Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ambasadorul armean în România: Azerbaidjanul are pretenții teritoriale asupra Armeniei. Turcia a dislocat „teroriști islamici” în Europa
News
Data actualizării:
Data publicării:
”Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere”, spune E.S. Serghey Minasyan, ambasadorul Armeniei la București, într-un interviu acordat DefenseRomania. Înaltul diplomat a discutat despre situația din Nagorno-Karabah, la șase luni de la semnarea acordului de încetare a focului.
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan
EXCLUSIV
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan

În cadrul interviului acordat, ambasadorul Armeniei la București a vorbit despre consecințele și perspectivele din regiune, la șase luni de la încheierea armistițiului.

Ambasadorul Serghei Minasyan a denunțat din nou „agresiunea azeră” săvârșită cu sprijinul Turciei. Acesta a acuzat Turcia, țară partener a UE, că a dislocat, în premieră, „teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei”, a oferit asistență tehnico-militară Azerbaidjanului și a săvârșit crime de război în timpul conflictului. Iar potrivit acestuia situația e cu atât mai gravă cu cât Azerbaidjanul prezintă „pretenții teritoriale” în sudul Armeniei.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Minasyan a abordat și controversata expoziție azeră „Parcul trofeelor”, considerată o „expoziție a urii”, la Baku, unde președintele azer Ilham Aliev s-a pozat în fața sutelor de căști aparținând soldaților armeni uciși în Nagorno-Karabah. Totodată, înaltul diplomat a făcut și referiri importante la decizia istorică a SUA de a recunoaște genocidul armean.

Redăm integral interviul acordat de E.S. Serghey Minasyan publicației noastre:

DefenseRomania: A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah. Care sunt consecințele și perspectivele în regiune?

E.S. Serghey Minasyan: Aveți dreptate, au trecut mai bine de șase luni de la semnarea, pe 9 noiembrie 2020 a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabakh, însă, cu toate acestea, urmările geopolitice și cele umanitare ale agresiunii azere, săvârșite cu sprijinul Turciei împotriva Nagorno-Karabakhului, continuă să fie de actualitate. Chiar dacă, odată cu dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, prevăzută în armistițiului semnat, activitatea militară atât în zona de conflict, cât și la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a redus considerabil, fondul general rămâne, totuși, tensionat.

Situația devine din ce în ce mai complicată datorită faptului că, mai ales în ultima vreme, amenințările directe din partea conducerii statului azer au devenit mai frecvente, iar de această dată, ele vizează nu doar populația armeană din Nagorno-Karabakh, dar și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Armenia.

De fapt, având în vedere că agresiunea săvârșită de Azerbaidjan nu au fost condamnată de comunitatea internațională, conducerea acestui stat, a ajuns să și prezinte pretenții teritoriale pentru regiunile din sudul Armeniei, în special, față de regiunea Syunik, care se învecinează cu Nakhichevanul și Iranul. Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere. Vorbim aici despre zeci de mii de locuitori atât ai Nagorno-Karabakhului, dar și ai unui șir de regiuni de la graniță, care au devenit refugiați, fiind lipsiți, în urma ostilităților, de case, proprietăți și locuri de muncă.

O altă chestiunie de ordin umanitar, foarte actuală în acest moment, este returnarea prizonierilor de război. Chiar dacă documentul privind încetarea focului, semnat la 9 noiembrie 2020 prevedea ca părțile vor face schimb reciproc de prizonieri de război, respectând pricipiul ”toți pentru toți”, autoritățile azere refuză să o facă, iar un număr mare de prizonieri de război armeni continuă să fie ținuți în captivitate, dincolo de îndemnurile comunității internaționale. De remarcat este că Armenia a eliberat toți prizonierii azeri, inclusiv persoanele condamnate înainte de războiul din Nagorno-Karabakh, pentru uciderea din culpă a unui minor, din ură bazată pe criterii etnice și de rasă.

Totuși, autoritățile azere refuză să colaboreze, în acest sens, cu organizația Crucea Roșie Internațională și nu permit accesul reprezentanților săi în locurile în care sunt ținuți prizonierii de război armeni.

