii din Germania
Rachetele ATACMS ucrainene ar fi lovit o mare uzină rusă aflată în prima liniei a importanţei strategice (Foto/Video): Ministerul rus al Apărării confirmă atacul asupra regiunii Bryansk
România își crește participarea în Flancul estic și va face parte din trei grupuri de luptă ale NATO
SUA au dat numele următoarelor două portavioane din clasa Ford: Clinton şi Bush. Construcția va începe în următorii ani
Partizanii ucraineni din Mișcarea Atesh susțin că forţele ruse consolidează sistemul de apărare aeriană din Crimeea (Foto)
Garantarea securităţii regiunii Mării Negre este crucială: Bulgaria aşteaptă să primescă primele avioane F-16 Block 70
Avionul american de vânătoare de generația a VI-a ar putea fi un „urmaș al F-35”: U.S. Air Force are nevoie de o schimbare fundamentală până în 2050
În 2024, NATO a avut de interceptat un număr însemnat de aeronave rusești deasupra Mării Baltice: Au fost efectuate peste 300 de misiuni de poliție aeriană
Grecia redefinește echilibrul strategic în Marea Mediterană prin recepționarea ultimelor avioane de luptă Rafale F3R
Coreea de Nord a pierdut deja un sfert dintre militarii desfășurați în Rusia: Surse sud-coreene susțin că peste 300 de soldați au fost uciși, iar alți 2.700 răniți
Consilierul pentru securitate națională al SUA trage un semnal de alarmă: Inteligența artificială este cea mai mare amenințare a vremurilor noastre
După ce a anunțat introducerea în serviciu a 1.000 de drone strategice, Iranul vrea înființarea unei categorii independente de forțe armate, bazată pe drone
O nouă țară din Europa a ales achiziția de H145M. Elicopterele multirol sunt propuse și României, dar programul nu pare o prioritate
După dislocarea Rafale în România, Franța se conectează total la Europa: Pentru prima dată tehnicienii avioanelor Rafale vor lucra și pe Eurofighter
Situaţiile disperate, cer măsuri disperate: Ca un tanc M1A1 Abrams să nu ajungă în mâinile ruşilor, ucrainenii l-au distrus cu o dronă (Video)
Polonia, primul membru NATO care e oficial de acord cu propunerea lui Trump: 5% din PIB pentru Apărare
O imagine rară cu momentul în care un avion ucrainean MiG-29 lansează o bombă de tip AASM Hammer asupra unor ținte rusești
Nu era țintă ucraineană. Un “friendly fire” ruso - nord-coreean spune multe despre nivelul și calitatea cooperării militare dintre cele două părți (Video)
„Flota din umbră” a Rusiei, pe radarele americanilor. Noi sancțiuni americane stârnesc nemulțumirea Rusiei
Statistici rusești privind atacurile ucrainene din 2024: “Peste 7.300 de drone au atacat ținte din 35 de regiuni ale Rusiei”
Tensiuni între Turcia și Algeria din cauza participării separatiștilor kurzi la conferința Frontului Polisario de la Tinduf
Turcia a „deconectat” sistemul de producție rusă S-400 din rețeaua sa de radare. De la început ar fi putut fi o simplă eroare a echipei de proiectare
Avertisment din partea celor trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia: Europa nu este pregătită de o confruntare fără ajutorul SUA
Cehia răspunde declarațiilor lui Trump cu: „Să ne păstrăm calmul”. Președintele Pavel nu crede că 5% din PIB e realist, dar admite că trebuie atins 3%
pixel