Totul a început de la ideea unui reprezentant în Congresul Statelor Unite, Dana Rohrabacher, care anul trecut a trimis o scrisoare preşedinţiei sârbe, propunând nici mai mult nici mai puţin, rezolvarea deficitului de relaţii între Serbia şi Kosovo printr-un schimb de teritorii.
În acel moment, scrisoarea reprezentantului american a fost considerată o glumă, dar ideea a început să prindă contur în interiorul cancelariilor celor două entităţi aflate în conflict de peste douăzeci de ani. Deşi propunerea a fost considerată ca venind din partea unei persoane care nu cunoaşte complexitatea istorică a balcanilor.
Totuşi, această propunere vine să întregească arsenalul de propuneri care mai de care mai năstruşnice pe care atât Serbia cât şi Kosovo le-au primit de-a lungul timpului în sensul rezolvării diferendului teritorial şi statal care există între ele.
Pe fondul crizei migranţilor ilegali din 2015, când Europa a fost incapabilă să aibă o politică comună, Germania fiind cea care a absorbit milionul de migranţi ilegali veniţi prin culoarul Balcani, pe fondul creşterii electorale a partidelor naţionaliste atât în est când şi în vest, pe fondul creşterii popularităţii mişcărilor de extremă dreaptă, această idee a schimburilor de teritorii pare din ce în ce mai interesantă pentru anumite interese.
Schimbul de teritorii rezonează într-un mod semnificativ şi într-un mod foarte dur cu naţionalismul balcanic. Atât preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, cât şi preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, au lucrat în ultima perioadă pentru găsirea unei soluţii amiabile între cele două entităţi statale, pentru încheierea unei păci dacă putem spune astfel, între cei doi duşmani de moarte.
Şerbia consideră Kosovo ca provincie istorică, creuzetul fiinţei sale naţionale, pe când kosovarii, albanezii plecaţi acum sute de ani din Albania şi în special albanezii care au fugit de dictatura comunistă sângeroasă instalată după cel de-al Doilea Război Mondial, consideră Kosovo ca fiind albanez. Aceste două poziţii ireductibile nu au putut fi împăcate de nicio putere străină, că au fost SUA sau Germania.
Cu toate acestea, în ultimul an o propunere de partajare teritorială, de schimb de teritorii, de schimb de state şi oraşe, propusă la început de Kosovo şi apoi studiată cu mare atenţie de Serbia poate produce un efect absolut dramatic în cealaltă entitate şi mai mică, unde sârbi sunt într-o minoritate numeroasă, şi anume Bosnia-Herţegovina.
Practic, Europa se tememe ca Serbia să nu cedeze câteva sătuleţe de la graniţa cu Kosovo, care sunt majoritare sau aproape în totalitate albaneze, dar să preia sfertul de teritoriul al Republicii Bosnia şi Herţegovina care este ocupat de către aşa numita Republica Sârbsca, unde populaţia este eminamente şi în totalitate sârbească.
Acest schimb de teritorii ar duce la o propulsare a Serbiei în interiorul fostului teritoriu al Iugoslaviei şi o redesenare a acesteia în tot restul Balcanilor.
Nici ambasadorul Statelor Unite de la Belgrad, Kyle Randolph Scott, care a fost întrebat asupra acestui studio sârbo-kosovar şi nici ambasadorul rus la Belgrad Alexander Chepurin, nu au dorit să comenteze, dar au lăsat să se înţeleagă că prin declaraţii foarte vagi că ceva se întâmplă.
Dacă este să se întâmple, în acel moment vom avea de a face cu o incredibilă reuşită a Serbiei, care practic străpunge lanţul format de Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, lanţul albanez cum i se mai spune şi care pătrunde în inima balcanilor de vest, obţinând o poziţie geostrategică destul de importantă.
Propunerea sârbă, dacă este confirmată, este sprijinită de către Satele Unite ale Americii.
Reacţia de săptămâna trecută a Cancelariei Germane, care pe un ton absolut tăios, a declarat că nu se pune problema schimbărilor graniţelor în vestul balcanilor şi în general în Balcani. Puţină lume a înţeles acest mesaj german extrem de dur, dar pentru preşedintele Serbiei a fost clar că Germania nu va dori să permită ţării sale să-şi extindă influenţa geostrategică în interiorul Balcanilor prin acest schimb de teritorii.
