Primele patru priorități sunt logice și așteptate, fiind impuse cu puterea datului obiectiv. Ultimele două, însă, sugerează tentația irezistibilă a echipei Președintelui Biden, formată din veterani ai fostelor administrații democrate, de a reveni la „locul crimei” pentru a șterge urma acesteia, finalizând operațiuni începute în deceniile trecute, dar abandonate înainte de a fi ajuns la concluzie.
În anii 1990, pe când URSS abia se dezintegrase iar NATO și UE nu se extinseseră încă în fostul spațiu sovietic, Germania și SUA, urmate de aliații lor vest-europeni, au văzut dezmembrarea Iugoslaviei ca numitor comun al intereselor lor geopolitice în Europa ordinii mondiale post-bipolare.
Iugoslavia, Polonia și România (cu Cehoslovacia era mai ușor) reprezentau trei puteri locale care excludeau atât controlul german asupra Mittel Europei, cât și capacitatea Berlinului de a realiza eventuale tranzacții teritoriale cu Moscova, în logica vechiului Pact Ribbentrop-Molotov. În plus, cu lumea serbo-centrică a slavilor de sud, lumea germanică mai avea de reglat câteva conturi istorice.
Cum Polonia era greu de atins, cu atât mai mult cu cât se bucura de o fermă susținere americană (în acest scop adoptase și modelul neo-liberal american, îmbrățișând entuziast teoria „terapiei de șoc” a lui Jeffrey Sachs), iar România dovedise capacitatea de a rezista secesionismului (după testul de la Târgu Mureș din martie 1990), ceea ce avea să intre curând în limbajul geopoliticii sub denumirea „Balcanii de Vest”, devenea ținta prioritară a pulverizării statelor Europei centrale și orientale.
Dacă dispariția Iugoslaviei putea servi strategiei berlineze vizând un dualism ruso-german în proiectarea arhitecturii de securitate est-europene, aceasta răspundea și dorinței SUA de a-și crea un drum de-a curmezișul peninsulei balcanice, până la Marea Neagră, pentru ca traversându-o și extinzându-și prezența și influența în Caucaz, cu deschidere spre Marea Caspică și Asia Centrală, să învăluie Rusia pe flancul sudic. Acest drum trebuia pavat prin albanizarea Balcanilor, respectiv prin inventarea și susținerea dreptului la autodeterminare internațională al minorităților albaneze din Iugoslavia.
Rusia post-sovietică a anilor 1990, dominată de spiritul lui Gorceacov, mai degrabă decât de cel al lui Molotov, a reacționat susținând, într-un fel de contrapartidă, Armenia, în conflictul său cu Azerbaidjanul, legat de secesiunea provinciei Nagorno-Karabah, precum și autodeterminarea provinciilor georgiene Abhazia, Osetia de Sud și Abjaria. Tot atunci, supravegherea gurilor Dunării și ținerea sub presiune a Ucrainei au fost realizate prin amorsarea conflictului transnistrean și obținerea statutului de autonomie a Crimeii.
Așa s-a ajuns la o remiză geopolitică, toate crizele, deschise în contextul arătat, devenind cronice odată cu abandonarea interesului pentru ele, consecutiv deplasării vectorilor strategici americani spre sud; drumul către aceeași destinație – Asia Centrală – urma a trece acum, nu prin Balcani, ci prin Orientul Mijlociu, spre a ajunge și la Golful Persic.
Despre toate acestea am scris la vremea respectivă, când imaginea era mai puțin clară. Timpul a confirmat analiza de atunci.
Strategia SUA referitoare la Ucraina (în special cea concepută de administrațiile democrate) a fost sintetizată de observația lui Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pentru securitate națională al Președintelui Jimmy Carter, care afirma că „fără Ucraina, Rusia va înceta să mai fie un imperiu eurasiatic”. Cu alte cuvinte, pentru a nu permite Rusiei să recapete puteri imperiale, legăturile dintre ea și Ucraina (cele economice, politice și militare) trebuiau rupte, chiar dacă asta implica dificila depășire a tradițiilor etno-culturale comune. Din această teorie, asociată cu doctrina neoconservatoare, și-au tras sevele revoluțiile portocalii de pe Maidanul kievean.
