Vânătoarea de gülenisti, cetățeni turci acuzați ca sunt suporteri ai unuia dintre cei mai puternici oponenți ai regimului actual de la Ankara continuă în toată Europa, atât prin cereri de extrădare, cât și prin inițiative care nu sunt transparente sau legale. În cazul conflictelor sau a crizelor din cadrul unui sistem de alianțe, una dintre cele mai utilizate metafore este cea a „cutremurului politic”.
Acest lucru pare să se fi întâmplat la un moment dat între mișcarea condusă de imamul Fetullah Gülen și liderul Akp, Recep Tayyp Erdoğan. După o convergență a intereselor și strategiilor pentru o perioadă lungă de timp, ruptura dintre cele două forțe a fost suficient de clară și de senzațională pentru a fi dusă la includerea mișcării Hizmet pe lista organizațiilor teroriste din Republica Turcă de azi, împreună cu Pkk, Daesh sau Dhkc-p.
Cu toate acestea, dacă acest cutremur politic (și social) și-a avut epicentrul în Turcia în 2013, fiind pretextul celei mai mari operațiuni anticorupție din Turcia ultimelor cinci decenii, tentativa de lovitură de stat din 2016, pentru care Gülen și ai lui sunt acuzați oficial a dus la o înăsprire fără precedent a politicii lui Erdogan, culminând cu ofensive succesive de epurare a structurilor statale turce. Flosirea acestui moment pentru a construi și întări puterea președintelui Erdogan nu mai are dubiu. Iar acest proces devine din ce în ce mai mult un punct de tensionare a relațiilor internaționale ale Turciei cu multe dintre țările lumii. De aceea poate mai puțin cunoscute sunt efectele acestor politici în afara teritoriului turc, unde ecoul șocurilor devine din ce în ce mai puțin puternic.
Hasan Baris este un cetățean turc cu domiciliul în Chișinău (Republica Moldova) de peste douăzeci de ani și acum director al liceului inspirat de Gülen, „Orizont”. Despre situația cu care se confruntă, acesta declara: „La început, am sperat sincer că Erdoğan ar putea fi un bun aliat pentru dezvoltarea țării noastre, el a promis democrația și respectarea drepturilor omului și am fi sprijinit orice partid care și-a stabilit aceste două obiective. Credem în educație: am vrut să formăm o nouă generație de cetățeni competenți, capabili să facă față provocărilor din prezent și să treacă turcă spre modernitate. Dar, la un moment dat, liderul AKP a schimbat total cursul și au început persecuțiile".
În iunie 2019, Republica Moldova a primit o sentință severă a Curții Europene a Drepturilor Omului: în octombrie 2018, în fața a șapte cetățeni turci, toți angajați în școlile Orizont (există cinci sucursale în țară), au fost „luați” și duși la Turcia. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unei operațiuni comune a serviciilor de informații moldovenești și cele turce. În fața Curții Europene guvernul Chișinău a susținut că nu a cunoscut amploarea fenomenului și nici nu a luat în calcul ramificațiile legale ale unor astfel de extrădări făcute la presiunea Turciei. Și totuși, într-o țară atât de apropiată, fizic și filosofic, de Uniunea Europeană, Turcia practic a răpit cetățeni sub acuzații false sau niciodată bine documentate.
„Ambasada a fost cea care a condus răpirile”, continuă Hasan Baris. "Aveau o listă de optsprezece persoane care urmau să fie arestate, în mare parte profesori sau directori ai școlilor noastre, dar și oameni de afaceri turci care, la momentul operațiunilor se aflau în străinătate. Eu însumi am fost oprit de către serviciile secrete moldovenești, atunci când mă aflam în mașină cu împreună cu directorul de atunci al liceului Orizont din Ceadir-Lunga (orașul regiunii Turcofone Gagauzia). În timp operațiunii încercau să ne liniștească: „Este un control normal”, „Nu vă faceți griji, nu vă extrădăm” etc. Însă, în final, colegul meu, pe care îl cunosc de douăzeci de ani și cu care m-am mutat aici în Moldova, participând la fondarea școlilor din Orizont, se află în închisoare în Turcia. Eu am fost eliberat după ce serviciile secrete - prin diverse apeluri și verificări – au constatat că numele meu nu este pe lista lor.”
Ambasadele și consulatele turcești, susținute de agenții precum Tika (Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă) și Diyanet (Direcția pentru Religii), întocmesc profilurile adversarilor politici și ale criticilor guvernamentali aflați în străinătate", spune Abdullah Bozkurt, jurnalist și ex-corespondent pentru ziarul fondat de liderul mișcării Hizmet Fetullah Gülen Zamanul de azi. La câteva luni după tentativa de lovitură de stat din 2016, el a fost forțat să fugă în Suedia, unde este acum director al Centrului pentru libertate din Stockholm, un centru de monitorizare a activității represive a regimului Erdoğan.
