Poți descărca aplicația:
În pofida narativului folosit de Hamas, cele 11 zile de conflict au demonstrat clar superioritatea militară a Israelului și victoria Tel Avivului. Față de confruntările precedente dintre Israel și Hamas, de data aceasta nu doar că nu a mai fost nevoie de o invazie terestră a Fâșiei Gaza, dar Hamas nu a mai avut capacitatea de a ataca prin tuneluri în teritoriul israelian, sau de a apela la atacuri sinucigașe împotriva populației civile ori împotriva forțelor IDF. Iar acest lucru se datorează unui „zid subteran” prin care Israelul a blocat celebrele tuneluri folosite de teoriștii din Gaza.
Ovidiu Raețchi, autorul volumului „Tzahal. O istorie armatei israeliene” și unul dintre cei mai documentați și avizați experți pe zona Orientului Mijlociu, a analizat în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern” difuzată de DC News TV, de săptămâna trecută, alegerile din Israel și conflictul din Gaza din luna mai. Iar ceea ce s-a întâmplat în cele 11 zile de confruntări e o radiografie a situației diplomatice și militare din Orient, e de părere Raețchi.
„Conflictul din Gaza ne-a oferit o radiografie a situației diplomatice și militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Am observat pe de o parte poziționarea foarte moderată a puterilor sunnite, care au acorduri de pace cu Israelul, respectiv Egiptul și Iordania, dar și a celor din valul Abraham precum Emiratele Arabe Unite și Marocul”, spune acesta.
Ovidiu Raețchi a subliniat și poziția Hezbollah, care nu a intervenit în conflict și a lansat doar câteva tiruri de rachete din Liban, de solidarizare cu Hamas. „Dar știm că atunci când Hezbollah vrea cu adevărat să intervină o face”.
Ovidiu Raețchi a explicat succesul Israelului prin creșterea semnificativă a capacității de a izola Fâșia Gaza. În acest sens a dat exemplul proiectului clasificat „zidul subteran” prin care Israelul a blocat de această dată celebrele tuneluri ale Hamas din Gaza în teritoriul israelian.
„Cel mai important e faptul că am sesizat o scădere semnificativă a capacității de amenințare exercitată de Hamas. Explicația din punctul meu de vedere e creșterea semnificativă a capacității israeliene de a izola Fâșia Gaza. În primul rând datorită completării zidului de frontieră, care e mai vechi în Gaza, cu un zid subteran, care din informațiile mele a fost finalizat chiar în această perioadă. Se lucra la el în urmă cu 3-4 ani, e posibil ca pandemia să îl fi întârziat, dar oricum lucrările au un caracter clasificat, zidul având o valoare militară extraordinară”, a precizat Ovidiu Raețchi.
Ovidiu Raețchi a sesizat că în comparație cu alte confruntări, de data aceasta au dispărut atacurile Hamas în teritoriul israelian, dând exemple de atacuri sinucigașe care vizau populația civilă, despre atacuri împotriva IDF, tancuri atacate la graniță și răpiri ale personalului militar, toate acestea petrecându-se în conflictele precedente. „Nu am mai avut nicio operațiune semnificativă de acest gen”, a conchis Raețchi, care a subliniat că e de părere că zidul subteran construit de Israel are un rol foarte important în acest succes.
„Cred că zidul subteran are un rol extrem de important pentru că operațiunile Hamas aveau loc prin celebrele tuneluri ale Hamas dintre Israel și Fâșa Gaza”, a precizat Raețchi.
Acesta a sesizat și un fapt interesant în teroria privind succesul zidului subteran al Israelului prin care a blocat tunelurile Hamas. În momentul în care IDF a lansat capcana și a anunțat că a invadat Gaza, teroriștii Hamas s-au ascuns în tuneluri care ulterior au fost bombardate de aviația militară israeliană.
„Tunelurile erau folosite pentru a se ascunde războinicii nu pentru a ataca Israelul. Cu alte cuvinte tunelurile există încă, însă nu mai pot fi folosite pentru a pătrunde în Israel ci doar pentru a găzdui militari și armament Hamas”, a conchis Ovidiu Raețchi.
Pe 20 septembrie, în cadrul Conferinței Air, Space & Cyber organizată de Asociația Forțelor Aeriene ale SUA, Boeing a prezentat un nou concept de rachetă aer-aer cu rază lungă de acțiune. Arma, denumită chiar LRAAM (rachetă aer-aer cu rază lungă de acțiune), este compusă din două secțiuni, un corp principal, denumit „vehicul ucigaș”, atașat la o secțiune de propulsie la care se renunță după consumarea combustibilului.
Ministerul apărării din Lituania a recomandat consumatorilor să evite cumpărarea de telefoane mobile chinezeşti şi a sfătuit populaţia să renunţe la cele pe care le are, după ce un raport guvernamental a constatat că aceste dispozitive au încorporate capabilităţi de cenzură, informează miercuri Reuters.
Camera Reprezentanţilor va vota 'înainte de sfârşitul săptămânii' un nou pachet financiar pentru scutul antirachetă israelian 'Iron Dome', a promis marţi şeful majorităţii democrate, ca răspuns la o controversă aprinsă provocată de retragerea sumei respective dintr-un alt proiect de lege, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis miercuri ''un răspuns puternic'' după tentativa de asasinat care l-a vizat pe unul dintre consilierii săi, un atac pe care el îl consideră îndreptat asupra eforturilor sale de reformare a Ucrainei, relatează AFP, Unian, Reuters şi Interfax-Ukraina.
Danemarca, unul din aliaţii cei mai apropiaţi ai Statelor Unite în Europa, 'nu înţelege câtuşi de puţin' criticile franceze şi europene la adresa Washingtonului în criza submarinelor, a afirmat miercuri prim-ministrul Mette Frederiksen, apărându-l pe 'foarte loialul' preşedinte american Joe Biden, informează AFP.
Puitorul de mine şi plase "Viceamiral Constantin Bălescu" (PM-274), cu un detaşament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, pleacă joi, 23 septembrie, din portul militar Constanţa, pentru a participa la Operaţia EUNAVFOR MED "Irini", în Marea Mediterană, în perioada 1 octombrie - 31 decembrie, informează Forțele Navale.
DefenseRomania a participat la evenimentul organizat de francezii de la Arquus, parte a grupului AB Volvo, în care grupul francez a prezentat blindatul ușor Sherpa 4x4 cu care vor intra în licitația organizată de MApN.
Preşedintele Klaus Iohannis conduce, de marţi până joi, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care se desfăşoară la New York, în Statele Unite ale Americii.
