Pentru stabilirea datei Zilei NATO în România s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român, la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).
Un eveniment de referinţă pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO şi a semnificaţiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic.
Aceasta este marcată printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.
La summitul de la Washington, din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul şi estul Europei să adere la organizaţie. Alianţa a prezentat documentul intitulat "Membership Action Plan", mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi demersurile diplomaţiei române, au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizaţiei. Oficiali ai Alianţei au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni desfăşurate sub egida Alianţei.
După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul din capitala Cehiei, cu şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.
Summitul NATO de la Praga, desfăşurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluţia organizaţiei şi cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a şapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, precum şi angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.
Potrivit Agerpres, la 1 martie 2004, preşedintele Ion Iliescu a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la Alianţă. La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care, după ce a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie 2008 a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la Bucureşti, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean.
Delegaţia greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croaţia şi Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianţei la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord este cel mai recent stat membru al organizaţiei, din 27 martie 2020. NATO cuprinde în prezent 30 de state membre, conform MAE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Livrarea avioanelor militare poloneze MiG-29 către Ucraina este pe cale să se deblocheze după ce în urmă cu doar o lună acest proces continua să fie unul înghețat de mai bine doi ani și jumătate.
România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a amintit că în ultima zi a vizitei sale de lucru a vizitat fabrica Thales de la Limours, cel mai mare centru de producţie de radare din Europa, un hub tehnologic de vârf.
Șeful statului a fost însoțit de Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Radu Miruță, ministrul al economiei care îndeplinește și rolul de ministru interimar al apărării, Alexandru Nazare, ministru al finanțelor , precum și de consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lazurcă.
NATO prezintă primele informații despre sistemul MEROPS, despre care fostul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, declara acum mai bine de o lună că se află deja în țară.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
„Vom conduce Venezuela până când va avea loc o tranziție corespunzătoare”, a zis Donald Trump.
Escadrila 48 Vânătoare din cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii e formată din 16 avioane F-16 Fighting Falcon livrate pe parcursul anului trecut din Norvegia. Avioanele fac parte din cele 32 achiziționate de România din statul nordic, dar provocarea modernizării bazei de aici și pregătirea facilității pentru a opera avioane F-16 a fost un proces complex. Realizat înainte de termen.
Donald Trump a publicat o poză cu Nicolas Maduro capturat.
Rusia este profund îngrijorată şi condamnă "actul de agresiune armată" împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, a declarat sâmbătă Ministerul rus de Externe, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
SUA au mărit comanda pe care au făcut-o companiei Raytheon pentru producția de rachete de croazieră Tomahawk în versiunea Block V, aceasta fiind de altfel și cea mai avansată versiune a temutelor rachete de croazieră americane. Există doi aliați care au depus comenzi și pentru care cel mai probabil s-a luat această decizie.
Președintele Donald Trump a anunțat în urmă cu puțin timp că forțele speciale ale SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro care a fost deja scos din Venezuela.
Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, în urma unei operațiuni spectaculoase a Armatei americane în Venezuela.
Explozii puternice, însoţite de sunete asemănătoare unor survolări, s-au auzit în jurul orei locale 02:00 (06:00 GMT) sâmbătă la Caracas, Venezuela.
Senatorul republican Mike Lee a declarat sâmbătă că a discutat la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a spus că acţiunea SUA în Venezuela "se încadrează probabil în autoritatea inerentă a preşedintelui (Trump), în temeiul Aticolului II din Constituţie, de a proteja personalul american de un atac iminent", relatează agențiile Agerpres și DPA.
SUA desfășoară în aceste momente o operațiune militară în Venezuela. Pe cerul capitalei statului sud-american au putut fi observate inclusiv mai multe elicoptere militare ale Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) americane, după ce o serie de explozii majore s-au înregistrat în mai multe orașe din Venezuela. Regimul Maduro a confirmat atacul și a declarat stare de urgență.
