Vânătoarea de gülenisti, cetățeni turci acuzați ca sunt suporteri ai unuia dintre cei mai puternici oponenți ai regimului actual de la Ankara continuă în toată Europa, atât prin cereri de extrădare, cât și prin inițiative care nu sunt transparente sau legale. În cazul conflictelor sau a crizelor din cadrul unui sistem de alianțe, una dintre cele mai utilizate metafore este cea a „cutremurului politic”.
Acest lucru pare să se fi întâmplat la un moment dat între mișcarea condusă de imamul Fetullah Gülen și liderul Akp, Recep Tayyp Erdoğan. După o convergență a intereselor și strategiilor pentru o perioadă lungă de timp, ruptura dintre cele două forțe a fost suficient de clară și de senzațională pentru a fi dusă la includerea mișcării Hizmet pe lista organizațiilor teroriste din Republica Turcă de azi, împreună cu Pkk, Daesh sau Dhkc-p.
Cu toate acestea, dacă acest cutremur politic (și social) și-a avut epicentrul în Turcia în 2013, fiind pretextul celei mai mari operațiuni anticorupție din Turcia ultimelor cinci decenii, tentativa de lovitură de stat din 2016, pentru care Gülen și ai lui sunt acuzați oficial a dus la o înăsprire fără precedent a politicii lui Erdogan, culminând cu ofensive succesive de epurare a structurilor statale turce. Flosirea acestui moment pentru a construi și întări puterea președintelui Erdogan nu mai are dubiu. Iar acest proces devine din ce în ce mai mult un punct de tensionare a relațiilor internaționale ale Turciei cu multe dintre țările lumii. De aceea poate mai puțin cunoscute sunt efectele acestor politici în afara teritoriului turc, unde ecoul șocurilor devine din ce în ce mai puțin puternic.
Hasan Baris este un cetățean turc cu domiciliul în Chișinău (Republica Moldova) de peste douăzeci de ani și acum director al liceului inspirat de Gülen, „Orizont”. Despre situația cu care se confruntă, acesta declara: „La început, am sperat sincer că Erdoğan ar putea fi un bun aliat pentru dezvoltarea țării noastre, el a promis democrația și respectarea drepturilor omului și am fi sprijinit orice partid care și-a stabilit aceste două obiective. Credem în educație: am vrut să formăm o nouă generație de cetățeni competenți, capabili să facă față provocărilor din prezent și să treacă turcă spre modernitate. Dar, la un moment dat, liderul AKP a schimbat total cursul și au început persecuțiile".
În iunie 2019, Republica Moldova a primit o sentință severă a Curții Europene a Drepturilor Omului: în octombrie 2018, în fața a șapte cetățeni turci, toți angajați în școlile Orizont (există cinci sucursale în țară), au fost „luați” și duși la Turcia. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unei operațiuni comune a serviciilor de informații moldovenești și cele turce. În fața Curții Europene guvernul Chișinău a susținut că nu a cunoscut amploarea fenomenului și nici nu a luat în calcul ramificațiile legale ale unor astfel de extrădări făcute la presiunea Turciei. Și totuși, într-o țară atât de apropiată, fizic și filosofic, de Uniunea Europeană, Turcia practic a răpit cetățeni sub acuzații false sau niciodată bine documentate.
„Ambasada a fost cea care a condus răpirile”, continuă Hasan Baris. "Aveau o listă de optsprezece persoane care urmau să fie arestate, în mare parte profesori sau directori ai școlilor noastre, dar și oameni de afaceri turci care, la momentul operațiunilor se aflau în străinătate. Eu însumi am fost oprit de către serviciile secrete moldovenești, atunci când mă aflam în mașină cu împreună cu directorul de atunci al liceului Orizont din Ceadir-Lunga (orașul regiunii Turcofone Gagauzia). În timp operațiunii încercau să ne liniștească: „Este un control normal”, „Nu vă faceți griji, nu vă extrădăm” etc. Însă, în final, colegul meu, pe care îl cunosc de douăzeci de ani și cu care m-am mutat aici în Moldova, participând la fondarea școlilor din Orizont, se află în închisoare în Turcia. Eu am fost eliberat după ce serviciile secrete - prin diverse apeluri și verificări – au constatat că numele meu nu este pe lista lor.”
Ambasadele și consulatele turcești, susținute de agenții precum Tika (Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă) și Diyanet (Direcția pentru Religii), întocmesc profilurile adversarilor politici și ale criticilor guvernamentali aflați în străinătate", spune Abdullah Bozkurt, jurnalist și ex-corespondent pentru ziarul fondat de liderul mișcării Hizmet Fetullah Gülen Zamanul de azi. La câteva luni după tentativa de lovitură de stat din 2016, el a fost forțat să fugă în Suedia, unde este acum director al Centrului pentru libertate din Stockholm, un centru de monitorizare a activității represive a regimului Erdoğan.