Dacă în Balcanii de Vest geopolitica americană și cea germană au rămas compatibile, în Ucraina, contrar aparențelor, ele sunt profund divergente. Această divergență a fost exprimată succint de fostul și actualul asistent al Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, prin celebra și scandaloasa formulă „F...ck EU!” („La dracu cu UE!”).
Interesul Germaniei este acela de a avea în Ucraina o piață pentru exporturile sale iar nu un membru al Europei germane (adică al actualei UE). În asemenea condiții, Berlinul este gata să împartă influența politică asupra Ucrainei într-o zonă vestică (preponderent rurală și naționalistă), „pro-europeană”, și una estică (industrializată și cosmopolită), pro-rusă. Restul este discurs ipocrit pentru consumul public. Nici susținerea oficială pentru integrarea europeană a Ucrainei nici cea pentru sancționarea internațională a Rusiei nu sunt sincere.
Privind Ucraina din perspectivă geo-strategică, SUA vede în orice partaj teritorial o slăbire inadmisibilă a ceea ce, în tradiția ultimelor decenii, își dorește să fie un avanpost euro-atlantic solid situat în centrul frontului de luptă americano-rus.
Pe de altă parte, menținerea intransigenței americane în chestiunea ucraineană servește Germaniei care, printr-o politică la două capete, reușește să consolideze o antantă cordială ruso-germană (a se vedea afacerea gazoductelor baltice) indispensabilă pentru a asigura dominația Berlinului asupra Bruxellesului (adică a UE). Aceasta este, însă, în detrimentul intereselor americane care își află acum sediul central în regiunea Asia-Pacific sau în cea indo-pacifică, promovarea lor impunând cooperarea iar nu confruntarea cu Rusia.
Administrația Trump părea că înțelege aceste lucruri și de aceea încerca o apropiere de Moscova. Ceea ce i-a atras implicarea în scandaluri, artificial amorsate prin acuze dovedite a nu fi tocmai întemeiate, privind presupuse conivențe tainice cu „demonul de la Kremlin”, Președintele Putin. Iată, însă că administrația Biden / Harris repune pe masă mărul ucrainean al discordiei ruso-americane, desigur, spre deliciul cancelarului Merkel.
Enigma ucraineană este complicată de implicarea factorului „corupție” – deopotrivă economico-financiară și politică. Indiciile privind prezența administrațiilor americane pretrumpiste, ai căror reprezentanți de frunte se regăsesc și în administrația inaugurată în ianuarie 2021, în acțiuni ilegale pe teritoriul Ucrainei și în legătură cu clanurile politice și economice ucrainene, sunt destul de consistente pentru a fi sesizate chiar și de sub preșurile mediatice cu care au fost acoperite. Pentru a scăpa de o atare ghiulea legată de piciorul administrației Biden / Harris, aceasta trebuie să revină la Kiev sub flamura statului de drept, convingându-i pe toți americano / democrato-scepticii că nu îmbogățirea fără justă cauză a fost urmărită de politica ucraineană a Americii, ci supremația legii în raporturile cu oligarhismul ucrainean și salvgardarea independenței Ucrainei în raporturile cu imperialismul rus. America luptă – chipurile – pentru integritatea morală și teritorială a Ucrainei, deopotrivă, fără vreun interes personal (colectiv sau individual).
Germania, din vârful buzelor, și China, în adâncul cugetului, nu pot decât susține o asemenea angajare, până la urmă solitară, a SUA, de natură a-i absorbi resursele pe un teren aflat în afara sferei lor de interese. O angajare realizată în spirit partizan, iar nu național, și justificată de utopiile neoconservatoare, iar nu de realismul politic, care, în condițiile date, este sortită eșecului.
Dintre prioritățile politicii externe anunțate de administrația Biden, de departe cea asupra căreia se poate stabili o cooperare între Washington și Berlin este cea care vizează Balcanii de Vest; respectiv închiderea problemei kosovare prin recunoașterea internațională a statului Kosovo.
