În cadrul interviului acordat, ambasadorul Armeniei la București a vorbit despre consecințele și perspectivele din regiune, la șase luni de la încheierea armistițiului.
Ambasadorul Serghei Minasyan a denunțat din nou „agresiunea azeră” săvârșită cu sprijinul Turciei. Acesta a acuzat Turcia, țară partener a UE, că a dislocat, în premieră, „teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei”, a oferit asistență tehnico-militară Azerbaidjanului și a săvârșit crime de război în timpul conflictului. Iar potrivit acestuia situația e cu atât mai gravă cu cât Azerbaidjanul prezintă „pretenții teritoriale” în sudul Armeniei.
Nu în ultimul rând, ambasadorul Minasyan a abordat și controversata expoziție azeră „Parcul trofeelor”, considerată o „expoziție a urii”, la Baku, unde președintele azer Ilham Aliev s-a pozat în fața sutelor de căști aparținând soldaților armeni uciși în Nagorno-Karabah. Totodată, înaltul diplomat a făcut și referiri importante la decizia istorică a SUA de a recunoaște genocidul armean.
Redăm integral interviul acordat de E.S. Serghey Minasyan publicației noastre:
DefenseRomania: A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah. Care sunt consecințele și perspectivele în regiune?
E.S. Serghey Minasyan: Aveți dreptate, au trecut mai bine de șase luni de la semnarea, pe 9 noiembrie 2020 a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabakh, însă, cu toate acestea, urmările geopolitice și cele umanitare ale agresiunii azere, săvârșite cu sprijinul Turciei împotriva Nagorno-Karabakhului, continuă să fie de actualitate. Chiar dacă, odată cu dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, prevăzută în armistițiului semnat, activitatea militară atât în zona de conflict, cât și la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a redus considerabil, fondul general rămâne, totuși, tensionat.
Situația devine din ce în ce mai complicată datorită faptului că, mai ales în ultima vreme, amenințările directe din partea conducerii statului azer au devenit mai frecvente, iar de această dată, ele vizează nu doar populația armeană din Nagorno-Karabakh, dar și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Armenia.
De fapt, având în vedere că agresiunea săvârșită de Azerbaidjan nu au fost condamnată de comunitatea internațională, conducerea acestui stat, a ajuns să și prezinte pretenții teritoriale pentru regiunile din sudul Armeniei, în special, față de regiunea Syunik, care se învecinează cu Nakhichevanul și Iranul. Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere. Vorbim aici despre zeci de mii de locuitori atât ai Nagorno-Karabakhului, dar și ai unui șir de regiuni de la graniță, care au devenit refugiați, fiind lipsiți, în urma ostilităților, de case, proprietăți și locuri de muncă.
O altă chestiunie de ordin umanitar, foarte actuală în acest moment, este returnarea prizonierilor de război. Chiar dacă documentul privind încetarea focului, semnat la 9 noiembrie 2020 prevedea ca părțile vor face schimb reciproc de prizonieri de război, respectând pricipiul ”toți pentru toți”, autoritățile azere refuză să o facă, iar un număr mare de prizonieri de război armeni continuă să fie ținuți în captivitate, dincolo de îndemnurile comunității internaționale. De remarcat este că Armenia a eliberat toți prizonierii azeri, inclusiv persoanele condamnate înainte de războiul din Nagorno-Karabakh, pentru uciderea din culpă a unui minor, din ură bazată pe criterii etnice și de rasă.
Totuși, autoritățile azere refuză să colaboreze, în acest sens, cu organizația Crucea Roșie Internațională și nu permit accesul reprezentanților săi în locurile în care sunt ținuți prizonierii de război armeni.
Există dovezi clare și de necontestat ce demonstrează tratamentul inuman, torturile și crimele la care sunt supuși prizonierii de război armeni, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional.
Mai multe organizații de apărare a drepturilor omului, mai mulți lideri politici și religioși din multe state au condamnat aceste acțiuni, cerând eliberarea imediată a prizonierilor de război.
