Echipajul fregatei "Mărăşeşti" marchează, la data de 1 iulie, un secol de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române, în anul 1920, a primei nave militare care a purtat acest nume, distrugătorul "Mărăşeşti", o navă care a scris pagini importante în istoria neamului românesc, până în anul 1961, când a fost dezasamblată, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române.
Două decenii mai târziu, tradiţia a fost reluată prin construirea, la Mangalia, a celei mai mari nave de luptă româneşti, care a purtat, pe rând, numele "Muntenia" (crucişător), "Timişoara" (distrugător) şi, ulterior, "Mărăşeşti" (fregată).
Istoria recentă a fregatei "Mărăşeşti" consemnează participarea la peste 30 de exerciţii multinaţionale în Marea Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic, iar recunoaşterea calităţilor profesionale ale echipajului navei a venit în anul 2007, când preşedintele României a conferit acestuia Ordinul "Virtutea Maritimă" în grad de Cavaler, cu însemn pentru pace, pentru înaltul profesionalism demonstrat în îndeplinirea misiunilor încredinţate.
Din cauza contextului epidemiologic actual, la bordul navei, s-a organizat o ceremonie restrânsă pentru a marca centenarul "Mărăşeşti" şi au fost transmise echipajului mesaje de felicitare din partea conducerii Statului Major al Forţelor Navale şi a eşaloanelor superioare.
Confiscată de ruși
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, "Mărăşeşti" împreună cu celelalte trei distrugătoare, "Regele Ferdinand", "Regina Maria" şi "Mărăşti", au alcătuit aşa-zisul "Careu de Aşi" al Marinei Regale Române. Echipajele celor patru distrugătoare au îndeplinit numeroase misiuni de luptă în Marea Neagră. Una dintre cele mai importante misiuni la care a participat distrugătorul "Mărăşeşti" a fost operaţia de evacuare a trupelor din Peninsula Crimeea, cu numele de cod "Operaţiunea 60.000", din perioada aprilie-mai 1944, când au fost evacuate peste 120.000 persoane, zeci de tone armament, muniţie şi materiale, sub atacul concertat al trupelor sovietice.
În luna octombrie 1944, în urma ultimatumului primit din partea comandamentului Forţelor Navale Sovietice, cele patru distrugătoare şi alte nave ale Marinei Regale Române au fost luate de sovietici, ca pradă de război, iar echipajele româneşti au trecut prin situaţii umilitoare. După război, în anul 1945, distrugătorul "Mărăşeşti" a fost returnat României, împreună cu alte nave, şi a rămas operativ până în anul 1961, când a fost dezasamblat.
Misiuni sub comandă NATO
În anii 1980, tradiţia distrugătoarelor a fost reluată şi a fost construită, la Şantierul Naval Mangalia, cea mai mare navă de război românească, actuala fregată "Mărăşeşti", care a fost lansată la apă la data de 2 august 1985. Până în anul 1990, nava a participat la numeroase exerciţii în Marea Neagră, iar din anul 1994, când România a semnat Parteneriatul pentru Pace, fregata "Mărăşeşti" a fost prima navă militară de luptă a ţării noastre care a participat, după cel de-Al Doilea Război Mondial, la exerciţii internaţionale în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic şi a fost, totodată, prima navă a Forţelor Navale Române care a acţionat sub comandă NATO, pentru asigurarea securităţii Summit-ului NATO de la Istanbul, în anul 2004.
Citește și: Amplu exercițiu al Forțelor Navale Române în Marea Neagră
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News