Există dovezi clare și de necontestat ce demonstrează tratamentul inuman, torturile și crimele la care sunt supuși prizonierii de război armeni, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional.

Mai multe organizații de apărare a drepturilor omului, mai mulți lideri politici și religioși din multe state au condamnat aceste acțiuni, cerând eliberarea imediată a prizonierilor de război.

Organizația internațională de apărare a drepturilor omului, Human Rights Watch a publicat recent un raport special referitor la situația prizonierilor de război armeni. Iar o altă reacție recentă a comunității internaționale a fost și declarația,  din 22 aprilie a.c., privind conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, pregătită de Comitetul de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care făcea apel pentru eliberarea imediată a prizonierilor de război armeni. În același sens, pe 28 aprilie a.c., în cadrul Consiliul Europei a fost emisă și ”Declarația UE privind prizonierii din conflictul recent dintre Armenia și Azerbaidjan”.

 

Azerbaidjanul a prezentat ca trofee de război căștile soldaților armeni uciși. Erevanul acuză o „politică genocidară”

 

DefenseRomania: La mijlocul lunii aprilie, președintele Azerbaidjanului a participat la inaugurarea unui ”parc” dedicat războiului din Nagorno-Karabakh. Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în presa internațională. Cum explicați acest fapt?

E.S. Serghey Minasyan: Pe 12 aprilie a.c., președintele Ilham Aliyev a participat la inaugurarea acestui ”parc al urii” în care, s-a pozat pe fundalul obiectelor expuse, printer care erau și căști ale soldaților armeni, care și-au pierdut viața în luptă. Cum era de așteptat, acest gest a stârnit o reacție critică din partea comunității international, nu doar în virtutea logicii de-a dreptul primitive a acestui gest, ci mai ales pentru că acesta nu face decât să aprofundeze și mai mult manifestarea armenofibiei, xenofobiei și a elementelor de rasism în societatea azeră, inclusiv în rândul minorilor.

În acest context, orice încercare de a justifica, într-un fel sau altul, sau de a ”raționaliza” acest mod de a acționa al conducerii statului azer, care a fost deja dur criticat de comunitatea internatională, nu doar că este de neconceput, dar merită să fie, la rândul său, condamnată pentru că reprezintă deja un act de justificare a xenofobiei și a lipsei de toleranță.

Din păcate, în ultimul timp, am putut observa în anumite publicații românești, articole scrise în acest spirit, fapt care reprezintă o provocare morală, atât pentru comunitatea armeană din această țară, cât și pentru întreaga societate românescă, care a manifestat dintotdeauna o atitudine tolerantă și care respectă drepturile fundamentale ale omului.

DefenseRomania: Care este rolul Turciei în acest conflict? Și ce impact ar putea avea recenta declarație a Președintelui SUA, Joe Biden referitoare la Genocidul Armean?

E.S. Serghey Minasyan: În toamna anului trecut, ne-am lovit, din nou, de situația în care Turcia, la fel cum a procedat în Orientul Apropiat, s-a folosit de teroriști internaționali și a creat, în acest fel, o situație fără precedent, când o țară-parteneră a Uniunii Europene, a dislocat acești teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei. Practic, un stat membru al Parteneriatului Estic, adică Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, a folosit acești mercenari împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, dar și împotriva unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Republica Armenia.

Ostilitățile din Nagorno-Karabakh, inițiate de Azerbaidjan, la care a pus umărul și Turcia, furnizând ajutor tehnico-militar consistent, dar și punând la dispoziție consilieri și specialiști, au fost însoțite de numeroase încălcări ale dreptului umanitar internaționale și de crime de război, precum epurările etnice și deportările.

Ne-am lovit, din nou, de o atitudine similară celei de acum mai bine de 100 de ani, săvârșită de conducerea turcă de la acel moment, împotriva populației armenești ce locuia în Imperiu Otoman și în regiunile adiacente Caucazului de Sud.

Astăzi, la 106 ani de la Genocidul Armean, procesul ireversibil al recunoașterii acestuia a primit un nou suflu prin declarația celui de al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care, chiar în ziua comemorării Genocidului Armean, a definit foarte clar, atrocitățile în masă comise împotriva poporului armean, la începutul secolului al XX-lea, drept Genocid. În acest context, doresc să remarc faptul că SUA, în persoana Camerei Reprezentanților și a Senatului a adoptat, încă în anul 2019, rezoluțiile care recunosc și condamnă Genocidul Armean.

