Sunt dezamăgit de atacurile politice din SUA împotriva președintelui Trump care dorește ca membrii NATO să-și plătească echitabil partea în ceea ce privește costurile de autoapărare. Acest subiect nu ar trebui să fie o problemă politică. Atât democrații, cât și republicanii ar trebui să fie uniți în dorința lor de a-i convinge pe membrii NATO să își îndeplinească, echitabil, partea privind obligațiile de apărare, astfel încât să permită NATO să fie o alianță mai puternică și mai eficientă.
Toți membrii NATO sunt conștienți de faptul că alianța aduce beneficii tuturor membrilor săi. Problema este că unii membri contribuie în mod deliberat mai puțin decât s-a convenit și au parte de toate beneficiile alianței în detrimentul celorlalți membri. Argumentul lor este că vor plăti doar atunci când vor dori să o facă, dar se vor bucura de toate beneficiile alianței, iar deficitul va fi compensat de ceilalți membri.
Acești membri susțin în mod greșit că președintele Trump pune în pericol alianța. Dimpotrivă, membrii care nu își plătesc contribuțiile integrale la alianță sunt cei care o pun în pericol. Acțiunile lor duc către o alianță slabă care nu va avea resursele militare necesare pentru a-și îndeplini misiunea. Lucru devenit evident în ultimii doi ani, când țările NATO au rămas fără echipamente militare și muniții și nu au putut ajuta Ucraina în măsura în care era necesar.
Răspunsul miop și vehement al liderilor europeni cu privire la cele mai recente remarci ale președintelui Trump este de-a dreptul o obrăznicie. NATO a fost creată în 1949 cu misiunea principală - apărarea Europei împotriva dorințelor expansioniste ale lui Iosif Stalin și ale Rusiei comuniste, pe care Rusia lui Putin le continuă și astăzi. Europa trebuie să se uite în interior, la propriile eșecuri, și să le repare, în loc să dea vina pe președintele Trump pentru că le-a evidențiat. Sincer, ar trebui de fapt să îi mulțumească președintelui Trump pentru că le-a cerut membrilor NATO să își îndeplinească obligațiile de apărare, pentru a menține o alianță puternică și eficientă. Deși, multe țări și-au mărit cheltuielile pentru apărare în timpul administrației Trump, majoritatea țărilor NATO nu au atins încă pragul de 2% din PIB pentru apărare ca urmare a Angajamentul din Țara Galilor. Acest acord a fost încheiat de membrii NATO în 2014 și a oficializat obiectivele care au fost stabilite încă din 2006.
Pentru a fi cât mai clar, NATO cere ca fiecare țară membră să contribuie la obligațiile comune de apărare ale Alianței, contribuind cu personal militar, echipamente și muniții, după cum este necesar. Pentru a se asigura că NATO este pregătită să răspundă eficient la amenințările militare, fiecare țară membră trebuie să cheltuiască o anumită sumă pentru propriile structuri militare și de apărare. Aceste cheltuieli nu reprezintă o plată către SUA, către o altă țară sau un terț.
Fiecare țară membră a fost de acord să mențină capacitățile de apărare la nivel strategic și operațional, astfel încât acestea să poată fi utilizate și să contribuie la apărarea comună a statelor membre. Nerespectarea cu regularitate a pragului anual este gravă deoarece resursele de apărare ale fiecărui membru nu pot fi consolidate peste noapte - menținerea resurselor militare de apărare necesare presupune o planificare pe termen lung și termene lungi de achiziție sau de producție a echipamentelor, a munițiilor și de pregătire a forțelor armate.
Dacă nu ar fi existat creșterile solicitate de administrația Trump, Europa ar fi fost mult mai puțin pregătită să ajute Ucraina decât a fost. Din păcate, în prezent, doar 8 din cei 32 de membri NATO au atins angajamentul de 2% din PIB. De la înființarea sa, cea mai mare povară pentru susținerea NATO a revenit SUA, care a cheltuit anul trecut aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare.
Ce înseamnă aceste procente în realitate? Înseamnă că, în 2023, SUA au avut la dispoziție un buget de apărare de 816 miliarde de dolari (excluzând o finanțare suplimentară de 30 de miliarde de dolari pentru securitate națională) pentru a-și finanța contribuțiile militare la NATO. Toți ceilalți membri NATO, luați împreună, au cheltuit doar 346 de miliarde de dolari pentru obligațiile lor de apărare. Cu alte cuvinte, toți membrii NATO, în afară de SUA, au contribuit împreună cu doar 30% din bugetul pentru apărare a statelor NATO. SUA au contribuit cu 70% din factura Alianței.
Populația țărilor NATO, fără SUA, este de aproximativ 624 de milioane de oameni. Membrii NATO, fără SUA, au un PIB de aproximativ 17 trilioane de dolari, dintre care Germania, Franța și Italia, în această ordine, au cele mai mari PIB-uri luate individual. SUA are doar 332 de milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 27 de trilioane de dolari.
Ceea ce este evident este că aceste cifre sunt inversate. SUA, cu jumătate din populație, plătesc 70% din toate costurile pentru a apăra de două ori mai mulți oameni. Este inechitabil.
