Vorbind despre garanțiile de securitate fiabile și reale de care Ucraina are acum nevoie pentru a pune capăt războiului, Zelenski a adus în atenție eșecul implementării prevederilor Memorandumului de la Budapesta în care semnatarii „were fucking Ukraine”, după cum s-a exprimat acesta într-o manieră extrem de directă.
Memorandumul, semnat în 1994, oferea garanții de securitate Ucrainei în schimbul renunțării la armamentul nuclear deținut. Zelenski a reamintit că memorandumul trebuia să ofere Ucrainei garanții de securitate din partea a cinci țări: Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, Franța și China. Cu toate acestea, când Federația Rusă a ocupat Crimeea și o parte din regiunile Donețk și Lugansk, semnatarii și-au ignorat obligațiile.
„Memorandumul de la Budapesta conținea garanții de securitate pentru Ucraina. Inițial au fost cei mai importanți trei garanți de securitate pentru Ucraina, trei prieteni strategici și parteneri ai Ucrainei – SUA, Rusia, Marea Britanie. Apoi s-au alăturat Franța și China. Erau cinci state. Acum înțelegem că acestea nu sunt garanții de securitate. În text era scris „asigurări”. Acestea sunt cele mai mari state, acestea sunt cele cinci nucleare. Acum ar trebui să-i găsim pe toți cei care au venit cu toate astea și să fie băgați la închisoare…”
„Memorandumul prevedea că, în cazul unei încălcări a integrității teritoriale a Ucrainei, toți garanții ar trebui să organizeze de urgență consultări. Am trimis solicitări relevante de trei ori, dar nimeni nu a venit și nici nu a răspuns. De ce? Ce naiba! Este de înțeles? Așa cum rusul a fost al naibii, la fel toți ceilalți garanți au fost ai naibii [“were fucking”] cu această țară, cu acest popor, cu aceste garanții de securitate”, a declarat textual președintele ucrainean.
„Acesta este un rahat”, a mai declarat Zelenski despre promisiunile făcute de SUA înainte de invazia rusă pe scară largă. Președintele ucrainean a numit astfel de garanții „promisiuni goale” și a pus sub semnul întrebării valoarea lor în viitor.
"Cum poți să ai încredere în aceste promisiuni? O bucata de hartie cu cuvintele 'te vom salva' nu este o garanție. Este doar un deșeu de hârtie", a subliniat acesta.
Președintele a criticat, de asemenea, acordurile de la Minsk, numindu-le „un al doilea vagon cu deșeuri de hârtie” și a reamintit că Statele Unite nu au participat deloc la acest proces în timpul administrației Barack Obama.
În plus, Zelenski a acuzat-o pe Angela Merkel că a blocat invitația Ucrainei la NATO la summitul de la București din 2008. Potrivit acestuia, chiar și președintele american de atunci George W. Bush a susținut o astfel de mișcare, dar Germania s-a opus.
Tot în cadrul interviului, Zelenski a declarat că i-a cerut lui Trump să dea Kievului cele 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate, cu care “vom cumpăra arme din SUA”, și a subliniat că, tehnic, Ucraina ar putea primi invitația de aderare la NATO chiar și cu teritoriile ocupate temporar, iar efectele articolului 5 din Tratatul să se aplice doar acelor teritorii aflate sub controlul Kievului.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Ucraina a moștenit aproximativ 2.000 de vectori nucleari, inclusiv rachete balistice intercontinentale și bombardiere strategice pentru a le livra. La acea vreme, Ucraina era a treia putere nucleară din lume.
În 1994, s-a ajuns la un acord între Ucraina, Rusia, Statele Unite și Regatul Unit, intermediat de președintele american de atunci Bill Clinton. Acordul prevedea că Ucraina va renunța voluntar la arsenalul său nuclear în schimbul garanțiilor de securitate.
Conform acestor termeni, Rusia s-a angajat să respecte independența, suveranitatea și granițele teritoriale ale Ucrainei și să se abțină de la amenințări sau de la utilizarea forței împotriva independenței politice sau a integrității teritoriale a țării. Moscova a promis, de asemenea, că va evita amenințările cu arme nucleare.
SUA și Marea Britanie, la rândul lor, au oferit Ucrainei garanții de securitate, declarându-se gata să sprijine țara în cazul în care aceasta devine victimă a agresiunii. Cu toate acestea, documentul nu conținea și mecanismele concrete de răspuns la eventualele încălcări ale înțelegerii, făcându-l un instrument ineficient în asigurarea securității Ucrainei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Apariția unor noi avioane de luptă chinezești în ultimele săptămâni – două potențiale bombardiere (unul mare iar celălalt mediu), o aeronavă mai mică de dimensiunile unui avion de vânătoare și o nouă platformă AWACS – nu a influențat deciziile recente ale conducerii actuale a Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) privind programul NGAD sau perspectiva strategică mai largă a serviciului, a spus secretarul USAF, Frank Kendall.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Turcia intră în sângerosul conflict din Sudan cu o inițiativă de soluționare a crizei, beneficiind de relația sa strânsă cu comandantul armatei Abdel Fattah al-Burhan, care consideră Ankara unul dintre cei mai importanți aliați ai săi după ce a primit de la aceasta armele ofensive cu care și-a câștigat o poziție importantă în actualul raportul de putere din țară.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr a declarat că îşi doreşte să crească efectivul Armatei României, care s-a redus în timp şi doreşte să ajungă la 100.000 de cadre, de la 85.000 cât sunt acum împreună cu civilii.
Portalul finlandez de radiodifuziune Yle a anunțat, pe 07.01.2025, că, până la sfârșitul acestei săptămâni, statele membre NATO vor începe să protejeze instalațiile critice din Marea Baltică cu 10 nave de luptă.