Este absolut evident că mesajul Președintelui Biden a fost foarte bine primit și salutat de personalități din diverse domenii, inclusiv din România, care au susținut cu toții că această declarație poate fi un imbold pentru alte state de a recunoaște Genocidul Armean, căci așa cum afirmă în nenumărate rânduri liderii statului armean, suntem cu toții martori a faptului că negarea continuă a Genocidului Armean de către conducerea statului turc, conduce spre noi crime și atrocități.

 

Nagorno-Karabah

 

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Exerciții militare comune Republica Moldova, România și SUA, în perioada 4-18 august
Fără petrol rusesc în Europa: Din 2026, UE interzice inclusiv derivatele din “Urals oil”
Kievul face un pas greșit pe drumul spre Europa: DNA-ul ucrainean, trecut în subordinea Procurorului General
Trump anunță un acord comercial cu Japonia, care include un tarif reciproc de 15% la bunuri. Japonia va investi 550 de miliarde de dolari în SUA
Ucraina a pierdut în premieră și un Mirage 2000. Avionul nu a fost însă doborât de ruși
Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia
”Exemplul României arată că drumul european aduce pace și prosperitate”. Ministrul de externe, Oana Țoiu, în vizită la Chișinău
Un zăcământ uriaș de petrol și gaze a fost descoperit în Polonia
Relațiile ruso-azere, mai încordate ca oricând. Aliyev le spune ucrainenilor: „Nu acceptați niciodată ocupația”. Bloggerii ruși: Azerii merg pe urmele Kievului
O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene este planificată miercuri în Turcia
Pilotul unui avion de linie a executat o „manevră agresivă” pentru a evita o coliziune în zbor cu un bombardier american B-52
Nicușor Dan a fost invitat de către Donald Trump, într-o vizită oficială în SUA
România s-a integrat perfect în „ecosistemul F-16”. Aviația militară română, singura din Europa unde se antrenează piloți de F-16. În lume doar SUA ne depășesc
La mulți ani aviației militare și tuturor aviatorilor români. Cer senin!
Ajutorul militar pentru Kiev. Moșteanu: ”Le-am dat multe. Cred că e ok să spunem” | Patriot și Ringtausch, două argumente în favoarea publicării contribuției României
Nicuşor Dan, discuții în Germania privind cooperarea în domeniul industriei de apărare / Plan de acţiune pentru intensificarea parteneriatului româno-german, semnat la Berlin
De frica dronelor, Ministerul rus al Apărării a anulat în mod discret expoziția militară “Armata-2025”
Acțiunile cibernetice ostile ale Rusiei, în vizorul NATO și UE. Ministrul român de externe: Pentru Rusia, prosperitatea și securitatea Europei nu reprezintă o veste bună
Relațiile dintre Budapesta și Kiev, în picaj: Orban semnalează o serie de abuzuri asupra ungurilor din Transcarpatia
România primește mai mulți bani de la UE în bugetul multianual 2028-2034
Ucraina a spart sistemul unui furnizor rus de drone și a distrus datele
163 de ani de la înființarea MAI. Președintele României, ministrul apărării și ministrul de interne, prezenți la eveniment
Noul buget al UE: Cresc resursele alocate apărării; Mobilitatea militară primește o atenție specială; Va fi creat Fondul pentru Competitivitate
Orban critică încălcarea drepturilor omului și cere UE să aplice sancțiuni. Dar nu împotriva Rusiei, ci a Ucrainei
Iranul este dezamăgit de Rusia și se îndreaptă spre Beijing
Militarii Grupului de Luptă NATO condus de Franța în România, își depășesc constant limitele: „Concentrare, viteză și eficiență”
Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Dezastrul în aer Air India 171: Ce știm sigur până acum e că erau oprite comutatoarele de alimentare ale avionului 787 Dreamliner. Și de aici trei scenarii și speculații
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
România și Polonia, discuții privind implicarea comună în reconstrucția Ucrainei și sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei

Ştiri Recomandate

De la „porcul-spinos de oțel” la garanții postbelice de securitate: Ce a negociat Volodimir Zelenski cu Ursula von der Leyen la Bruxelles
Mize ascunse la summitul Trump-Putin: Schimb de teritorii sau sfârșitul unui război de uzură?
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Cedarea centurii de orașe din nordul regiunii Donețk este o eroare strategică pentru Ucraina și pentru Occident
Cadoul tip “cal troian” făcut de Vladimir Putin americanilor chiar în ziua întâlnirii cu Donald Trump
Miza păcii din Ucraina: Garanții de securitate de ,,tip non-Articolul 5 al NATO'' pentru descurajarea unei viitoare agresiuni militare ruseşti
Schimb de gardă în sprijinul militar acordat Ucrainei: Statele europene depășesc pentru prima dată SUA
În pofida negocierilor de pace, tensiunile cresc în regiunea Donețk din Ucraina: Trupele ruse cuceresc noi localități, în timp ce armata ucraineană contraatacă în anumite zone
Măcelul de la Pokrovsk: Strategia „mașinii de tocat carne” și dispariția comandanților ruși
Europa salută eforturile lui Donald Trump pentru pace, dar cere „garanții de securitate de neclintit” pentru Ucraina
Un acord istoric: Contractul de 635 de milioane de dolari care schimbă regula jocului pentru industria de apărare a SUA
Pacea, o promisiune aruncată de la mii de kilometri. Poate un summit „direct” cu Zelenski la Washington să salveze Ucraina?
Polonia demonstrează putere militară: Parada de la Varșovia subliniază modernizarea armatei sub sloganul „Rusia nu este invincibilă”
Ministrul ceh, o voce hotărâtă în corul criticilor: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber”
Războiul dronelor: Germania insistă pe o rachetă "ieftină" de 2.500 de euro. De ce nu e suficient de ieftină?
Furt misterios pe o bază militară din Ungaria: Piese esențiale, sustrase de la avioane MiG-29 dezafectate
Putin și Trump / Foto: Casa Albă, X
EXCLUSIV
De la covorul roșu la zero acorduri: De ce a eșuat summitul de pace din Alaska și ce înseamnă asta pentru Ucraina
Discuțiile Trump-Putin s-au încheiat. Declarații de presă. Putin: Acordul cu Trump va deschide calea pentru pace în Ucraina
Imagini cu doi presupuși colonei britanici, reținuți de ruși, se răspândesc pe internet. Este opera inteligenței artificiale
Putin, primit în Alaska cu ”fanfara” de avioane invizibile F-22 Raptor. Bonus: Un bombardier B-2 a survolat pe deasupra capului dictatorului rus
Sonare tractate pentru fregatele Regina Maria și Regele Ferdinand, dar și achiziția corvetei clasa ”Hisar” - pașii mărunți, dar importanți pentru Marina României
Bulgaria va construi o bază militară capabilă să găzduiască chiar și 20 de mii de militari
Summit Alaska: Miza economică a lui Vladimir Putin și eforturile de a deturna discuțiile despre războiul din Ucraina
De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
Din umbra incertitudinii la acțiune: Cum va schimba achiziția rachetelor Taurus strategia de apărare a Germaniei și echilibrul de forțe în Europa
Ministrul Apărării, de Ziua Marinei: În contextul războiului din Ucraina, "Marea Neagră a devenit o mare agitată". Forțele Navale trebuie să intre într-un proces de modernizare
Statele Unite includ pe lista neagră burse rusești de criptomonede. Ele finanțează atacuri cibernetice și contribuie la eludarea sancțiunilor
Flota Aeriană a Rusiei, decimată în Marea Neagră: O bătălie de uzură pe care Kremlinul o pierde pe frontul din Ucraina
Ziua Marinei Române, marcată de un amplu exercițiu naval la Constanța
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Rușii au lansat la apă cea de-a cincea fregată cu rachete hipersonice “Zircon”. Moscova vrea să dubleze numărul și speră să le aducă și în Marea Neagră
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Kremlinul simte că pierde un aliat-cheie? Operațiunea rusă împotriva Ungariei abia a început, avertizează liderul opoziției
pixel