Miza nu este imensă (ca să nu spun că nu mai este reală / actuală) nici pentru SUA nici pentru Germania. Tăierea nodului kosovar îi oferă, însă, Președintelui Biden posibilitatea de a arăta un exemplu de succes al politicii promise de el privind resuscitarea alianței transatlantice, iar cancelarului Merkel, aflat în ultimul său an de guvernare, șansa de a lăsa o moștenire geopolitică mai puțin controversată, precum și de a ascunde refuzul ofertei americane referitoare la revenirea Americii la rolul de „lider al lumii libere”, sub fardul unei cooperări geopolitice minimale. Prin conlucrarea dintre „imperiul necesar” (SUA) cu „imperiul prietenos” (Europa germană) în ruinele Balcanilor de Vest se stabilește noua paradigmă a alianței euro-atlantice caracterizată de subsidiaritate (se apelează la ea doar dacă altfel nu se poate) și de accesorialitate (este destinată prioritar implementării strategiilor periferice).
Pe această linie, Casa Albă se zice a fi conceput trei alternative – toate proaste, potrivit experților – pentru a se ajunge la recunoașterea Kosovo: 1. Acordarea unor compensații economice în folosul Serbiei, în contextul integrării ei în UE (evident că nici nu se pune problema ca UE să plătească pentru fanteziile americane, mai cu seamă atunci când ele vin prea târziu și oferă prea puțin); 2. Crearea unor regiuni autonome administrate de sârbi în Kosovo, cu compensare prin crearea unor regiuni similare administrate de albanezi în Serbia (evident că nimeni nu poate agrea constituirea de state în state, aptă doar a face dintr-o pace iluzorie o serie nesfârșită de punți de la un război la altul); 3. Realizarea unor schimburi de teritorii între Kosovo și Serbia, în așa fel încât sârbii kosovari să redevină cetățeni sârbi, iar albanezii sârbi să devină cetățeni kosovari (soluție „reîncălzită” în speranța nu prea inteligentă că ceea ce a eșuat în trecut va reuși acum).
Dacă asemenea idei nu au cum fi digerate la Berlin sau la Bruxelles, ceea ce a obținut, însă, acordul liderilor american și german a fost teza că pentru a face din Kosovo un membru deplin al comunității internaționale – evitându-se soluția unei Albanii Mari (contemplată, în forma unei confederații albano-kosovare, în anumite cercuri politice de la Priștina) care riscă să arunce iarăși în aer butoiul de pulbere sud-est european, mai ales în condițiile escaladării neo-otomanismului în Turcia – este imperios necesar ca toate statele membre ale UE să îl recunoască. Și aici intră în scenă România (alături de Spania, Slovacia, Grecia și Cipru).
Așadar, asupra României urmează să se facă presiuni pentru recunoașterea Kosovo și pentru a vota la Bruxelles în favoarea eventualei sancționări a Serbiei (vecine și ortodoxe), în cazul previzibilului refuz al Belgradului de a accepta vreuna dintre cele trei „soluții” americane. (Cu instinctul său de animal politic, anterior, Președintele Traian Băsescu a știut să reziste unor asemenea cereri, spre a nu-și pune națiunea în cap și a evita complicații în Transilvania.) Acestora li se vor adăuga vechile presiuni pentru susținerea Ucrainei (inclusiv în ceea ce privește politicile sale anti-minoritare) în conflictul său cu Rusia și participarea la războiul (fie el ideologic fie comercial fie ambele) dintre SUA și China. Cum va ieși diplomația dâmbovițeană din această încercuire nici nu mai are rost să speculăm. Să constatăm doar că lațul se strânge, iar ulciorul nu poate merge la infinit singur la apă.