Compania de apărare KNDS Franța încearcă să impulsioneze proiectul tancului european de generație urmăroare (cunoscut sub denumirile Eurotank și MGCS), aflat în faza de amânare a deciziei majore, și prezintă o filmare impresionantă cu tunul pe care-l propune pentru echiparea Eurotancului.
Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a vorbit despre operațiunile masive de dezinformare care se desfășoară în spațiul public, în special pe social media, și care vizează slăbirea încrederii în Armată și în instituțiile statului. Pe lângă imagini cu tehnică militară care nici măcar nu se află în dotarea Armatei României, prezentate cu mesajul „Armata română se deplasează către Ucraina pentru a lua parte la război”, un alt subiect folosit intens e că „Armata va deveni obligatorie”.
Dronele ucrainene au lovit din nou în adâncimea teritoriului rus, în orașul Engels din regiunea Saratov, care găzduiește o importantă bază unde sunt dislocate bombardiere Tu-95 și Tu-160 folosite intens de ruși în lovituri asupra Ucrainei.
Într-un recent interviu cu podcasterul american Lex Friedman, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat semnatarii Memorandumului de la Budapesta că nu au reacționat mult timp la încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei.
Preşedintele ales american Donald Trump a declarat marţi că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO, exprimându-şi totodată regretul că nu se va putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin înainte de învestirea sa, potrivit Agerpres și Reuters.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Ucraina a impresionat în multe rânduri pe parcursul conflictului de aproape trei ani cu Rusia, însă domeniul în care armata ucraineană s-a evidențiat clar este cel al utilizării dronelor aeriene de luptă, de la micile FPV-uri, la aparatele mai mari, precum Bayraktar TB-2.
Președintele ales Donald Trump a avertizat că, dacă ostaticii ținuți în Gaza de Hamas nu vor fi eliberați până la învestirea sa pe 20 ianuarie, „iadul se va dezlănțui în Orientul Mijlociu.”
Tancurile britanice Challenger 2 revin în centrul atenției, după ce canale de propagandă pro război ruse au susținut că forțele ucrainene le folosesc în contraofensiva surpriză din regiunea Kursk din Rusia.
Un pilot de vânătoare ucrainean, zburând la bordul unui avion F-16, a stabilit un record privind numărul de rachete doborâte la o singură ieșire.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează Agerpres și AFP.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Mulți ar spune, bazându-se pe experiența războiului din Ucraina, elicopterul de recunoaștere și atac nu mai are viitor. Francezii sunt mai inventivi și se adaptează.
Mai mult de 51.000 de gospodării au rămas fără gaz şi 1.500 de apartamente nu au încălzire în regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova, au anunţat luni regimul de la Tiraspol, în timp ce Republica Moldova şi Rusia se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice în urma încetării transportului de gaz rusesc prin Ucraina, transmit Agerpres și Reuters.
Portalul belgian Army Recognition a informat, pe 06.01.2025, că primul regiment rus de sisteme de rachete de apărare antiaeriană S-500 Prometheus va avea misiunea de a apăra Podul Crimeea. Această evoluție urmează rapoartelor anterioare ale serviciilor secrete ucrainene de la mijlocul anului 2024, care sugerau că elemente ale S-500 fuseseră deja desfășurate în Crimeea în capacitate experimentală.
În prezent, Rusia dispune de aproximativ 1.200 de avioane de luptă de toate tipurile, inclusiv dacă le luăm în calcul pe cele ale aviației strategice. Un interesant raport prezentat recent arată că o mare parte din acestea se află la finalul ciclului de viață.
A murit Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen, un personaj controversat considerat de francezi cel care a pus bazele extremei drepte, azi divizată în două partide.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să negocieze încheierea războiului cu ruşii ca pas final după o întâlnire cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi cu reprezentanţii Uniunii Europene (UE) şi abia după ce obţine de la aceştia din urmă un nivel satisfăcător de garanţii de securitate pentru Ucraina, informează Agerpres și EFE.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a afirmat luni, într-un mesaj pe reţeaua sa socială după anunţul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, că este în interesul Canadei să devină 'al 51-lea stat' al Statelor Unite, transmit Agerpres și AFP.
Elbit Systems Ltd. a obținut un contract în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru furnizarea către o țară europeană NATO a sistemelor sale multistrat (multi-layered) de luptă împotriva avioanelor fără pilot (Counter Unmanned Aerial Systems - C-UAS). Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani, potrivit celor de la Elbit.
Rusia continuă să acumuleze pierderi de vehicule care sunt probabil nesustenabile pe termen mediu, scriu analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului. Capacitatea de producție a Rusiei ar putea să nu țină pasul.
Un startup estonian a dezvoltat o rachetă în miniatură concepută pentru a contracara dronele care zboară la mică altitudine, pe care intenționează să o testeze în Ucraina luna aceasta, în timp ce atacurile cu drone rusești continuă să provoace haos în întreaga țară sfâșiată de război.
Trupele ucrainene au reluat acțiunile ofensive în regiunea Kursk a Federației Ruse în cel puțin trei zone de pe frontul ucrainean și au realizat progrese tactice pe 5 ianuarie, au confirmat analiştii Institutului pentru Studierea Războiului.
După ce în toamna anului trecut rușii s-au lăudat că Su-57, avionul de generația a 5-a dezvoltat de industria rusă, e combat proven cu performanțe „uluitoare” împotriva Ucrainei, acum un pilot de Su-57 a fost „scos” în presă pentru a povesti despre ceea ce el a descris a fiind un „armăsar de rasă pură” în aviația militară mondială.
