După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
În cadrul interviului acordat, ambasadorul Armeniei la București a vorbit despre consecințele și perspectivele din regiune, la șase luni de la încheierea armistițiului.
Ambasadorul Serghei Minasyan a denunțat din nou „agresiunea azeră” săvârșită cu sprijinul Turciei. Acesta a acuzat Turcia, țară partener a UE, că a dislocat, în premieră, „teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei”, a oferit asistență tehnico-militară Azerbaidjanului și a săvârșit crime de război în timpul conflictului. Iar potrivit acestuia situația e cu atât mai gravă cu cât Azerbaidjanul prezintă „pretenții teritoriale” în sudul Armeniei.
Nu în ultimul rând, ambasadorul Minasyan a abordat și controversata expoziție azeră „Parcul trofeelor”, considerată o „expoziție a urii”, la Baku, unde președintele azer Ilham Aliev s-a pozat în fața sutelor de căști aparținând soldaților armeni uciși în Nagorno-Karabah. Totodată, înaltul diplomat a făcut și referiri importante la decizia istorică a SUA de a recunoaște genocidul armean.
Redăm integral interviul acordat de E.S. Serghey Minasyan publicației noastre:
DefenseRomania: A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah. Care sunt consecințele și perspectivele în regiune?
E.S. Serghey Minasyan: Aveți dreptate, au trecut mai bine de șase luni de la semnarea, pe 9 noiembrie 2020 a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabakh, însă, cu toate acestea, urmările geopolitice și cele umanitare ale agresiunii azere, săvârșite cu sprijinul Turciei împotriva Nagorno-Karabakhului, continuă să fie de actualitate. Chiar dacă, odată cu dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, prevăzută în armistițiului semnat, activitatea militară atât în zona de conflict, cât și la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a redus considerabil, fondul general rămâne, totuși, tensionat.
Situația devine din ce în ce mai complicată datorită faptului că, mai ales în ultima vreme, amenințările directe din partea conducerii statului azer au devenit mai frecvente, iar de această dată, ele vizează nu doar populația armeană din Nagorno-Karabakh, dar și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Armenia.
De fapt, având în vedere că agresiunea săvârșită de Azerbaidjan nu au fost condamnată de comunitatea internațională, conducerea acestui stat, a ajuns să și prezinte pretenții teritoriale pentru regiunile din sudul Armeniei, în special, față de regiunea Syunik, care se învecinează cu Nakhichevanul și Iranul. Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere. Vorbim aici despre zeci de mii de locuitori atât ai Nagorno-Karabakhului, dar și ai unui șir de regiuni de la graniță, care au devenit refugiați, fiind lipsiți, în urma ostilităților, de case, proprietăți și locuri de muncă.
O altă chestiunie de ordin umanitar, foarte actuală în acest moment, este returnarea prizonierilor de război. Chiar dacă documentul privind încetarea focului, semnat la 9 noiembrie 2020 prevedea ca părțile vor face schimb reciproc de prizonieri de război, respectând pricipiul ”toți pentru toți”, autoritățile azere refuză să o facă, iar un număr mare de prizonieri de război armeni continuă să fie ținuți în captivitate, dincolo de îndemnurile comunității internaționale. De remarcat este că Armenia a eliberat toți prizonierii azeri, inclusiv persoanele condamnate înainte de războiul din Nagorno-Karabakh, pentru uciderea din culpă a unui minor, din ură bazată pe criterii etnice și de rasă.
Totuși, autoritățile azere refuză să colaboreze, în acest sens, cu organizația Crucea Roșie Internațională și nu permit accesul reprezentanților săi în locurile în care sunt ținuți prizonierii de război armeni.
Există dovezi clare și de necontestat ce demonstrează tratamentul inuman, torturile și crimele la care sunt supuși prizonierii de război armeni, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional.
Mai multe organizații de apărare a drepturilor omului, mai mulți lideri politici și religioși din multe state au condamnat aceste acțiuni, cerând eliberarea imediată a prizonierilor de război.
Organizația internațională de apărare a drepturilor omului, Human Rights Watch a publicat recent un raport special referitor la situația prizonierilor de război armeni. Iar o altă reacție recentă a comunității internaționale a fost și declarația, din 22 aprilie a.c., privind conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, pregătită de Comitetul de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care făcea apel pentru eliberarea imediată a prizonierilor de război armeni. În același sens, pe 28 aprilie a.c., în cadrul Consiliul Europei a fost emisă și ”Declarația UE privind prizonierii din conflictul recent dintre Armenia și Azerbaidjan”.
