Propunerea de a dezvolta un nou avion de luptă F-55, o variantă cu două motoare a F-35, este privită cu mult scepticism de către experții din industrie, care o consideră o manevră strategică a companiei Lockheed Martin pentru a menține fluxul de finanțare de la Pentagon, în special după pierderea contractului pentru avionul de generația a șasea, F-47, în favoarea Boeing. Criticii susțin că proiectul, prezentat ca un „super upgrade”, este în realitate o încercare de a masca problemele fundamentale ale platformei F-35 și de a evita consecințele financiare ale unor programe cu probleme.

Spania nu mai ia în considerare opțiunea achiziționării avioanelor de luptă F-35 fabricate în SUA, anunță Reuters. Ziarul El País relatase mai devreme, miercuri, că Executivul de la Madrid a renunțat la planurile de a cumpăra F-35, avion fabricat de gigantul american Lockheed Martin.

Polonia are un contract în desfășurare cu SUA pentru achiziția a 250 de tancuri americane Abrams. E vorba de M1A2 Abrams în versiunea SEPv3. Concomitent există și un alt contract pentru 116 tancuri M1A1 Abrams FEP, în uz, angajament parafat în 2023. Cu aceste achiziții Polonia e de departe cel mai mare operator de Abrams din Europa și al treilea în lume, după Egipt și desigur, SUA. Dar în ultimele zile în presa poloneză au apărut informații controversate cu privire la mentenanța acestor tancuri.

Revista Military Watch Magazine a informat, în ediția din 02.08.2025, că avioanele de luptă rusești Su-57 de generația a cincea au fost echipate cu arme hipersonice. Publicația a citat o declarație în acest sens a șefului Statului Major Principal și prim-locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice Ruse, general locotenent Alexander Maksimtsev.

Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.

O evaluare rapidă a atacurilor cu drone aeriene rusești asupra teritoriului Ucrainei arată o tendință de-a dreptul îngrijorătoare dacă ne referim fie și doar la aspectul cantitativ al acestora.

Lockheed Martin și Rheinmetall au anunțat astăzi, 4 august, succesul primului test de tragere reală al sistemului GMARS (Global Mobile Artillery Rocket System). Evenimentul marchează o etapă crucială în dezvoltarea unei platforme ce combină puterea de foc a unui lansator M270 cu mobilitatea unui șasiu pe roți, țintind direct nevoia pieţei europene de sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune.

Confruntându-se cu probleme cronice de producție, costuri exorbitante și provocări tehnice nerezolvate, Rusia a propus Indiei o versiune localizată a tancului său de ultimă generație T-14 Armata, într-o mișcare ce pare menită nu doar să consolideze parteneriatul strategic, ci și să salveze un program militar aflat în dificultate. 

Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat semnarea unui acord-cadru cu Lockheed Martin Corporation pentru producția și livrarea unor loturi suplimentare de rachete de croazieră AGM-158 JASSM-ER și rachete anti-navă AGM-158C LRASM. Valoarea potențială totală a contractului se ridică la 4,3 miliarde de dolari, cu o tranșă inițială de 1,4 miliarde de dolari disponibilă la semnare.

În luna iunie, la Paris, în cadrul Paris Air Show, Lockheed Marin a prezetat în premieră în Europa prototipul elicopterului S-97 Raider, dar și o machetă a viitoarei generații, platforma X2, promovată în cadrul programului companiei în cadrul programului NATO Next Generation Rotorcraft Capability (NGRC) care are ca scop înlocuirea în viitor a UH-60 Black Hawk, AW101, NH90 sau Puma. Și ajungem astfel la două strategii diferite: Elicoptere cu pedigree militar, de la concepție până la fabricație sau versiuni civile militarizate?

Săptămâna trecută, după un interviu a ministrului Apărării din Cehia, interviu acordat în presa cehă, au fost dezvăluite nemulțumiri ale Cehiei cu privire la capacitățile tehnice ale obuzierelor autopropulsate franceze CAESAR, folosite intens și de Ucraina. Răspunsul companiei producătoare nu a întârziat să apară. 

Cum s-a ajuns aici și care sunt de fapt nemulțumirile cehilor?

Trebuie amintit că Cehia are un contract în derulare pentru achiziția etapizată a mai multor obuziere autopropulsate pe roți de 155 mm de tip CAESAR, achiziție parafată de actuala opoziție și criticată de actuala putere, lucru care implică și o confruntare politică. În prezent există chiar informații potrivit cărora Praga ar dori să anuleze contractul.

Decizia Sloveniei a fost luată din cauza „încălcărilor dreptului internațional, dreptului umanitar și drepturilor omului de către Israel în Cisiordania și Gaza”.

Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.

România a ratat șansa de a semna un contract important de export de tehnică militară cu Bulgaria în anul 2023, din cauza lipsei unui cadru legislativ care să permită vânzarea de echipamente militare prin mecanismul guvern-la-guvern (G2G). Exact aceeași poveste se întâmplase înainte de bulgari și cu Slovacia, care a fost și ea interesată de Piranha 5 „made in Romania”. Despre acest lucru publicația noastră a scris mult, dar acum au apărut și explicațiile din perspectivă legislativă.

Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.

Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.

