Viitorul bombardier stealth B-21 Raider redefinește cabina de pilotaj? Mai puțini oameni implicaţi, mai multe sisteme AI la manşă
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Primul B-21 Raider al Forțelor Aeriene ale SUA a fost expus la Uzina 42 din Palmdale, California, unde Northrop Grumman construiește noua flotă de bombardiere stealth a SUA. Sursa foto: U.S. Air Force.
Propunerea, înaintată de generalul american Thomas Bussiere, șeful Air Force Global Strike Command (AFGSC), într-un memoriu publicat pe 15 august, se află în stadiu "pre-decizional", conform unui purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA.
Dacă va fi adoptată, aceasta ar reprezenta o schimbare radicală față configuraţia deja stabilită - echipajul actual al B-2 Spirit, format din doi piloți, și ar semnala o încredere imensă într-un "copilot virtual" capabil să gestioneze sarcini critice de zbor.
Operarea unui bombardier strategic, în misiuni care pot dura zeci de ore, cu un singur pilot, ridică în mod normal îngrijorări majore de siguranță.
Faptul că AFGSC este dispusă să ia în considerare acest concept sugerează că B-21 dispune de un agent AI suficient de matur pentru a reduce sarcina pilotului și a interveni în situații de urgență, o capacitate dezvoltată în cadrul unor programe militare precum ALIAS al DARPA.
Mai mult decât un bombardier: De ce un ,,agent AI'' pe post de pilot?

Logica din spatele înlocuirii unui copilot cu un WSO, sau "wizzo", este direct legată de natura multi-rol a bombardierului B-21. Generalul Bussiere a subliniat în memoriul său că potențialul maxim al acestei aeronave militare necesită un "amestec complex de abilități: pilotaj, utilizarea armamentului, operațiuni în spectrul electromagnetic, managementul senzorilor, managementul luptei în timp real și replanificare rapidă în luptă".
Acest lucru confirmă ceea ce analiștii suspectau de mult: B-21 nu este doar o aeronavă purtătoare de bombe, ci un nod esențial de rețea, capabil de misiuni ISR (informații, supraveghere și recunoaștere), război electronic și management de luptă, posibil acționând ca un ,,controlor aerian'' avansat pentru platforme fără pilot (CCA - Collaborative Combat Aircraft).
Un pilot s-ar concentra pe zbor, în timp ce WSO-ul s-ar concentra pe gestionarea acestor sisteme de misiune complexe. În comparație, bombardierele B-1 și B-52 au echipaje mai mari, care includ atât piloți, cât și WSO.
Deși WSO-ul de pe un F-15E este antrenat pentru aterizări de urgență, se doreşte ca sistemele B-21 să fie mult mai avansate, incluzând probabil capacități de aterizare de urgență complet autonome, deja existente pe unele aeronave comerciale.
O fundație pentru viitoarele misiuni aeriene fără piloţi la manşă
Această arhitectură avansată, bazată pe IA, nu este o adaptare recentă. B-21 a fost proiectat de la bun început, în urmă cu peste un deceniu, cu un nivel înalt de automatizare. Accentul pus pe utilizarea unor sisteme AI susține afirmațiile Forțelor Aeriene despre natura revoluționară a aeronavei B-21, ascunsă sub fuzelajul său.

Mai mult, documentele programului susțin această viziune. Un raport al Inspectorului General al Departamentului Apărării (DOD) din 2015, menționa în mod explicit cerința că programul LRS-B (Long Range Strike Bomber) să fie "capabil de operațiuni cu și fără echipaj".
Sistemele AI necesare pentru a susține în siguranță un singur pilot sunt aceleași care ar permite, în cele din urmă, zboruri complet autonome. Deși efectuarea unor operațiuni militare complet autonome - fără piloţi la manşă - par încă destul greu de implementat, în principal din cauza riscului de a pierde un activ militar atât de valoros și plin de tehnologie sensibilă, avantajele strategice sunt clare.
Misiunile de pătrundere aeriană în spaţiul aerian inamic, cum ar fi Operation Midnight Hammer, necesită pachete de sprijin masive, inclusiv pentru căutare și salvare în luptă (CSAR). Eliminarea echipajului uman elimină și necesitatea acestor operațiuni CSAR cu risc ridicat, schimbând fundamental calculul de risc pentru misiunile în spații aeriene puternic contestate.
Stadiul programului
În timp ce liderii militari ai Forțelor Aeriene ale SUA deliberează asupra componenței echipajului, programul B-21 continuă în ritm alert. Două aeronave B-21 se află la Baza Aeriană Edwards pentru teste, al doilea avion (T-2) efectuând primul zbor în septembrie 2025.
În paralel, cel puțin încă patru avioane sunt în diverse stadii de construcție, iar Northrop Grumman a primit deja contracte pentru producția de tip LRIP. Forțele Aeriene ale SUA intenționează să achiziționeze cel puțin 100 de bombardiere, cu o intrare în serviciu operațional așteptată înainte de sfârșitul deceniului.
B-21 este piesa centrală a unei "familii de sisteme" LRS, care include racheta de croazieră nucleară AGM-181 (LRSO) și viitoarele Collaborative Combat Aircraft (CCA).
Decizia finală privind echipajul B-21, fie că va fi luată de noul Șef de Stat Major al Forțelor Aeriene, Gen. Kenneth Wilsbach, fie de succesorul său, va fi un indicator definitoriu al modului în care SUA intenționează să echilibreze expertiza umană cu autonomia mașinilor în următoarea eră a războiului aerian.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News