Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Sunt dezamăgit de atacurile politice din SUA împotriva președintelui Trump care dorește ca membrii NATO să-și plătească echitabil partea în ceea ce privește costurile de autoapărare. Acest subiect nu ar trebui să fie o problemă politică. Atât democrații, cât și republicanii ar trebui să fie uniți în dorința lor de a-i convinge pe membrii NATO să își îndeplinească, echitabil, partea privind obligațiile de apărare, astfel încât să permită NATO să fie o alianță mai puternică și mai eficientă.
Toți membrii NATO sunt conștienți de faptul că alianța aduce beneficii tuturor membrilor săi. Problema este că unii membri contribuie în mod deliberat mai puțin decât s-a convenit și au parte de toate beneficiile alianței în detrimentul celorlalți membri. Argumentul lor este că vor plăti doar atunci când vor dori să o facă, dar se vor bucura de toate beneficiile alianței, iar deficitul va fi compensat de ceilalți membri.
Acești membri susțin în mod greșit că președintele Trump pune în pericol alianța. Dimpotrivă, membrii care nu își plătesc contribuțiile integrale la alianță sunt cei care o pun în pericol. Acțiunile lor duc către o alianță slabă care nu va avea resursele militare necesare pentru a-și îndeplini misiunea. Lucru devenit evident în ultimii doi ani, când țările NATO au rămas fără echipamente militare și muniții și nu au putut ajuta Ucraina în măsura în care era necesar.
Răspunsul miop și vehement al liderilor europeni cu privire la cele mai recente remarci ale președintelui Trump este de-a dreptul o obrăznicie. NATO a fost creată în 1949 cu misiunea principală - apărarea Europei împotriva dorințelor expansioniste ale lui Iosif Stalin și ale Rusiei comuniste, pe care Rusia lui Putin le continuă și astăzi. Europa trebuie să se uite în interior, la propriile eșecuri, și să le repare, în loc să dea vina pe președintele Trump pentru că le-a evidențiat. Sincer, ar trebui de fapt să îi mulțumească președintelui Trump pentru că le-a cerut membrilor NATO să își îndeplinească obligațiile de apărare, pentru a menține o alianță puternică și eficientă. Deși, multe țări și-au mărit cheltuielile pentru apărare în timpul administrației Trump, majoritatea țărilor NATO nu au atins încă pragul de 2% din PIB pentru apărare ca urmare a Angajamentul din Țara Galilor. Acest acord a fost încheiat de membrii NATO în 2014 și a oficializat obiectivele care au fost stabilite încă din 2006.
Pentru a fi cât mai clar, NATO cere ca fiecare țară membră să contribuie la obligațiile comune de apărare ale Alianței, contribuind cu personal militar, echipamente și muniții, după cum este necesar. Pentru a se asigura că NATO este pregătită să răspundă eficient la amenințările militare, fiecare țară membră trebuie să cheltuiască o anumită sumă pentru propriile structuri militare și de apărare. Aceste cheltuieli nu reprezintă o plată către SUA, către o altă țară sau un terț.
Fiecare țară membră a fost de acord să mențină capacitățile de apărare la nivel strategic și operațional, astfel încât acestea să poată fi utilizate și să contribuie la apărarea comună a statelor membre. Nerespectarea cu regularitate a pragului anual este gravă deoarece resursele de apărare ale fiecărui membru nu pot fi consolidate peste noapte - menținerea resurselor militare de apărare necesare presupune o planificare pe termen lung și termene lungi de achiziție sau de producție a echipamentelor, a munițiilor și de pregătire a forțelor armate.
Dacă nu ar fi existat creșterile solicitate de administrația Trump, Europa ar fi fost mult mai puțin pregătită să ajute Ucraina decât a fost. Din păcate, în prezent, doar 8 din cei 32 de membri NATO au atins angajamentul de 2% din PIB. De la înființarea sa, cea mai mare povară pentru susținerea NATO a revenit SUA, care a cheltuit anul trecut aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare.
Ce înseamnă aceste procente în realitate? Înseamnă că, în 2023, SUA au avut la dispoziție un buget de apărare de 816 miliarde de dolari (excluzând o finanțare suplimentară de 30 de miliarde de dolari pentru securitate națională) pentru a-și finanța contribuțiile militare la NATO. Toți ceilalți membri NATO, luați împreună, au cheltuit doar 346 de miliarde de dolari pentru obligațiile lor de apărare. Cu alte cuvinte, toți membrii NATO, în afară de SUA, au contribuit împreună cu doar 30% din bugetul pentru apărare a statelor NATO. SUA au contribuit cu 70% din factura Alianței.
Populația țărilor NATO, fără SUA, este de aproximativ 624 de milioane de oameni. Membrii NATO, fără SUA, au un PIB de aproximativ 17 trilioane de dolari, dintre care Germania, Franța și Italia, în această ordine, au cele mai mari PIB-uri luate individual. SUA are doar 332 de milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 27 de trilioane de dolari.
Ceea ce este evident este că aceste cifre sunt inversate. SUA, cu jumătate din populație, plătesc 70% din toate costurile pentru a apăra de două ori mai mulți oameni. Este inechitabil.