După ani de zile în care programul privind achiziția de tancuri moderne de luptă nu a fost o prioritate, războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a schimbat nu doar strategia României, dar și a altor țări aliate. Țara noastră s-a orientat către tancuri americane M1 Abrams, dar e doar o primă fază a achiziției. Planul e ca în viitorul apropiat această etapă să fie completată cu alte achiziții de tancuri. K2 Panther produs de Hyundai Rotem, unul din cele mai moderne tancuri principale de luptă din lume, dar și Leopard 2 al Rheinmetall au apărut în discuție imediat. Sunt însă câteva aspecte esențiale în ceea ce privește achiziția de tancuri iar războiul din Ucraina a arătat importanța acestor aspecte.

O echipă de doar patru ingineri ucraineni, pornind de la o simplă barcă de pescuit în vara anului 2022, a declanșat o revoluție în războiul naval. Dezvoltarea și evoluția explozivă a seriei de drone navale (USV) Magura, care a culminat cu platforme capabile să doboare avioane de vânătoare, a neutralizat practic Flota Rusă la Marea Neagră și a rescris doctrinele navale pentru o nouă eră a conflictelor asimetrice. Aceasta este povestea, dezvăluită în premieră de analistul H.I. Sutton în publicația Naval News, a modului în care inovația rapidă a învins forța brută.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A. 

Pentru prima dată de la lansarea proiectului, Rusia a testat în mod public configurația completă a complexului său de asalt robotic greu „Shturm”, un sistem avansat dezvoltat de Uralvagonzavod (UVZ) pe baza șasiurilor de tanc T-72 și T-90. 

Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.

Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România? 

Războiul aerian din Ucraina s-a transformat fundamental, trecând de la raiduri aeriene directe la lovituri cu rachete și drone lansate de la distanță (standoff). Această schimbare nu este o speculație, ci o observație clară a militarilor care opereaza avioane de supraveghere E-3 Sentry ale NATO, care patrulează la granița estică a alianței și documentează nașterea unei noi realități: dominația apărării antiaeriene și sfârșitul visului supremației aeriene clasice.

Într-unul dintre cele mai clare semnale ale transformării sale strategice, Germania face un pas decisiv pentru a-și dezvolta o capacitate de atac la mare distanţă, lansând un proiect ambițios pentru drone de luptă cu rază lungă de acțiune. Programul, care a atras deja trei consorții puternice formate din giganți industriali și startup-uri, vizează dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) cu o platformă capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță, depășind cu mult raza actualelor rachete de croazieră Taurus.

În spatele frontului din Ucraina, se conturează o nouă linie de producție pentru mașina de război a Rusiei, una care trece direct prin Belarus. Regimul de la Minsk și-a asumat un rol central în subminarea sancțiunilor occidentale, transformându-și rapid industria națională într-un centru vital pentru fabricarea de componente critice destinate arsenalului rusesc de drone și rachete. Această strategie, semnalată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), nu reprezintă doar un sprijin politic din partea Belarusului, ci o integrare industrială profundă, cu implicații directe pentru securitatea flancului estic al NATO.

Noul plan de achiziții al Germaniei, evaluat la peste 22 de miliarde de euro doar pentru platformele terestre și aeriene majore, reprezintă un pas decisiv în strategia cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.

Ucraina este pe punctul de a primi o canitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon. 

Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.

Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.

O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare. 

Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.

Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.

Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.

Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.

O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete. 

Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora. 

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.

În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.

SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.

Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.

Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.

,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.

Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.

O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.

Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.

La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.

Marea Britanie face un pas important, dar calculat, în sprijinirea Ucrainei, proiectând o nouă rachetă balistică tactică, cu capacitate impresionantă și un cost aparent „de criză”. Anunțul, făcut de secretarul Apărării, John Healey, a indicat o nouă direcţie a evoluției conflictului, sugerând o schimbare de paradigmă: nu doar asistență punctuală, ci o investiție strategică pe termen lung, care implică tehnologie de ultimă generație.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.

Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.

Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni. 

China cunoaște o creștere rapidă și susținută a dimensiunii și capacităților forțelor sale nucleare, au declarat experți militari și în armament din SUA, în timp ce și-a revizuit doctrina nucleară, pentru a include opțiunea de a le utiliza în cazul în care nu reușește să invadeze Taiwanul.

Rusia nu are nicio intenție de a discuta despre o posibilă desfășurare a unităților militare străine în Ucraina, deoarece consideră acest lucru inacceptabil.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat astăzi (03.09.2025) că este gata pentru o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu condiția ca acesta să fie bine pregătit. În același timp, el i-a cerut liderului ucrainean să vină la Moscova pentru a discuții bilaterale, a scris Reuters. Zelenski, a cărui țară rezistă agresiunii ruse de patru ani, l-a încurajat de mult timp pe Putin să organizeze o întâlnire, pe care președintele american, Donald Trump, a cerut-o până acum fără succes. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a numit inacceptabilă propunerea de astăzi pentru o întâlnire la Moscova.

Deși se pretinde neutră în conflictul din Ucraina, China se dovedește a fi un pilon vital al mașinăriei de război a Rusiei, asigurând un flux constant de componente pentru producția de drone. O investigație detaliată a publicației The Telegraph scoate la lumină o rețea complexă de companii chineze care, în ciuda sancțiunilor internaționale, au furnizat Rusiei materiale esențiale în valoare de peste 63 de milioane de dolari în perioada 2023-2024. Acestea au ajuns direct la producătorii de drone, în special la cei implicați în fabricarea temutelor UAV-uri de tip Shahed.

În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?