"Numele lor sunt introduse în liste, aproape un fel de" listă neagră", pe baza cărora sunt începute operațiunile secrete represive. Documentele confidențiale pe care am lucrat arată modul în care această activitate de dosar în Turcia duce la investigații și plângeri chiar și fără prezența acuzatului în zonă. Mai mult existența acestui dosar are adesea repercusiuni asupra membrilor familiei celui vizat de o asemenea anchetă secretă și fără fundament. Realitatea este că Turcia folosește metode ilegale deoarece incriminările gheleniștilor se bazează pe elemente artificiale și acuzațiile sunt deseori fabricate.
Practic, dacă aceste dosare ar fi legale din punct de vedere al dreptului internațional, justiția turcă ar putea trece foarte bine prin canalele desemnate, adică prin folosirea pactele bilaterale de extrădare, lucru pe care nu îl face, punând în schimb presiune pe diverși aliați de conjuctură pentru a executa așa zisele extrădări. Astfel de situații ilegale crează și noi incidente judiciare, astfel că din neatenția autorităților judiciare molodvenești, unii dintre cetățenii turci se află în situația paradoxală de a fi reținuți simultan în închisorile turcești și de a beneficia de statutul de refugiat în Moldova. O situație juridică extremă și care nu are corespondent în Uniunea Europeană.
Prin urmare, atitudinea adoptată de autoritățile din diferite țări implicate în încercările de extrădare se dovedește a fi fundamentală în determinarea rezultatelor campaniei represive demarate de regimul Erdoğan. De foarte multe ori Turcia încearcă să-și folosească influența politică și economică în unele zone pentru a finaliza operațiunile de răpire și extrădare sau exploatează relațiile de încredere ale aparatelor de informații respective.
În cazul Moldovei, relația de dependență a devenit din ce în ce mai strânsă în ultimii ani, având în vedere profunzimea investițiilor turcești pe teritoriu (în special prin Tika) și prezența regiunii turcești Gagauzia, care a beneficiat întotdeauna de ajutorul de la Ankara (la scurt timp după arestarea celor șase cetățeni turci, președintele turc a făcut o vizită în acea zonă). În timpul vizitei președintelui Moldovei, Igor Dodon, la Ankara, la sfârșitul lunii decembrie 2020, pentru a discuta legăturile de securitate și economice, Erdoğan nu a mulțumit pentru „colaborarea” legată de extrădarea celor șase profesori. Atitudinea otomanică a sultanului de la Ankara trebuie să atragă atenția asupra modelului de sper putere regională pe care Turcia de astăzi dorește să îl imporime, încălcând fundamental drepturile și libertățile cetățenilor ei și ai ai altor state.
În mod similar, o strategie de pătrundere în domeniul sprijinului financiar a existat de ceva vreme în zona balcanică, atât de mult încât a fost utilizată categoria „neo-otomanismului” pentru a indica influența în creștere a Turciei. În martie 2018, șase cetățeni turci au fost arestați în Kosovo într-o manieră similară cu cea angajată în Moldova, ceea ce a condus, printre altele, la demisia ministrului de Interne, Flamur Sefaj, și a șefului de informații Driton Gashi. Alte episoade de răpiri și extrădări au avut loc în Bulgaria, în Ucraina și la începutul noului an în Albania.
Este de remarcat că în cazul statelor slabe, aflate la granițele UE, regimul Erdoğan își impune cu ușurință dorințele ilegale. Sunt aceleași națiuni afectate de extrădări care au grijă să nu iasă din echilibrul cu Uniunea Europeană dar menținând în același timp relații bune cu Turcia.
În cazul țărilor cu o democrație puternică și un stat de drept, este clar că Turcia nu poate acționa cu impunitate și există reacții. Germania, de exemplu, a lansat câteva investigații împotriva lui Diyanet pentru presupuse activități de hărțuire împotriva cetățenilor turci din zonă. În Elveția, a fost emis un mandat de arestare pentru prima dată pentru doi oficiali ai ambasadei, probabil sub acoperire a serviciilor de informații turcești, acuzați, cu dovezi, că ar fi încercat să răpească un antreprenor afiliat mișcării Gülen care a locuit la Geneva timp de patruzeci de ani. Suedia are un program extrem de bine fundamentat legal și financiar pentru a proteja refugiații turci de furia celor de la Ankara.
Este important de înțeles că jocul turcesc aduce atingere autorității unice europene asupra drepturilor omului și obligativitatea respectării lor de către toate statele semnatare. Ca atare, un front comun și un proces integrat, pan continental de educare a reprezentanților institutțiilor statului, de la nivel judicir până la nivel de agenții de informații, este nu numai de dorit dar obligatoriu de construit.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