Rușii folosesc intens în încercarea de a găsi clienți externi pentru avionul lor de generația a 5-a Su-57, ceea ce în România a devenit deja o frază celebră: „E doar strategie de marketing”. În acest sens, Su-57 e prezentat pe piața externă ca fiind un „avion mai sigur decât F-35 Lightning II” american.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că intenţionează să îl înlocuiască pe actualul ministru al apărării, Denis Şmigal, şi să îl numească în această funcţie pe Mihailo Fedorov, în prezent ministru al transformării digitale şi prim-vicepremier, în vârstă de 34 de ani.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Serviciul de Informații Externe (SBU) din Ucraina a avertizat, pe 02 ianuarie, că Rusia ar putea pregăti “o provocare la scară largă cu victime umane”, ca parte a eforturilor sale de a perturba negocierile de pace mediate de SUA.
Presa arabă a dezvăluit că a obținut documente și înregistrări audio privind mișcări secrete conduse de figuri proeminente din regimul Assad. Aceste mișcări au ca scop reorganizarea rândurilor și lansarea de operațiuni militare în regiunea de coastă siriană, în încercarea de a remodela peisajul de securitate și de a contesta autoritatea actuală din țară.
Ucraina rezistă de aproape patru ani invaziei pe scară largă a Rusiei și, în ciuda dificultăților din Est, situația pe front e mai degrabă blocată de aproape doi ani. Beneficiind și de tehnică militară occidentală, deși multe echipamente au fost livrate în număr mic, ucrainenii au reușit în cei aproape patru ani de război să-și dezvolte industria de apărare, azi o mare parte din tehnică fiind de producție autohtonă, în cazul dronelor ucrainenii excelând. Dar care sunt cele mai așteptate arme din 2026?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat postului Kanal 24, în una din ultimele zile ale anului trecut, a făcut bilanțul pe 2025 și a numit obiectivele pentru noul an. După ce, pe 1 ianuarie, a prezentat declarațiile lui Sirski privind cele mai relevante operații ucrainene din 2025, Defense România relatează, în acest articol, despre cele mai recente transformări ale armatei ucrainene și cum va aborda ea anul 2026.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că i-a cerut lui Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații militare (GUR), să devină noul său șef de cabinet, ocupând astfel postul vacant de câteva săptămâni, rămas în urma demisiei ''mâinii drepte'' a lui Zelenski, Andrii Yermak, implicată într-un scandal de corupție.
Un consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Larijani, l-a avertizat vineri pe Donald Trump cu privire la riscul de "destabilizare" în Orientul Mijlociu, în urma unei declaraţii a preşedintelui american, care a spus că Statele Unite ar putea "veni în ajutorul" protestatarilor dacă autorităţile recurg la violenţă, relatează Agerpres și AFP.
După decenii de începuturi ratat și miliarde de dolari risipite pe proiecte anulate, Pentagonul pare să fi găsit în sfârșit formula câștigătoare pentru a trimite legendarul blindat M2 Bradley la pensie. Anul fiscal 2026 se anunță a fi momentul potrivit în care XM30 trece de la faza de „concept digital” la construcția primelor prototipuri fizice și validarea lor riguroasă în condiții de teren.
Industria de apărare din Turcia a atins un nou record privind exporturile, reușind să parafeze contracte de armament majore în Europa, atât în Estul bătrânului continent, cât și în Vest unde Spania a parafat acordul pentru avioane de antrenament turcești Hurjet, un pas fără precedent în Europa pentru industria aeronautică turcă.
Dezvăluirile recente publicate de The New York Times scot la suprafață o schimbare fundamentală în modul în care Statele Unite au decis să gestioneze conflictul din Ucraina pe parcursul anului 2025. Nu mai asistăm la o simplă susținere a rezilienței ucrainenilor, ci la o implicare directă a CIA în coordonarea unei campanii de paralizie industrială.
Ucraina a desfășurat două sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot pentru a-și proteja orașele și infrastructura critică, a anunțat Ministerul Apărării pe site-ul său pe 01 ianuarie.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