Dacă acest schimb de teritorii va fi susţinut şi de către Albania, aşa cum surse diplomatice susţin că va fi, atunci avem de a face cu o mişcare subterană a Statelor Unite de a soluţiona odată pentru totdeauna conflictul sârbo-kosovar şi de a închide definitiv dosarul conflictelor din Balcani.
Spunem ,,a îl închide’’ deoarece el deschide un front anti-european în cazul în care acest schimb de teritorii poate fi aprobat. Este foarte clar că Serbia şi Albania, care sunt în siajul politic al Rusiei, încearcă o apropiere politică de Statele Unite, iar negocierile subterane între SUA şi Rusia pot avea în vedere şi aceste schimbări de zone de influenţă, aflate la marginea Uniunii Europene. Greşeala tactică pe care Germania a făcut-o în ultimii doisprezece ani, a fost de a nu admite prezenţa statelor din Balcani în interiorul Uniunii Europene, iată că reversul medaliei nu a încetat să apară, deoarece Serbia şi Albania încearcă să schimbe raportul de forţe între Germania şi Rusia, printr-o apropiere puternică de Statele Unite şi propunând proiecte foarte îndrăzneţe Washingonului.
Dacă Statele Unite şi Rusia s-au înţeles pentru pacificarea zonelor lor de influenţă în Balcani, atunci fiţi siguri că şi Serbia va încerca să facă pace cu Kosovo în schimbul obţinerii teritoriilor din Republica Bosnia-Herţegovina. Acestă schimbare de linie strategică în interiorul geografiei balcanice va duce la o reducere a influenţei în zonă a Germaniei şi a Uniunii Europene.
Sigur că aceste speculaţii provin din foarte multe informaţii pe care le putem detecta în presa balcanică, dar ce este cel mai important de înţeles este că dacă proiectul este real, el confirmă faptul pe care toată lumea îl cunoştea, că preşedintele Aleksandar Vučić doreşte o apropiere mult mai mare de Statele Unite, decât de Germania şi Uniunea Europeană.
Serbia, învinsă în cele trei războaie balcanice de acum douăzeci de ani, nu doreşte să se apropie nici de Uniunea Europeană, nici de Germania, deoarece le consideră ca fiind principalele vinovate pentru dezastrul teritorial care a urma dispariţie Iugoslaviei. O propunere de agest gen, îmbrăţişată de administraţia Trump, reprezintă pentru Germania o înfrângere istorică, deoarece, să nu uităm că Republica Bosnia-Herţegovina este produsul politicii ei, iar Kosovo este rezultatul poltiicii SUA.
O minimalizare a Republicii Bosnia-Herţegovina în favoarea Kosovo va duce la un dezechilibru al influenţei germano-europeană în Balcani şi va reconfigura relaţia de influenţă cu Rusia. Iată de ce este foarte important de urmărit acest subiect şi de analizat fiecare etapă a planului sârbo-kosovar, căci dacă acesta se realizează, Statele Unite şi Rusia vor reuşi să redefinească interesele lor pe culoarul balcanic, închizând complet acest culoar pentru emigraţia ilegală şi oferind Serbiei un rol zonal care poate să devină congruent sau concomitent cu cel al României.
România trebuie să îşi definească bine opţiunile şi interesele în zona pentru a înţelege efectele luptelor dintre Germania, Rusia şi Statele Unite pe zona Balcanică.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.
Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.
Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.
Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?
Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.
Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România "nu va fi atrasă în niciun război", iar pacea, stabilitatea şi securitatea ţării sunt garantate prin Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO. Ciolacu, care a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române, a subliniat că, în contextul actual, trebuie accelerat ritmul de modernizare a Armatei, prin dotarea cu sisteme de armament de ultimă generaţie.