DefenseRomania: La mijlocul lunii aprilie, președintele Azerbaidjanului a participat la inaugurarea unui ”parc” dedicat războiului din Nagorno-Karabakh. Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în presa internațională. Cum explicați acest fapt?
E.S. Serghey Minasyan: Pe 12 aprilie a.c., președintele Ilham Aliyev a participat la inaugurarea acestui ”parc al urii” în care, s-a pozat pe fundalul obiectelor expuse, printer care erau și căști ale soldaților armeni, care și-au pierdut viața în luptă. Cum era de așteptat, acest gest a stârnit o reacție critică din partea comunității international, nu doar în virtutea logicii de-a dreptul primitive a acestui gest, ci mai ales pentru că acesta nu face decât să aprofundeze și mai mult manifestarea armenofibiei, xenofobiei și a elementelor de rasism în societatea azeră, inclusiv în rândul minorilor.
În acest context, orice încercare de a justifica, într-un fel sau altul, sau de a ”raționaliza” acest mod de a acționa al conducerii statului azer, care a fost deja dur criticat de comunitatea internatională, nu doar că este de neconceput, dar merită să fie, la rândul său, condamnată pentru că reprezintă deja un act de justificare a xenofobiei și a lipsei de toleranță.
Din păcate, în ultimul timp, am putut observa în anumite publicații românești, articole scrise în acest spirit, fapt care reprezintă o provocare morală, atât pentru comunitatea armeană din această țară, cât și pentru întreaga societate românescă, care a manifestat dintotdeauna o atitudine tolerantă și care respectă drepturile fundamentale ale omului.
DefenseRomania: Care este rolul Turciei în acest conflict? Și ce impact ar putea avea recenta declarație a Președintelui SUA, Joe Biden referitoare la Genocidul Armean?
E.S. Serghey Minasyan: În toamna anului trecut, ne-am lovit, din nou, de situația în care Turcia, la fel cum a procedat în Orientul Apropiat, s-a folosit de teroriști internaționali și a creat, în acest fel, o situație fără precedent, când o țară-parteneră a Uniunii Europene, a dislocat acești teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei. Practic, un stat membru al Parteneriatului Estic, adică Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, a folosit acești mercenari împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, dar și împotriva unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Republica Armenia.
Ostilitățile din Nagorno-Karabakh, inițiate de Azerbaidjan, la care a pus umărul și Turcia, furnizând ajutor tehnico-militar consistent, dar și punând la dispoziție consilieri și specialiști, au fost însoțite de numeroase încălcări ale dreptului umanitar internaționale și de crime de război, precum epurările etnice și deportările.
Ne-am lovit, din nou, de o atitudine similară celei de acum mai bine de 100 de ani, săvârșită de conducerea turcă de la acel moment, împotriva populației armenești ce locuia în Imperiu Otoman și în regiunile adiacente Caucazului de Sud.
Astăzi, la 106 ani de la Genocidul Armean, procesul ireversibil al recunoașterii acestuia a primit un nou suflu prin declarația celui de al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care, chiar în ziua comemorării Genocidului Armean, a definit foarte clar, atrocitățile în masă comise împotriva poporului armean, la începutul secolului al XX-lea, drept Genocid. În acest context, doresc să remarc faptul că SUA, în persoana Camerei Reprezentanților și a Senatului a adoptat, încă în anul 2019, rezoluțiile care recunosc și condamnă Genocidul Armean.
Este absolut evident că mesajul Președintelui Biden a fost foarte bine primit și salutat de personalități din diverse domenii, inclusiv din România, care au susținut cu toții că această declarație poate fi un imbold pentru alte state de a recunoaște Genocidul Armean, căci așa cum afirmă în nenumărate rânduri liderii statului armean, suntem cu toții martori a faptului că negarea continuă a Genocidului Armean de către conducerea statului turc, conduce spre noi crime și atrocități.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, i-a cerut ministrului Apărării, Bill Blair, să reanalizeze contractul de achiziție a avioanelor de luptă americane F-35 pentru a vedea dacă există alte opțiuni „având în vedere mediul în schimbare”, după cum a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al lui Blair. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Portugalia s-a poziționat similar.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.