Speranța cu privire la evitarea unui nou cataclism geopolitic în Balcani și la Gurile Dunării se găsește altundeva decât în capitalele statelor direct implicate. Pe de o parte, fiind vorba despre o colaborare euro-americană mai mult cu caracter coregrafic, protagoniștii nu își vor da prea mult silința să insiste, dacă vor întâmpina o minimă rezistență din partea actorilor locali. Pe de altă parte, în timp ce anul 2021 îi va impune doamnei Merkel concentrarea atenției asupra succesiunii interne (în septembrie vor avea loc, în Germania, alegeri parlamentare, în condițiile în care partidele curentului democratic principal nu se simt deloc bine, iar cele de extremă stângă și dreaptă sunt în creștere), el îi va cere domnului Biden concentrarea atenției asupra fracturilor interne (provocate, printre altele, de lupta dintre covidocrație și democrație, dintre globalism și suveranism, dintre integrarea și segregarea rasială, dintre progresismul neo-marxist și conservatorismul neo-fascist, dintre corectitudinea culturală și identitatea națională). Cu atâtea pe cap, este probabil ca atât Angela Merkel cât și Joe Biden să uite atât de Balcanii de Vest cât și de Europa de Est.
Ceea ce nu va face, însă, viața statelor de aici mai ușoară. Din nefericire, popoarele lor au dovedit că pot să moară pentru libertate, dar nu știu să trăiască în libertate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În pofida războiului neprovocat generat de Federația Rusă în Ucraina, toate datele economice și militare indică clar faptul că marea provocare pentru Occident în următorii ani va fi China.
De-a lungul anilor, cu precădere înainte de invadarea Ucrainei, Rusia a acuzat de mai multe ori faptul că sistemul Aegis Ashore de la Deveselu e o amenințare împotriva securității sale, precizând chiar că din România poate fi lovită Moscova.
După ce în iulie, un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran, a anunțat că țara sa are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, un cunoscut think tank american confirmă că Iranul este foarte aproape de a construi o armă nucleară.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 decembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Două amendamente - înaintate de Camera Reprezentanților din SUA - care puneau mai multe condiții pentru o eventuală vânzare către Turcia a unor avioane F-16 au fost complet eliminate din actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (National Defense Authorization Act), a informat agenția de știri Anadolu.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a reînnoit avertismentul țării sale la adresa Greciei cu privire la consecințele continuării înarmării insulelor pe care le controlează în largul coastelor turcești din Marea Egee, în timp ce ministrul grec al apărării Nikolaos Panagiotopoulos a respins invitația omologului său turc, Hulusi Akar, de a vizita Ankara.
Viena Roșie. În anii 1920 capitala Austriei era locul în care lideri comuniști internaționali își găseau refugiul, de unde și numele de Viena Roșie.
Miniştrii apărării din Australia şi SUA sunt hotărâţi să "contracareze activităţile militare destabilizatoare ale Republicii Populare Chineze", se arată într-o declaraţie făcută publică după o reuniune a celor doi luni la Pentagon, transmite marţi agenţia Reuters.
Germania probabil nu va atinge în acest an obiectivul de alocare de 2% din PIB pentru domeniul apărării şi rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters.
Statele Unite se vor concentra asupra livrărilor de arme iraniene către Rusia și asupra susținerii protestatarilor din această țară, mai degrabă decât asupra discuțiilor pentru a relansa acordul nuclear internațional, a declarat principalul emisar al administrației Biden pentru Iran.
Cele două mari superputeri, SUA și China, au început deja pe mai multe paliere războiul pentru supremație. Nu puțin sunt însă experții în relații internaționale și experții militari care indică faptul că o confruntare militară între SUA și China e inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 decembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Think tank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI), specializat în probleme de securitate și apărare, a publicat, pe 30 noiembrie, un raport privind unele rezultate preliminare și lecții din războiul ruso-ucrainean.
Ana Cătăuță, vicepreședintă a Grupului PRO-America din Parlamentul României, membru al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, a vorbit despre relația dintre SUA și UE, dar și despre războiul ilegal provocat de Rusia și relația vestului cu China.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania inclusiv despre problema de securitate cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului neprovocat generat de Rusia în Ucraina.
Diplomatul Kathleen Ann Kavalec, nominalizată de președintele Joe Biden pentru funcția de Ambasador al Statelor Unite ale Americii, a fost audiată de Senatul american.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat despre războiul neprovocat generat Rusia în Ucraina, dar și despre rolul României la Marea Neagră.