"Numele lor sunt introduse în liste, aproape un fel de" listă neagră", pe baza cărora sunt începute operațiunile secrete represive. Documentele confidențiale pe care am lucrat arată modul în care această activitate de dosar în Turcia duce la investigații și plângeri chiar și fără prezența acuzatului în zonă. Mai mult existența acestui dosar are adesea repercusiuni asupra membrilor familiei celui vizat de o asemenea anchetă secretă și fără fundament. Realitatea este că Turcia folosește metode ilegale deoarece incriminările gheleniștilor se bazează pe elemente artificiale și acuzațiile sunt deseori fabricate.
Practic, dacă aceste dosare ar fi legale din punct de vedere al dreptului internațional, justiția turcă ar putea trece foarte bine prin canalele desemnate, adică prin folosirea pactele bilaterale de extrădare, lucru pe care nu îl face, punând în schimb presiune pe diverși aliați de conjuctură pentru a executa așa zisele extrădări. Astfel de situații ilegale crează și noi incidente judiciare, astfel că din neatenția autorităților judiciare molodvenești, unii dintre cetățenii turci se află în situația paradoxală de a fi reținuți simultan în închisorile turcești și de a beneficia de statutul de refugiat în Moldova. O situație juridică extremă și care nu are corespondent în Uniunea Europeană.
Prin urmare, atitudinea adoptată de autoritățile din diferite țări implicate în încercările de extrădare se dovedește a fi fundamentală în determinarea rezultatelor campaniei represive demarate de regimul Erdoğan. De foarte multe ori Turcia încearcă să-și folosească influența politică și economică în unele zone pentru a finaliza operațiunile de răpire și extrădare sau exploatează relațiile de încredere ale aparatelor de informații respective.
În cazul Moldovei, relația de dependență a devenit din ce în ce mai strânsă în ultimii ani, având în vedere profunzimea investițiilor turcești pe teritoriu (în special prin Tika) și prezența regiunii turcești Gagauzia, care a beneficiat întotdeauna de ajutorul de la Ankara (la scurt timp după arestarea celor șase cetățeni turci, președintele turc a făcut o vizită în acea zonă). În timpul vizitei președintelui Moldovei, Igor Dodon, la Ankara, la sfârșitul lunii decembrie 2020, pentru a discuta legăturile de securitate și economice, Erdoğan nu a mulțumit pentru „colaborarea” legată de extrădarea celor șase profesori. Atitudinea otomanică a sultanului de la Ankara trebuie să atragă atenția asupra modelului de sper putere regională pe care Turcia de astăzi dorește să îl imporime, încălcând fundamental drepturile și libertățile cetățenilor ei și ai ai altor state.
În mod similar, o strategie de pătrundere în domeniul sprijinului financiar a existat de ceva vreme în zona balcanică, atât de mult încât a fost utilizată categoria „neo-otomanismului” pentru a indica influența în creștere a Turciei. În martie 2018, șase cetățeni turci au fost arestați în Kosovo într-o manieră similară cu cea angajată în Moldova, ceea ce a condus, printre altele, la demisia ministrului de Interne, Flamur Sefaj, și a șefului de informații Driton Gashi. Alte episoade de răpiri și extrădări au avut loc în Bulgaria, în Ucraina și la începutul noului an în Albania.
Este de remarcat că în cazul statelor slabe, aflate la granițele UE, regimul Erdoğan își impune cu ușurință dorințele ilegale. Sunt aceleași națiuni afectate de extrădări care au grijă să nu iasă din echilibrul cu Uniunea Europeană dar menținând în același timp relații bune cu Turcia.
În cazul țărilor cu o democrație puternică și un stat de drept, este clar că Turcia nu poate acționa cu impunitate și există reacții. Germania, de exemplu, a lansat câteva investigații împotriva lui Diyanet pentru presupuse activități de hărțuire împotriva cetățenilor turci din zonă. În Elveția, a fost emis un mandat de arestare pentru prima dată pentru doi oficiali ai ambasadei, probabil sub acoperire a serviciilor de informații turcești, acuzați, cu dovezi, că ar fi încercat să răpească un antreprenor afiliat mișcării Gülen care a locuit la Geneva timp de patruzeci de ani. Suedia are un program extrem de bine fundamentat legal și financiar pentru a proteja refugiații turci de furia celor de la Ankara.
Este important de înțeles că jocul turcesc aduce atingere autorității unice europene asupra drepturilor omului și obligativitatea respectării lor de către toate statele semnatare. Ca atare, un front comun și un proces integrat, pan continental de educare a reprezentanților institutțiilor statului, de la nivel judicir până la nivel de agenții de informații, este nu numai de dorit dar obligatoriu de construit.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să fi ordonat atacul cu agent neurotoxic Noviciok asupra ex-colonelului agenţiei de spionaj militare ruse GRU Serghei Skripal în 2018 într-un act "uimitor de imprudent" care a dus la moartea unei femei britanice nevinovate, concluzionează o anchetă independentă efectuată în Marea Britanie, potrivit Agerpres și Reuters.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
