Ungaria se opune cu înverșunare condiționării fondurilor UE de statul de drept. România e de acord cu această decizie
Ungaria, prin vocea ministrului ungar al justiţiei Judit Varga, susține că nu există nicio autoritate pentru UE să întocmească evaluări comparative privind statul de drept în ţările membre ale Uniunii Europene şi de a introduce sancţiuni pe această bază.
Într-o intervenţie la postul de radio Kossuth, preluată de Reuters, potrivit Agerpres, Varga a citat o luarea de poziţie din 2014 a Consiliului European conform căreia dialogul asupra statului de drept ar trebui să se desfăşoare pe o bază interguvernamentală, fără discriminare şi cu tratarea egală a ţărilor membre.
Potrivit ministrului ungar, Uniunea Europeană doreşte să evite acea luare de poziţie prin ''stabilirea unui regim care ar putea ignora opinia asupra statelor membre printr-un vot calificat pe baza informaţiilor din partea Comisiei''. ''Iată ce încalcă statul de drept'', a adăugat Judit Varga.
Ea a accentuat că situaţia statului de drept în ţările membre nu ar trebui să fie legată de accesul la finanţare de la bugetul comunitar, întrucât acest lucru ar conduce la mai multe abuzuri din partea sistemului.
Amintim că România nu se opune unei asemenea decizii. În cadrul conferinței săptămânale pe care a avut-o miercurea trecută, președintele Klaus Iohannis a subliniat că țara noastră este de acord cu această măsură și dorește să devină un exemplu de urmat în ceea ce privește statul de drept.
"Suntem de acord şi am fost explicit de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâţi - şi eu, şi Guvernul, şi partidele democratice - să facem în aşa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine, să ajungem exemplu de urmat pentru alţii. Deci, da, sunt de acord ca fondurile europene să fie condiţionate de respectarea statului de drept. Cum se poate face acest lucru - sigur, prin analiză, prin studiu, prin vot, în final", a spus, la vremea respectivă, şeful statului.
Polonia și Ungaria, în vizorul Uniunii Europene
Comisia Europeană a criticat săptămâna trecută Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniţie celor care fac presiuni pentru suspendarea celor două state de la finanţări până când vor consolida libertatea presei şi a justiţiei.
Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficienţe la nivelul UE în ce priveşte statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea Europeană a decis să condiţioneze accesul la finanţare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice.
''Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 au fost o sursă majoră de controversă'', afirmă raportul, care notează despre Ungaria că ''direcţia schimbării a ridicat preocupări serioase'' în ceea ce priveşte independenţa justiţiei.
În iulie 2018, Comisia Europeană a trimis guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţiona că o lege nou adoptată privind azilul şi deportările contravine legislaţiei comunitare, inclusiv din cauza dispoziţiilor ce restrâng accesul migranţilor în zonele de tranzit de la graniţă sau califică drept infracţiuni acţiunile de ajutorare a migranţilor. Totuşi, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