Forumul Aspen, ajuns la cea de-a unsprezecea ediţie, se va desfăşura în perioada 29-30 noiembrie la Bucureşti.
Implicarea Chinei în sprijinul militar pentru Rusia era doar o chestiune de timp, așteptată și intuită de majoritatea analiștilor preocupați de evoluția și implicațiile războiului din Ucraina. În doar o săptămână, Federația Rusă a realizat un „podul aerian” solid spre China, cu aeronave de transport de capacitate mare An-124 care cel mai adesea au efectuat zborurile fără a putea fi monitorizate.
Obiectivul real al Federației Ruse în războiul din Ucraina e fără îndoială Marea Neagră, situație în care rolul României în regiune devine unul crucial pentru NATO.
Winter is coming. În multe zone din Ucraina iarna deja și-a făcut simțită prezența, context în care toți ochii sunt pe modul în care se va desfășura în următoarele luni războiul rus de agresiune din Ucraina.
SUA și China sunt superputerile care în acest moment au început deja bătălia pentru supremație la nivel mondial pe anumite paliere, precum cel economic ori tehnologic. Nu puțini sunt însă experții care spun însă că o confruntare militară între cele două blocuri e inevitabilă.
În perioada 1 septembrie – 24 noiembrie 2022 Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți a realizat un sondaj sociologic, 3 interviuri de tip focus grup și o analiză a presei de limba română din Ucraina în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Războiul neprovocat generat de Rusia în Ucraina e o „greșeală fatală pentru ambițiile Rusiei de mare putere”, subliniază profesorul Valentin Naumescu, care arată că în pofida faptului că Moscova a dorit să se impună în arena internațională ca o superputere, s-a trezit azi doar o „anexă economică” a Chinei.
Deși Partidul Muncitorilor din Kurdistan [PKK] și Partidul Uniunii Democratice Siriene [PYD], considerat că ramură a primului, au negat orice responsabilitate cu privire la atentatului comis la Istanbul la 13 noiembrie, autoritățile turce nu au nicio îndoială că aceste două organizații se află în spatele atentatului. Deși circumstanțele acestui act terorist rămân neclare, fratele lui Ahlam Al Bashir, suspecta arestată după atacul cu bombă de la Istanbul, ar fi un cadru al Armatei Naționale Siriene, sprijinită de Ankara. În plus, ea însăși ar fi afiliată Brigăzii Sultan Murad, o grupare jihadistă pro-turcă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 25 noiembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Ministerul Transporturilor a publicat pe pe site-ul său, pe 22 noiembrie 2022, proiectul unei ordonanțe de urgență care vizează înființarea unei noi companii feroviare de stat – Carpatica Feroviar SA. Înființarea acestei noi companii vine pe fondul problemelor pe care le are CFR Marfă, mai ales din cauza unui ajutor de stat pe care va trebui să îl ramburseze, și în al doilea rând pentru că transportul pe calea ferată a devenit vital, în contextul războiului din Ucraina.
Reputatul general american Robert E. Wheeler a oferit în exclusivitate DefenseRomania un interviu în care a abordat diferite teme, inclusiv prezența militară permanentă a trupelor americane în Românie.
Începând din 10 octombrie, Federația Rusă a lansat lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Fostul premier britanic Boris Johnson a declarat că atitudinile națiunilor occidentale au variat foarte mult înainte ca Rusia să-și lanseze aşa-zisa "operațiune militară specială" în Ucraina pe 24 februarie, criticând pozițiile Franței, Germaniei și Italiei cu privire la acest război.
Administrația Biden a anunțat joi o serie de noi sancțiuni și măsuri suplimentare care vizează aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group, afirmând că aceasta este implicată într-un "model continuu de activități criminale grave" în Ucraina, Republica Centrafricană și Mâli. De asemenea, Statele Unite ale Americii au desemnat oficial Wagner Group drept "organizaţie criminală transnaţională" şi a blocat activele acesteia din SUA, pentru ajutorul pe care i-l acordă armatei ruse în războiul din Ucraina.
