Jocul cu această nominalizare a început undeva acum peste doi ani, în apartamentul luxos din New York al unui apropiat al familiei Trump. Într-o seară de primăvară rece, la masa rânduită cum se cuvine, Adrian Zuckerman va fi confirmat dorința sa de a accepta nominalizarea sa pentru ambasada din București. Apropiat de și cunoscut de un membru influent al generației tinere Trump, Zuckerman nu își va fi imaginat niciodată că nominalizarea sa va crea atât de mult discomfort în zonele democrate și în special cele clintoniste, care, după înfrângerea netă la alegerile prezidențiale, vedeau cum bucăți importante din spațiul lor de influență erau recucerite nu de republicanii clasici (cu care se puteau înțelege), dar de zeloții ireductibili din cercul omului de afaceri Trump.
Devenit președinte, în primele sale săptămâni, acesta ordonase ambasadorilor SUA, numiți politic, să demisioneze. Pentru ambasadorul american la București, provenit pe filiera vechiului și controversatului Gittenstein (activist democrat si Obamist de renume) a fost o șansă incredibilă. Klemm nu numai că nu era numit politic dar zăcuse decenii ca birocrat pe la resursele umane din Departamentul de Stat, fiind numit la finalul mandatului Gittenstein pentru că nimeni nu dorise această funcție. Se cunoșteau deja coterii bănoase ale lui Gittenstein la București și Chișinău (ele continuă la fel de profitabil și astăzi) ca cineva (cu logică elementară și fără agende ascunse) să dorească să devină ambasador într-o capitală unde clica lui Clinton anulase rezultatele legale ale unui referendum, reinstalându-l pe Băsescu ilegal în funcția de președinte. Numai intervenția omului lui Hillary Clinton, unul Gordon, va face ca voința poporului român să fie atăt de vizibil ignorată, iar ca ambasador atunci activa, nimeni altul decât Gittenstein împreună cu clica globalistă din ambasadă.
Ca urmare, la alegerea luI Trump, în toate țările europene unde clica lui Clinton iritase până la revoltă națiunile (celebrul ambasador al SUA din Albania a fost și mai slab și obraznic decît Gittenstein din Romania, iar despre asistentii de secretari de stat cu nume asiatice, care se comportau ca niște vechili pe moșie nici nu mai trebuie sa amintim), guvernele și oamenii politici au dorit o schimbare de paradigmă. Greșeala lui Trump a fost că a numit un corporatist ca secretar de stat, care de la bun început a menținut ambasadorii detestați, parcă dorind să transmită tuturor că politica obamistă de distrugere a elitelor locale va continua în țări ca România. Pentru România, această politică a fost religios urmată de către Klemm, care nu numai că nu a recunoscut greșelile lui Gittenstein, dar le-a și accentuat, intervențiile sale în politica internă fiind notorii, culminând cu așezarea SUA sub tutela ambasadei Germaniei când era vorba să cheme la ordine guvernul României, sub acuzațiii care dintre care mai rocambolești. Imposibilitatea noii administrații Trump de a schimba ambasadorii funcționari (nu cei numiți politici) a dus la un dezastru diplomatic cum rar s-a întâlnit, astăzi practic, politica trumpistă fiind vizibil și fără jenă boicotată de către armate de ambasadori sindicalizați, crescuți în umbra birocrației progresiste din cadrul Departamentului de Stat. Aceste armate de diplomați sunt subordonate intereselor globaliste rămase de pe timpul erei Obama.
Adrian Zuckerman devenea, prin forța lucrurilor, un nume nou în acest complex bizantin de influențe, de războaie subterane și lovituri sub centură. Pentru România era nevoie de o schimbare, după deceniul Basescu și dictatul a doi ambasadori americani care au promovat globalismul împotriva politicilor americane și au decorat executanții români ai programului de decimare a elitei economce, politice și culturale românești. Iată insă că acest lucru pare a nu se întâmpla. Blocat permanet de către democratul Menendez, senator de New Jersey, nominalizatul născut în România nu a realizat niciodată că forțele care se opun așezării relațiilor dintre SUA și România pe un făgaș normal sunt mult mai ample, mult mai abile și mult mai bine finanțate. Refuzul anunțat Miercuri de către Menendez confirmă că România se află, alături de Albania, Macedonia și Polonia (ca să dăm exemplele cele mai apropiate geografic, dar țintele sunt mult mai multe pe harta globului) în mijlocul unui război pe viață și pe moarte dus între administrația Trump și stânga neo-marxistă americană, globalistă prin definiție și anti națională prin obiective. Refuzul permanent, boicotul vizibil și reacționar al democraților a culminat, in cazul lui Zuckerman, cu un atac de tip #metoo.