Angajamentul din Țara Galilor s-a dorit a fi o alocare echitabilă între statele membre NATO, bazată pe PIB-ul fiecăruia, ca o măsură a capacității economice a fiecărei țări, de a contribui la securitatea națională europeană și la apărarea colectivă.
Cu toate acestea, atunci când țările membre nu își îndeplinesc în mod constant obiectivele anuale privind cheltuielile pentru apărare, astfel încât să aibă resurse disponibile pentru NATO atunci când este necesar, ci preferă să își aloce resursele pentru alte priorități, se ajunge în situația în care alianța nu dispune de resursele militare și de capacitatea de a proteja în mod eficient statele membre împotriva agresiunii ruse.
Dacă o țară membră nu are o viziune corectă privind propriile obligații de apărare și o viziune asupra riscurilor aferente nefinanțării propriei apărări, nu ar trebui să i se permită să pună în pericol securitatea națională a celorlalte țări membre.
Trebuie remarcat faptul că problemele legate de finanțarea NATO nu sunt cauzate de faptul că membrii mai mici ai NATO nu se implică. Statele baltice și Polonia au fost ferme în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor de apărare. Acestea înțeleg pe deplin pericolul rusesc. Problemele apar la cele mai bogate țări europene. Chiar și astăzi, după invazia Rusiei în Ucraina, doar 8 țări membre și-au respectat promisiunile de finanțare a NATO făcute în Țara Galilor. Celelalte nu au atins niciodată contribuțiile convenite de 2% din PIB și, în majoritatea cazurilor, nici măcar nu s-au apropiat de acest procent. Mai exact: Germania - 1,49%; Franța - 1,93%; Italia - 1,54%; Olanda - 1,45%; Spania - 1,03%; Turcia - 1,6%; Norvegia - 1,74%; Belgia - 1,07%; Danemarca - 1,4%; Portugalia - 1,55%;.
Este ironic faptul că aceleași țări care nu-și plătesc echitabil contribuția sunt cele care țipă cel mai tare și critică SUA pentru că nu și-ar respecta angajamentele. Ideea că SUA ar abandona Europa nu este realistă. Nu trebuie să ne întoarcem decât la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a dovedi angajamentul nostru față de Europa. SUA au ajutat la reconstrucția Europei după război și au reconstruit Germania în cadrul Planului Marshall. SUA mențin baze militare și peste optzeci de mii de militari în Europa. Costul pentru contribuabilul american este enorm și este mult mai mare decât pentru ceilalți contribuabili din statele membre NATO.
Realitatea este că, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Rusia rămâne cea mai mare amenințare la adresa lumii euro-atlantice și trebuie să fie controlată. Țările europene trebuie să recunoască amenințarea reală pe care Rusia o reprezintă pentru libertate, democrație și stabilitate economică. NATO este o alianță puternică care a servit la descurajarea agresiunii rusești împotriva statelor membre. Semnalul de alarmă al președintelui Trump către membrii NATO restanți ar trebui să fie întâmpinat de aceștia cu mea culpa, nu cu aroganță și furie îndreptată către președintele Trump.
Din nefericire, de-a lungul anilor, multe state membre au cochetat la un moment dat cu ieșirea din NATO, au negociat cu Rusia în afara cadrului NATO, prin aranjamente nepotrivite, și au ignorat pozițiile strategice ale NATO în ceea ce privește Rusia. Franța chiar a îndrăzinit să ceară SUA ca soldații americani să plece din bazele militare din Franța, chiar dacă multe cimitire de pe teritoriul francez sunt pline de militari americani care au făcut sacrificiul suprem pentru a o elibera. Franța chiar a mers atât de departe încât și-a redus statutul de membru al NATO pentru o perioadă de timp, până când președintele francez Sarkozy a readus-o ca membru participant cu drepturi depline.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, țările europene sunt tot mai puțin unite, iar unele chiar susțin diferite poziții ale Rusiei. Aceasta este o chestiune de securitate națională periculoasă pentru Europa și SUA.
Membrii europeni restanți trebuie să admită pericolele și să își îndeplinească obligațiile financiare pentru a susține NATO.
Având în vedere invazia rusă din Ucraina și recentele declarații ale lui Putin privind potențiale invazii teritoriale ale altor țări europene, state membre sau state care nu sunt membre NATO, este o politică nesăbuită din partea oricărui stat membru să nu-și îndeplinească sau să nu-și propună să depășească angajamentul din Țara Galilor. Acele state membre care nu-și plătesc echitabil contribuția convenită nu își pun în pericol doar propria securitate națională, ci și pe cea a tuturor celorlalte state membre.
Președintele Trump ar trebui să fie lăudat, nu criticat, pentru că a cerut ca toți membrii NATO să își ia în serios obligațiile privind apărarea colectivă, să investească în propriile forțe de apărare și, dacă vor continua să rămână membri ai alianței, să o facă prin a fi și membri de încredere ai alianței Retragerea Rusiei din Ucraina și evitarea invadării unei alte țări de către Rusia. Acestea pot fi realizate doar printr-o alianță NATO mai puternică și mai angajată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