Occidentul nu este suficient de conștient de amenințările pe care le reprezintă un imperialism rus în ascensiune, însă timpul pentru a acționa prompt se scurge rapid, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care avertizează de decenii asupra pericolelor reprezentate de acţiunile ostile ale Rusiei. Țările care au o mai veche experienţa cu modul în care acţionează Rusia pe plan extern ar putea forma ,,un sistem critic de avertizare'' pentru restul Europei cu privire la agresiunea rusă, dacă statele aflate mai departe de granițele ruseşti ar fi dispuse să asculte. Dar chiar și acum, când timpul le-a dat dreptate, nu toată lumea este pregătită să acționeze, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care au depus mărturie miercuri (23 octombrie) în fața Comisiei Helsinki din cadrul Congresului SUA.
Cele mai importante alegeri din punct de vedere al implicațiilor globale sunt alegerile prezidențiale din noiembrie din Statele Unite, cea mai veche democrație continuă din lume. Alegerile prezidențiale din SUA devin din ce în ce mai intense pe fondul polarizării politice. Faptul că scrutinul prezidențial și congresional din SUA se vor desfășura sau nu ca „alegeri libere și corecte” va avea un impact major asupra viitorului ordinii internaționale.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, a fost marcată de o dezbatere despre utilizarea inteligenței artificiale de către sectorul public și mediul de afaceri. Google România a realizat un nou document care subliniază potențialul economic al acestei tehnologii, demonstrând că inteligența artificială generativă ar putea oferi avantaje majore economiei României, atât sectorului public, cât și celui privat.
România este un jucător "strategic" în regiune, a declarat, joi, preşedintele fondator al Aspen Institute România, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, care a subliniat însă că ţara noastră ar trebui să aibă un rol "mai ferm".
Duma de Stat a Rusiei a aprobat astăzi, 24 octombrie, un acord de parteneriat strategic cu Coreea de Nord. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. Decizia a fost luată pe fundalul rapoartelor despre transferul trupelor nord-coreene în Rusia și pregătirea lor pentru desfășurarea în războiul împotriva Ucrainei.
Belgia, Slovenia și Spania se numără printre cele șapte țări NATO reticente în a acorda Ucrainei invitația de a adera la NATO, a raportat Politico pe 23 octombrie, citând patru oficiali și diplomați anonimi din SUA și NATO. În timp ce Germania și SUA sunt deja cunoscute ca având rezerve cu privire la această mișcare, publicația a raportat că Belgia, Slovenia și Spania „se ascund în spatele” acestor două țări și încetinesc cererea în curs a președintelui Volodimir Zelenski.
Regatul Unit și Germania au semnat la Londra, la 23 octombrie, un acord „istoric” în domeniul apărării, subliniind necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate în fața unei posibile escaladări a războiului din Ucraina. „Împărtășim aceleași amenințări: războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și agresiunea rusă în creștere. Împărtășim aceleași valori: democrația, libertatea și statul de drept”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey. Potrivit acestuia, aliații europeni trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană, „iar aceasta este forța motrice din spatele strategiei noastre de apărare a NATO First”.
Declarația summitului BRICS din Rusia oferă viziunea statelor din așa-numitul Sud Global - coagulate în jurul Rusiei, Chinei și Indiei - privind o nouă ordine mondială.
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, va avea loc în perioada 24 – 25 octombrie 2024, la București.
NATO merge înainte cu pregătirea pentru un eventual război de mare intensitate. De data aceasta, un număr record de comenzi majore ale Alianței, dislocate în toată Europa, desfășoară primul exercițiu adaptat realităților câmpului de luptă de secol 21 și inaugurează, după mai bine de doi ani de pregătire, un nou set de scenarii.
Kirilo Budanov, șeful Direcției principale de informații militare (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat marți într-un interviu că soldații nord-coreeni sunt așteptați să sosească miercuri în regiunea Kursk din Rusia, ca întăriri pentru forţele ruse care vor să respingă incursiunea Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) în această regiune. „Ne așteptăm ca primele unități să ajungă mâine pe frontul Kursk”, a declarat Budanov.
Comandantul general al U.S. Army Pacific (USARPAC) a lansat un avertisment puternic cu privire la necesitatea de a contracara puterea militară chineză în această regiune. Adresându-se unei audiențe restrânse la expoziția din cadrul evenimentului 2024 Association of the US Army (AUSA) de la Washington, DC, din 14 octombrie, generalul Charles A Flynn și-a început discursul menționând: „Avem în prezent un război regional limitat în Europa, avem în prezent un război regional limitat în Orientul Mijlociu și ultimul lucru pe care ni-l putem permite este un alt război regional limitat în Asia.