Nu numai că nu au avut nimic să îi reproșeze, dar nefiind produs al niciuneia dintre școlile de gândire neo-marxiste din Departamentul de Stat, Zuckerman trebuia eliminat din joc. Astfel, acesta a fost acuzat de o veche poveste (ingredientele sunt identice cu oricare scandal #metoo din ultimii ani) cu tentă sexuală. În timpul în care era partener al unei firme din New York secretara sa l-a acuzat de avansuri sexuale inadecvate. Compromisul obținut în interiorul firmei, pentru a fi închis scandalul, a fost secretizat pentru mulți ani.
După nominalizarea lui Zuckerman, printr-o coincidență bizară, afacerea a fost publicată de un site obscur în SUA, fiind de altfel singurul subiect vreodată prezentat al acelei publicații on-line. Preluat imediat de către presa de tip haștag din România (folosind principiul spălarii de bani, preluând din cont online în cont online, pentru ca nimeni să nu poată răspunde legal pentru încălcarea legii de protecție a informației), scandalul a fost semnalul pe care activiștii români globaliști bine stipendiați de forțele americane neo-marxiste (din întreg spectrul, nu ne referim aici numai la celebrul Soros și fundațiile lui) l-au primit pentru a opune o rezistență acerbă la această nominalizare.
Scriam acum două luni, atunci când Adrian Zuckerman a fost pentru prima dată audiat într-un subcomitet senatorial, că senatorul Menedez i-a întins o cursă mortală nominalizatului. În timpul audierii, acesta l-a anunțat că el are întrebări suplimentare cu privire la scandalul sexual de care aflase din presă. Conform orthodoxiei #metoo, anunțul lui Menendez era de fapt un avertisment dat lui Zuckerman că nu a scăpat de acele acuzații și că ele vor fi folosite pentru a bloca confirmarea nominalizării sale. Nu numai că nu a contat faptul că legi federale fuseseră incălcate prin publicarea acestui vechi dosar și nici faptul că acuzatul nu s-a putu apăra. A contat doar că s-a creat pretextul ca nominalizarea lui Trump să fie blocată. Așa cum am văzut și în România, conform liniilor generale ale neo-marxismului modern, odată acuzat ești și vinovat. Metodologia kmerilor roșii a devenit în SUA element nu numai de identificare a dușmanului de clasă ci și tehnică de executare a acestuia. #Metoo face parte tocmai din arsenalul acestei perioade contemporane de execuții publice din spațiul american, iar Adrian Zuckerman nu a scăpat de spectacolul grotesc al jacobinismului moral modern. Lucru care s-a și întâmplat, iată, prin refuzul lui Menendez de a promova nominalizarea spre audierea finală din cadrul comisiei de relații externe a senatului american.
Conform strategiei globaliste de menținere a României în zona de discomfort diplomatic accentuat, politică externă pe care atât Clinton cât și Kerry au promovat-o, Dumnezeu știe din ce rațiuni, nominalizarea acestui nou ambasador, care indicase a avea o altă agendă decât activiștii diplomatici din Washington, pare a fi compromisă. Administrația Trump nu a reușit deci străpungerea acestei vaste rețele de diplomați care pare a o slăbi zilnic. România se află, în continuare, într-o zonă de labilitate a mesajului american, stabilizarea relației dintre cele două țări fiind un obiectiv din ce în ce mai îndepărtat. Pentru interesele SUA, anunțul lui Menendez reprezintă mai mult decăt o înfrîngere. Reprezintă o confirmare a puterii nebănuite a rețelelor neo-marxiste reacționare și a reprezentanților acestora. Pentru că și (improbabil!) confirmată nominalizarea, într-un târziu, poziția lui Zuckerman va fi slabită și lipsită de vigoarea necesară susținerii politicii lui Trump în România și regiune. Și acest lucru nu face bine României, care are nevoie de un ambasador american aliat al normalității la București și nu unul care să aplaude arestările spectacol de la șase dimineața.