Președintele SUA, Joe Biden, ia în considerare ca luna viitoare să efectueze o vizită o ficiala în Europa, care să coincidă cu data la care se împlineşte un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, au precizat trei oficiali americani pentru presa americană. Pentru efectuarea acestei vizite sunt luate în considerare mai multe state, inclusiv Polonia, au declarat doui dintre oficiali.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Naď, a declarat, pe 26.01.2023, că Ucraina intenționează să încheie un nou contract cu Slovacia pentru furnizarea unui alt lot de obuziere autopropulsate pe roți de tip Zuzana 2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Marea Britanie speră că tancurile Challenger 2 vor ajunge în Ucraina la sfârșitul lunii martie. Acest lucru a fost declarat joi de către adjunctul secretarului britanic al apărării Alex Chalke, relatează Reuters.
Pe măsură ce aliații occidentali își intensifică livrările de armament către Ucraina, Elveția dezbate relaxarea reglementărilor sale stricte privind reexportul armamentului de producție proprie pentru a permite livrarea acestuia către unele state aflate în conflict, în anumite circumstanțe.
Războiul din Ucraina a resetat relațiile de putere la nivel global, dar în mod special în regiunea Europei, lucru remarcat și în analiza prestigioase publicații americane New York Times.
Potrivit directorului companiei americane Lockheed Martin, Frank John, deși compania nu participă în mod direct la negocierile privind o posibilă furnizare de avioane de luptă către Ucraina, aceasta a fost implicată în numeroase discuții cu anumite state care iau în considerare posibilitatea de a ajuta Kievul cu avioane F-16.
Turcia modernizează 280 de tancuri Leopard 2A4 aflate în serviciul forțelor terestre turce, precizează ziarul turc Savunma SanayiST. Tancurile modernizate vor primi un kit suplimentar de protecție T1, sisteme electronice moderne și un sistem de control al focului modernizat.
Bogdan Aurescu îi va primi vineri, pe ministrul afacerilor externe din Republica Franceză, Catherine Colonna, și pe ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, cu ocazia vizitei pe care cei doi omologi o efectuează în România.
Forțele pentru Operaţii Speciale ale armatei ucrainene au desfășurat o misiune în partea ocupată de ruşi a regiunii Herson. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, o unitate specială a Forţelor Armate Ucrainene a efectuat o incursiune în spatele liniilor inamice în zona Nova Kakhovka. Din câte se pare, ținta forțelor speciale a fost postul de comandă al armatei ruse din Herson.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în timpul unei misiuni, au descoperit pe plaja din zona localităţii Sfântu Gheorghe o mină marină, fiind declanşate procedurile specifice în astfel de cazuri.
Finlanda încearcă să se țină de înțelegerea încheiată la Summitul de la Madrid și eliberează prima licență comercială de export de material militar către Turcia din 2019 încoace.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a exprimat „speranţa” că Europa va reuşi ''să-şi recapete suveranitatea'' în viitor şi a acuzat elitele europene că apără interesele unor terţe ţări, în loc să apere interesele naţionale, transmite Agerpres, citând agenția EFE. Președintele Rusiei s-a axat pe Germania, stat despre care spune că e sub „ocupație americană”.
Vestea că tancuri occidentale moderne precum Leopard 2 germane și Abrams americane vor ajunge în Ucraina nu a fost primită prea bine în Rusia, chiar dacă există numeroase controverse cu privire la numărul de tancuri de care Ucraina are nevoie ori de momentul în care acestea vor ajunge pe front.
Forțele armate canadiene iau în considerare posibilitatea de a trimite tancuri Leopard în Ucraina și determină în prezent cantitatea de echipamente pe care o pot furniza.
În zilele de 26-27 ianuarie 2023, are loc, la Stockholm, o reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, informează Agerpres, care citează Consiliul European. Este prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.
Lockheed Martin a anunțat succesul primului zbor al F-16 Block 70 la facilitatea sa din Greenville, Carolina de Sud.