Turcia a blocat în liniște exportul de produse militare de origine americană către Rusia, în urma unui avertisment venit din partea Washingtonului, a relatat Financial Times (FT) la 22 octombrie. În ultimele săptămâni, Ankara și-a actualizat sistemele vamale pentru a opri exportul a peste 40 de categorii de produse fabricate în SUA, considerate esențiale pentru maşinarea de război a Rusiei, potrivit surselor FT.
Statele Unite salută acțiunile oricărei țări care sprijină Ucraina în fata agresiunii militare a Rusiei. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă desfășurată marți, 22 octombrie, comentând declarația oficialilor sud-coreeni cu privire la posibilitatea furnizării de arme Ucrainei, pe fondul posibilei participări a trupelor nord-coreene (RPDC) la război.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
O unitate de drone din cadrul Brigăzii 27 Pechersk a Gărzii Naționale ucrainene a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene BUK-M1 în valoare de 10 milioane de dolari, a menţionat ministrul ucrainean de interne Ihor Klimenko la 16 noiembrie.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Piloţii Escadrilei 494 de Luptă a U.S. Air Force, supranumită ''Panterele'', au fost premiați pentru doborârea mai multor drone iraniene în timpul atacului asupra Israelului din luna aprilie a acestui an. Primul şi cel mai important aspect care trebuie menţionat este medalierea căpitanului Lacie Hester din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, operator de sisteme de armament F-15E al Escadrilei 494 de Luptă. Lacie Hester este prima femeie pilot care primește Steaua de Argint pentru curajul şi măiestria de care a dat dovadă în timpul misiunii care a dus la doborârea unor drone iraniene.
Royal Air Force a desfășurat avioane de luptă Typhoon pentru a monitoriza un ''Bear-F'' rusesc, cunoscut și sub numele de avion de recunoaștere Tupolev Tu-142, care zbura aproape de spațiul aerian al Regatului Unit. Două avioane de vânătoare de la baza aeriană Lossiemouth a RAF au fost trimise pentru a supraveghea avionul de recunoaștere în timp ce zbura deasupra Mării Nordului, deși acesta nu a intrat în spațiul aerian al Regatului Unit. Acest lucru se întâmplă la câteva zile după ce fregata Amiral Golovko a marinei ruse, înarmată cu rachete hipersonice anti-navă, a traversat Canalul Mânecii în timp ce era monitorizată de HMS Iron Duke.
Livrarea unor arme către Ucraina în cadrul programelor de sprijin ale SUA ar putea avea loc după încheierea mandatului prezidențial al lui Joe Biden, la 20 ianuarie. Acest lucru a fost explicat pentru Voice of America de către Pentagon. Este posibil să treacă ceva timp între anunțarea anumitor pachete de ajutor și sosirea lor fizică, a adăugat departamentul.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători francezi de apărare, acționează prin intermediul joint-venture-ului lor EUROSAM pentru a convinge Grecia să folosească sistemul de rachete de apărare aeriană SAMP/T. Acest efort vine în contextul în care Grecia încearcă să creeze un scut de protecție avansat similar Iron Dome al Israelului, pe fondul tensiunilor actuale cu Turcia. Cu toate acestea, concurența cu ofertele de apărare ale Israelului, în special cu sistemul SPYDER, se anunță a fi acerbă.
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
Presa rusă a semnalat, pe 15.11.2024, că Forțele Armate ale Federației Ruse continuă să-și dezvolte ofensiva în zona operației militare speciale. Potrivit jurnaliștilor ruși, trupele proprii au preluat și dețin ferm inițiativa pe toate sectoarele frontului. Astfel, dacă până de curând cele mai active acțiuni ale armatei ruse au fost efectuate, în principal, în direcțiile Donețk și Harkov, acum acele zone care au fost menționate mai puțin în rapoartele Ministerului rus al Apărării “încep să prindă viață”.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de nave (OSK) din Federația Rusă a anunțat, pe 15.11.2024, că, până la sfârșitul acestui an, crucișătorul greu cu propulsie nucleară Amiral Nakhimov va începe testele pe mare, după finalizarea procesului de reparații și modernizare.
Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.
Israelul a lovit infrastructura Hezbollah din beirut, dar și rutele de tranzit aflate de-a lungul graniței dintre Siria și Liban, care erau folosite de Hezbollah pentru a transfera arme.
. Tensiuni în negocierile pentru noua Comisie Europeană. Parlamentul European încă nu a ajuns la un acord cu privire la următoarea Comisie Europeană, programată să preia atribuțiile la 1 decembrie, scrie Agerpres care citează o analiză EFE.
Politico arată că principalul obstacol îl reprezintă aprobarea vicepreședinților noii Comisii Europene (fiind negociată inclusiv poziția candidatului României, Roxana Mînzatu) și a propunerii Ungariei. Problema o reprezintă neînțelegerile dintre cele două mari grupări politice europene, popularii și social-democrații.
Obuzierul autopropulsat de mare putere, 2S7 Pion, considerat ”cea mai grea armă din lume”, este folosit de Forțele Ucrainene lângă Torețk.
Xi Jinping și președintele peruan Dina Boluarte au participat la ceremonia de deschidere a portului Chancay din Peru, confirmând astfel importanța strategică a acestui proiect.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 noiembrie 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat țării sale să înceapă producția în masă de drone sinucigașe.
În ultimele zile, Donald Trump a continuat să își construiască echipa pentru un eventual al doilea mandat.Echipa de șoc din viitoarea Administrație Trump. Lista numirilor de până acum
Ucraina nu intenționează să creeze o bombă nucleară, deoarece aceasta nu este o decizie care ar putea schimba semnificativ situația de pe linia frontului, afirmă Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui, într-un comentariu pentru canalul de YouTube RBC-Ucraina.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au prezentat, pe 14.11.2024, fotografii cu un tun autopropulsat nord-coreean cu rază ultra-lungă de acțiune de tip M1989 Koksan, care se deplasează pe o platformă feroviară în direcția zonei de desfășurare a operației militare speciale. Acest lucru poate fi privit ca o dovadă că personalul militar nord-coreean a sosit efectiv în Federația Rusă. Mai mult, se pare că acesta nu a venit cu mâna goală.
Rusia încearcă să dicteze termenii posibilelor discuții de pace privind Ucraina care ar putea avea loc după venirea la putere în Statele Unite a președintelui ales Donald Trump și semnalează că nu este dispusă să facă nicio concesie noii administrații. Această evaluare a fost publicată în ultimul său raport, la 13 noiembrie, de către Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Polonia a desfășurat tancuri sud-coreene de tip K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem în apropierea regiunii Kaliningrad, adică lângă granița cu Rusia. Acestea au ajuns miercuri în portul Gdynia, iar joi, pe 14.11.2024, au fost puse la dispoziția Brigăzii 9 Tancuri staționate în orașul Braniewo.
Comisia Europeană a aprobat finanțarea pentru cinci proiecte transfrontaliere, menite să sprijine o achiziție mai coordonată și eficientă în domeniul apărării între statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt implementate în cadrul Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA), fiecare dintre cele cinci proiecte urmând să primească câte 60 de milioane de euro, cumulând o finanțare totală de 300 de milioane de euro. România face și ea parte din achiziția comună de sisteme Mistral.
Versiunea F-35C a avionului de vânătoare de generația a 5-a, versiune care e dezvoltată special pentru a opera de pe portavioane, a primit ceea ce americanii numesc botezul focului.
Cu un viitor sprijin american tot mai incert, Ucraina trebuie să reziste agresiunii Federației Ruse.
La 8 noiembrie 2024, Estonia a sărbătorit oficial redeschiderea bazei aeriene Amari după finalizarea unor lucrări ample de modernizare. Acest proiect, care a implicat îmbunătățiri semnificative ale pistelor și căilor de rulare ale bazei, consolidează sprijinul Estoniei pentru misiunea de poliție aeriană a NATO și sporește capacitatea operațională a Alianței pe flancul său estic.