Pentru vizita lui Iohannis la Washinton, peste numai cîteva zile, tocmai astăzi nemțește indiferend și rece la leșinul unui soldat american sub soarele ucigător de la Constanța, refuzul din Senat poate însemna mai mult rău decît bine. Căci nici Klemm și nici Maior nu pot să îi substanțieze relația cu SUA, mai ales cu administrația actuală din Casa Albă. Politica de temporizare, pe care elita franco-germană a impus-o sateliților săi politici, prin care se îngheață orice proiect important în speranța că alegerile americane de anul viitor vor produce un alt președinte decît Trump, nu poate acoperi valul crescând de frustrare a zonei central și est europene la permanenta creștere a deficitului de securitate (din ce în ce mai vizibil) pe care relațiile speciale dintre Berlin și Moscova îl provoacă. Mai mult, atunci cînd te oferi să participi la crearea unei armate europene care să aibă ca obiectiv declarat oficial de către președintele Macron: lupta cu China, Rusia și....SUA, devii automat o sursă de îndoială.
O simplă întrebare de la Washington cu privire la contradicția flagrantă dintre apartenența la NATO, furnizor unic de securitate pentru România și participarea la o forță militară europeană centrată net pe blocarea intereselor americane din vechiul continent, poate provoca o destabilizare periculoasă pentru viitorul dialogului bilateral dintre cele două țări. O întrebare la care activiștii globaliști din ambasadele celor două țări încă nu au dat un răspuns care să îl calmeze pe Trump și echipa sa. Până una alta, SUA sunt plătitori neți pentru securitatea Europei. Jocul cu dânsa în două luntrii nu produce nici echilibru și nici viitor ferm.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Marți, 16 decembrie, a avut loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, așa-numitul Format Ramstein, în cadrul căreia au fost concordate o serie de măsuri de sprijin militar concret pentru Ucraina.
Șeful Statului Major britanic al Apărării, Sir Richard Knighton, avertizează că Regatul Unit nu se mai poate baza pe prezumțiile post-Război Rece, subliniind necesitatea unei investiții masive în IAMD (Integrated Air and Missile Defence) pentru a contracara arsenalul balistic și de croazieră al Rusiei.
Războiul naval din Marea Neagră a intrat într-o fază nouă și periculoasă pentru Moscova, marcată de o evoluție clară a vectorilor de atac, de la ținte de oportunitate la obiective strategice complexe. Cele mai recente imagini din satelit obținute în urma atacului de luni asupra portului Novorossiysk oferă prima confirmare vizuală a unei lovituri efectuate de un vehicul subacvatic fără pilot (UUV) ucrainean împotriva unui submarin rusesc din clasa Kilo.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie complexă de lovituri în adâncime în noaptea de 16-17 decembrie 2025, vizând infrastructura critică de rafinare și logistică din sudul Rusiei. Atacul, care a combinat roiuri de drone cu lovituri de precizie, a avariat rafinăria „Slaviansk” din ținutul Krasnodar și a provocat pene majore de curent, semnalând o intensificare a campaniei Kievului de a degrada capacitatea Moscovei de a finanța și alimenta masinaria sa de război.
Iranul a început să recunoască public eșecurile sale militare în timpul recentului război cu Israelul, simultan cu o expunerea armelor sale strategice la expoziția Parcului Național Aerospațial Iranian. Această mișcare își propune să reseteze narațiunea internă și să restabilească imaginea țării ca putere militară, după șocul războiului cu Israelul.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Oficiul Federal pentru Carteluri al Germaniei (Bundeskartellamt) a luat pe 15 decembrie 2025 o decizie care ar putea redefini viitorul blindatelor europene. Aprobarea extinderii cooperării dintre Rheinmetall Landsysteme și KNDS Deutschland pentru dezvoltarea unui nou tanc principal de luptă (MBT) marchează recunoașterea oficială a faptului că Bundeswehr-ul (Armata Germană) nu mai poate aștepta după calendarul politic al Parisului și Berlinului.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