În dimineața zilei de 26.01.2023, Forțele Armate ale Federației Ruse au declanșat un nou atac masiv cu rachete de croazieră asupra teritoriului Ucrainei. Aceasta au întrebuințat, în special, rachete de croazieră cu bazare aeriană și navală. Pe întreg teritoriul ucrainean, au fost declanșate, progresiv, alerte aeriene, care avertizează asupra atacurilor cu rachete rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi occidentali rachete cu rază lungă de acţiune, precum şi avioane de luptă, după unda verde de la Washington şi Berlin pentru trimiterea de tancuri grele Kievului la capătul unor discuţii acerbe, informează Agerpres, care citează AFP.
Administrația președintelui american Joe Biden va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de asistenţă militară de securitate în valoare de 400 de milioane de dolari, a precizat Joe Biden. Înaintea anunțului președintelui, jurnalistul Jordan Fabian de la Bloomberg, citând două surse guvernamentale americane, vorbise și el de minumum 30 de tancuri.
Serhi Popko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că 15 drone Shahed au fost doborâte în spațiul aerian al Kievului.
Sikorsky livrează al 5.000-lea "Hawk", subliniind versatilitatea și viitorul elicopterului emblematic. STRATFORD, Connecticut Sikorsky, parte a companie Lockheed Martin, a livrat vineri , 20 ianuarie 2023, cel de-al 5.000-lea elicopter în varianta "Hawk", un UH-60M Black Hawk destinat armatei SUA.
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat miercuri că Madridul este deschis să furnizeze Ucrainei tancuri Leopard 2 de fabricație germană, după ce Germania a fost de acord că statele care deţin tancuri de provenienţa germană să le poate oferi forţelor armate ucrainene.
Muniția termobarică e un subiect foarte controversat în contextul în care utilizarea bombelor cu dispersie de către Armata rusă a fost intens criticată.
Germania face ceea ce este ''necesar'' pentru a susţine Ucraina prin autorizarea livrării unor tancuri Leopard, dar doreşte să împiedice o "escaladare către un război între Rusia şi NATO", a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, după anunţul privind transferul a 14 tancuri Leopard 2 către Ucraina, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Forțele Armate ale Ucrainei s-au retras complet din orășelul Soledar, regiunea Donețk, potrivit purtătorului de cuvânt al Grupului ucrainean de Luptă Est, Serghei Cerevati.
Kabir Taneja, membru la Observer Research Foundation din New Delhi, a subliniat impactul strategic al eforturilor Iranului de a obține avioane rusești Suhoi 35 asupra Orientului Mijlociu. Taneja a afirmat că Iranul a profitat de situația actuală pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Rusia și este de așteptat să primească avioane noi de luptă Sukhoi 35. Aceste avioane vor fi prima achiziție majoră a Teheranului, a cărui flotă aeriană, în mod paradoxal, include încă vechile aeronave americane de dinaintea Revoluției din 1979, cum ar fi F-14 și F-5.
Uniunea Europeană a reușit să își reducă dependența de gazul rusesc, dar este prea devreme pentru a vorbi despre o victorie în acest sens. 2023 poate fi un an de cotitură: fie Rusia își menține o prezență minimă în sectorul energetic al U.E prin lobby și șantaj, fie se retrage definitiv de pe piața energetică europeană, cu șanse minime de a reveni.
Ambasadorul SUA la Varşovia, Mark Brzezinski, a precizat într-un interviu pentru agenţia poloneză de presă PAP ca relațiile polono-americane sunt în prezent cele mai bune din istorie și asta în ciuda faptului că, chiar la granița de est a Poloniei, avem o criză majoră de securitate, războiul dintre Rusia și Ucraina.
Germania va furniza oficial tancurile Leopard 2 Ucrainei. Anunțul a fost făcut azi, Germania depășind temerile cu privire la trimiterea de armament greu pe care Kievul le consideră cruciale pentru a respinge invazia rusă.
Șeful grupului Wagner, Yevgheni Prigojin, are o rețea de firme-paravan creată cu ajutorul societății juridice Capital Legal Services pentru a eluda sancțiunile care i-au fost impuse.
În acest moment, mai multe state europene discută despre transferul comun al unui total de 80 de tancuri de Leopard 2 către Ucraina pentru a forma cel puţin două batalioane a câte 40 de vehicule fiecare, precizează cotidianul german Spiegel.