Organizația internațională de apărare a drepturilor omului, Human Rights Watch a publicat recent un raport special referitor la situația prizonierilor de război armeni. Iar o altă reacție recentă a comunității internaționale a fost și declarația, din 22 aprilie a.c., privind conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, pregătită de Comitetul de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care făcea apel pentru eliberarea imediată a prizonierilor de război armeni. În același sens, pe 28 aprilie a.c., în cadrul Consiliul Europei a fost emisă și ”Declarația UE privind prizonierii din conflictul recent dintre Armenia și Azerbaidjan”.
DefenseRomania: La mijlocul lunii aprilie, președintele Azerbaidjanului a participat la inaugurarea unui ”parc” dedicat războiului din Nagorno-Karabakh. Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în presa internațională. Cum explicați acest fapt?
E.S. Serghey Minasyan: Pe 12 aprilie a.c., președintele Ilham Aliyev a participat la inaugurarea acestui ”parc al urii” în care, s-a pozat pe fundalul obiectelor expuse, printer care erau și căști ale soldaților armeni, care și-au pierdut viața în luptă. Cum era de așteptat, acest gest a stârnit o reacție critică din partea comunității international, nu doar în virtutea logicii de-a dreptul primitive a acestui gest, ci mai ales pentru că acesta nu face decât să aprofundeze și mai mult manifestarea armenofibiei, xenofobiei și a elementelor de rasism în societatea azeră, inclusiv în rândul minorilor.
În acest context, orice încercare de a justifica, într-un fel sau altul, sau de a ”raționaliza” acest mod de a acționa al conducerii statului azer, care a fost deja dur criticat de comunitatea internatională, nu doar că este de neconceput, dar merită să fie, la rândul său, condamnată pentru că reprezintă deja un act de justificare a xenofobiei și a lipsei de toleranță.
Din păcate, în ultimul timp, am putut observa în anumite publicații românești, articole scrise în acest spirit, fapt care reprezintă o provocare morală, atât pentru comunitatea armeană din această țară, cât și pentru întreaga societate românescă, care a manifestat dintotdeauna o atitudine tolerantă și care respectă drepturile fundamentale ale omului.
DefenseRomania: Care este rolul Turciei în acest conflict? Și ce impact ar putea avea recenta declarație a Președintelui SUA, Joe Biden referitoare la Genocidul Armean?
E.S. Serghey Minasyan: În toamna anului trecut, ne-am lovit, din nou, de situația în care Turcia, la fel cum a procedat în Orientul Apropiat, s-a folosit de teroriști internaționali și a creat, în acest fel, o situație fără precedent, când o țară-parteneră a Uniunii Europene, a dislocat acești teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei. Practic, un stat membru al Parteneriatului Estic, adică Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, a folosit acești mercenari împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, dar și împotriva unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Republica Armenia.
Ostilitățile din Nagorno-Karabakh, inițiate de Azerbaidjan, la care a pus umărul și Turcia, furnizând ajutor tehnico-militar consistent, dar și punând la dispoziție consilieri și specialiști, au fost însoțite de numeroase încălcări ale dreptului umanitar internaționale și de crime de război, precum epurările etnice și deportările.
Ne-am lovit, din nou, de o atitudine similară celei de acum mai bine de 100 de ani, săvârșită de conducerea turcă de la acel moment, împotriva populației armenești ce locuia în Imperiu Otoman și în regiunile adiacente Caucazului de Sud.
Astăzi, la 106 ani de la Genocidul Armean, procesul ireversibil al recunoașterii acestuia a primit un nou suflu prin declarația celui de al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care, chiar în ziua comemorării Genocidului Armean, a definit foarte clar, atrocitățile în masă comise împotriva poporului armean, la începutul secolului al XX-lea, drept Genocid. În acest context, doresc să remarc faptul că SUA, în persoana Camerei Reprezentanților și a Senatului a adoptat, încă în anul 2019, rezoluțiile care recunosc și condamnă Genocidul Armean.
Este absolut evident că mesajul Președintelui Biden a fost foarte bine primit și salutat de personalități din diverse domenii, inclusiv din România, care au susținut cu toții că această declarație poate fi un imbold pentru alte state de a recunoaște Genocidul Armean, căci așa cum afirmă în nenumărate rânduri liderii statului armean, suntem cu toții martori a faptului că negarea continuă a Genocidului Armean de către conducerea statului turc, conduce spre noi crime și atrocități.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