Angajamentul din Țara Galilor s-a dorit a fi o alocare echitabilă între statele membre NATO, bazată pe PIB-ul fiecăruia, ca o măsură a capacității economice a fiecărei țări, de a contribui la securitatea națională europeană și la apărarea colectivă.
Cu toate acestea, atunci când țările membre nu își îndeplinesc în mod constant obiectivele anuale privind cheltuielile pentru apărare, astfel încât să aibă resurse disponibile pentru NATO atunci când este necesar, ci preferă să își aloce resursele pentru alte priorități, se ajunge în situația în care alianța nu dispune de resursele militare și de capacitatea de a proteja în mod eficient statele membre împotriva agresiunii ruse.
Dacă o țară membră nu are o viziune corectă privind propriile obligații de apărare și o viziune asupra riscurilor aferente nefinanțării propriei apărări, nu ar trebui să i se permită să pună în pericol securitatea națională a celorlalte țări membre.
Trebuie remarcat faptul că problemele legate de finanțarea NATO nu sunt cauzate de faptul că membrii mai mici ai NATO nu se implică. Statele baltice și Polonia au fost ferme în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor de apărare. Acestea înțeleg pe deplin pericolul rusesc. Problemele apar la cele mai bogate țări europene. Chiar și astăzi, după invazia Rusiei în Ucraina, doar 8 țări membre și-au respectat promisiunile de finanțare a NATO făcute în Țara Galilor. Celelalte nu au atins niciodată contribuțiile convenite de 2% din PIB și, în majoritatea cazurilor, nici măcar nu s-au apropiat de acest procent. Mai exact: Germania - 1,49%; Franța - 1,93%; Italia - 1,54%; Olanda - 1,45%; Spania - 1,03%; Turcia - 1,6%; Norvegia - 1,74%; Belgia - 1,07%; Danemarca - 1,4%; Portugalia - 1,55%;.
Este ironic faptul că aceleași țări care nu-și plătesc echitabil contribuția sunt cele care țipă cel mai tare și critică SUA pentru că nu și-ar respecta angajamentele. Ideea că SUA ar abandona Europa nu este realistă. Nu trebuie să ne întoarcem decât la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a dovedi angajamentul nostru față de Europa. SUA au ajutat la reconstrucția Europei după război și au reconstruit Germania în cadrul Planului Marshall. SUA mențin baze militare și peste optzeci de mii de militari în Europa. Costul pentru contribuabilul american este enorm și este mult mai mare decât pentru ceilalți contribuabili din statele membre NATO.
Realitatea este că, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa lumii euro-atlantice și trebuie să fie controlată. Țările europene trebuie să recunoască amenințarea reală pe care Rusia o reprezintă pentru libertate, democrație și stabilitate economică. NATO este o alianță puternică care a servit la descurajarea agresiunii rusești împotriva statelor membre. Semnalul de alarmă al președintelui Trump către membrii NATO restanți ar trebui să fie întâmpinat de aceștia cu mea culpa, nu cu aroganță și furie îndreptată către președintele Trump.
Din nefericire, de-a lungul anilor, multe state membre au cochetat la un moment dat cu ieșirea din NATO, au negociat cu Rusia în afara cadrului NATO, prin aranjamente nepotrivite, și au ignorat pozițiile strategice ale NATO în ceea ce privește Rusia. Franța chiar a îndrăzinit să ceară SUA ca soldații americani să plece din bazele militare din Franța, chiar dacă multe cimitire de pe teritoriul francez sunt pline de militari americani care au făcut sacrificiul suprem pentru a o elibera. Franța chiar a mers atât de departe încât și-a redus statutul de membru al NATO pentru o perioadă de timp, până când președintele francez Sarkozy a readus-o ca membru participant cu drepturi depline.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, țările europene sunt tot mai puțin unite, iar unele chiar susțin diferite poziții ale Rusiei. Aceasta este o chestiune de securitate națională periculoasă pentru Europa și SUA.
Membrii europeni restanți trebuie să admită pericolele și să își îndeplinească obligațiile financiare pentru a susține NATO.
Având în vedere invazia rusă din Ucraina și recentele declarații ale lui Putin privind potențiale invazii teritoriale ale altor țări europene, state membre sau state care nu sunt membre NATO, este o politică nesăbuită din partea oricărui stat membru să nu-și îndeplinească sau să nu-și propună să depășească angajamentul din Țara Galilor. Acele state membre care nu-și plătesc echitabil contribuția convenită nu își pun în pericol doar propria securitate națională, ci și pe cea a tuturor celorlalte state membre.
Președintele Trump ar trebui să fie lăudat, nu criticat, pentru că a cerut ca toți membrii NATO să își ia în serios obligațiile privind apărarea colectivă, să investească în propriile forțe de apărare și, dacă vor continua să rămână membri ai alianței, să o facă prin a fi și membri de încredere ai alianței Retragerea Rusiei din Ucraina și evitarea invadării unei alte țări de către Rusia. Acestea pot fi realizate doar printr-o alianță NATO mai puternică și mai angajată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP