Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ambasadorul armean în România: Azerbaidjanul are pretenții teritoriale asupra Armeniei. Turcia a dislocat „teroriști islamici” în Europa
News
Data actualizării:
Data publicării:
”Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere”, spune E.S. Serghey Minasyan, ambasadorul Armeniei la București, într-un interviu acordat DefenseRomania. Înaltul diplomat a discutat despre situația din Nagorno-Karabah, la șase luni de la semnarea acordului de încetare a focului.
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan
EXCLUSIV
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan

În cadrul interviului acordat, ambasadorul Armeniei la București a vorbit despre consecințele și perspectivele din regiune, la șase luni de la încheierea armistițiului.

Ambasadorul Serghei Minasyan a denunțat din nou „agresiunea azeră” săvârșită cu sprijinul Turciei. Acesta a acuzat Turcia, țară partener a UE, că a dislocat, în premieră, „teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei”, a oferit asistență tehnico-militară Azerbaidjanului și a săvârșit crime de război în timpul conflictului. Iar potrivit acestuia situația e cu atât mai gravă cu cât Azerbaidjanul prezintă „pretenții teritoriale” în sudul Armeniei.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Minasyan a abordat și controversata expoziție azeră „Parcul trofeelor”, considerată o „expoziție a urii”, la Baku, unde președintele azer Ilham Aliev s-a pozat în fața sutelor de căști aparținând soldaților armeni uciși în Nagorno-Karabah. Totodată, înaltul diplomat a făcut și referiri importante la decizia istorică a SUA de a recunoaște genocidul armean.

Redăm integral interviul acordat de E.S. Serghey Minasyan publicației noastre:

DefenseRomania: A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah. Care sunt consecințele și perspectivele în regiune?

E.S. Serghey Minasyan: Aveți dreptate, au trecut mai bine de șase luni de la semnarea, pe 9 noiembrie 2020 a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabakh, însă, cu toate acestea, urmările geopolitice și cele umanitare ale agresiunii azere, săvârșite cu sprijinul Turciei împotriva Nagorno-Karabakhului, continuă să fie de actualitate. Chiar dacă, odată cu dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, prevăzută în armistițiului semnat, activitatea militară atât în zona de conflict, cât și la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a redus considerabil, fondul general rămâne, totuși, tensionat.

Situația devine din ce în ce mai complicată datorită faptului că, mai ales în ultima vreme, amenințările directe din partea conducerii statului azer au devenit mai frecvente, iar de această dată, ele vizează nu doar populația armeană din Nagorno-Karabakh, dar și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Armenia.

De fapt, având în vedere că agresiunea săvârșită de Azerbaidjan nu au fost condamnată de comunitatea internațională, conducerea acestui stat, a ajuns să și prezinte pretenții teritoriale pentru regiunile din sudul Armeniei, în special, față de regiunea Syunik, care se învecinează cu Nakhichevanul și Iranul. Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere. Vorbim aici despre zeci de mii de locuitori atât ai Nagorno-Karabakhului, dar și ai unui șir de regiuni de la graniță, care au devenit refugiați, fiind lipsiți, în urma ostilităților, de case, proprietăți și locuri de muncă.

O altă chestiunie de ordin umanitar, foarte actuală în acest moment, este returnarea prizonierilor de război. Chiar dacă documentul privind încetarea focului, semnat la 9 noiembrie 2020 prevedea ca părțile vor face schimb reciproc de prizonieri de război, respectând pricipiul ”toți pentru toți”, autoritățile azere refuză să o facă, iar un număr mare de prizonieri de război armeni continuă să fie ținuți în captivitate, dincolo de îndemnurile comunității internaționale. De remarcat este că Armenia a eliberat toți prizonierii azeri, inclusiv persoanele condamnate înainte de războiul din Nagorno-Karabakh, pentru uciderea din culpă a unui minor, din ură bazată pe criterii etnice și de rasă.

Totuși, autoritățile azere refuză să colaboreze, în acest sens, cu organizația Crucea Roșie Internațională și nu permit accesul reprezentanților săi în locurile în care sunt ținuți prizonierii de război armeni.

Există dovezi clare și de necontestat ce demonstrează tratamentul inuman, torturile și crimele la care sunt supuși prizonierii de război armeni, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional.

Mai multe organizații de apărare a drepturilor omului, mai mulți lideri politici și religioși din multe state au condamnat aceste acțiuni, cerând eliberarea imediată a prizonierilor de război.

Organizația internațională de apărare a drepturilor omului, Human Rights Watch a publicat recent un raport special referitor la situația prizonierilor de război armeni. Iar o altă reacție recentă a comunității internaționale a fost și declarația,  din 22 aprilie a.c., privind conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, pregătită de Comitetul de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care făcea apel pentru eliberarea imediată a prizonierilor de război armeni. În același sens, pe 28 aprilie a.c., în cadrul Consiliul Europei a fost emisă și ”Declarația UE privind prizonierii din conflictul recent dintre Armenia și Azerbaidjan”.

 

Azerbaidjanul a prezentat ca trofee de război căștile soldaților armeni uciși. Erevanul acuză o „politică genocidară”

 

DefenseRomania: La mijlocul lunii aprilie, președintele Azerbaidjanului a participat la inaugurarea unui ”parc” dedicat războiului din Nagorno-Karabakh. Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în presa internațională. Cum explicați acest fapt?

E.S. Serghey Minasyan: Pe 12 aprilie a.c., președintele Ilham Aliyev a participat la inaugurarea acestui ”parc al urii” în care, s-a pozat pe fundalul obiectelor expuse, printer care erau și căști ale soldaților armeni, care și-au pierdut viața în luptă. Cum era de așteptat, acest gest a stârnit o reacție critică din partea comunității international, nu doar în virtutea logicii de-a dreptul primitive a acestui gest, ci mai ales pentru că acesta nu face decât să aprofundeze și mai mult manifestarea armenofibiei, xenofobiei și a elementelor de rasism în societatea azeră, inclusiv în rândul minorilor.

În acest context, orice încercare de a justifica, într-un fel sau altul, sau de a ”raționaliza” acest mod de a acționa al conducerii statului azer, care a fost deja dur criticat de comunitatea internatională, nu doar că este de neconceput, dar merită să fie, la rândul său, condamnată pentru că reprezintă deja un act de justificare a xenofobiei și a lipsei de toleranță.

Din păcate, în ultimul timp, am putut observa în anumite publicații românești, articole scrise în acest spirit, fapt care reprezintă o provocare morală, atât pentru comunitatea armeană din această țară, cât și pentru întreaga societate românescă, care a manifestat dintotdeauna o atitudine tolerantă și care respectă drepturile fundamentale ale omului.

DefenseRomania: Care este rolul Turciei în acest conflict? Și ce impact ar putea avea recenta declarație a Președintelui SUA, Joe Biden referitoare la Genocidul Armean?

E.S. Serghey Minasyan: În toamna anului trecut, ne-am lovit, din nou, de situația în care Turcia, la fel cum a procedat în Orientul Apropiat, s-a folosit de teroriști internaționali și a creat, în acest fel, o situație fără precedent, când o țară-parteneră a Uniunii Europene, a dislocat acești teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei. Practic, un stat membru al Parteneriatului Estic, adică Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, a folosit acești mercenari împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, dar și împotriva unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Republica Armenia.

Ostilitățile din Nagorno-Karabakh, inițiate de Azerbaidjan, la care a pus umărul și Turcia, furnizând ajutor tehnico-militar consistent, dar și punând la dispoziție consilieri și specialiști, au fost însoțite de numeroase încălcări ale dreptului umanitar internaționale și de crime de război, precum epurările etnice și deportările.

Ne-am lovit, din nou, de o atitudine similară celei de acum mai bine de 100 de ani, săvârșită de conducerea turcă de la acel moment, împotriva populației armenești ce locuia în Imperiu Otoman și în regiunile adiacente Caucazului de Sud.

Astăzi, la 106 ani de la Genocidul Armean, procesul ireversibil al recunoașterii acestuia a primit un nou suflu prin declarația celui de al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care, chiar în ziua comemorării Genocidului Armean, a definit foarte clar, atrocitățile în masă comise împotriva poporului armean, la începutul secolului al XX-lea, drept Genocid. În acest context, doresc să remarc faptul că SUA, în persoana Camerei Reprezentanților și a Senatului a adoptat, încă în anul 2019, rezoluțiile care recunosc și condamnă Genocidul Armean.

Este absolut evident că mesajul Președintelui Biden a fost foarte bine primit și salutat de personalități din diverse domenii, inclusiv din România, care au susținut cu toții că această declarație poate fi un imbold pentru alte state de a recunoaște Genocidul Armean, căci așa cum afirmă în nenumărate rânduri liderii statului armean, suntem cu toții martori a faptului că negarea continuă a Genocidului Armean de către conducerea statului turc, conduce spre noi crime și atrocități.

 

Nagorno-Karabah

 

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Marea victorie a lui Trump ar putea fi denuclearizarea Iranului cu ajutorul regimului Putin
O gură nesperată de oxigen pentru serviciul european de internet prin satelit. Valoarea Eutelsat s-a triplat, în urma zvonurilor că sateliții săi OneWeb ar putea să înlocuiască Starlink
Comisia prezintă ”ReArm Europe” - Planul în 5 puncte ar putea mobiliza sute de miliarde de euro pentru reînarmarea Europei
JD Vance explică de ce a ridicat brusc tonul în Biroul Oval: Zelenski nu dorește să discute despre pace, dar o va face
Război comercial (aproape) total: Trump lovește cu taxe vamale Canada, Mexic și China. Se pregătește Europa, în schimb Rusia ar putea fi iertată de unele sancțiuni
Avioane franceze Rafale cu arme nucleare în Europa? Franța, dispusă să facă o mișcare fără precedent în fața Rusiei, dacă SUA fac un pas în spate
Cum trei partide din România blochează Armata să-și apere cetățenii de dronele rusești. Deși legea a trecut, au schimbat strategia
Precizări ale ambasadorului Italiei în România, după interviul TVR
O ambuscadă deliberată? Revelion la Moscova, solidaritate în Europa: ”Porcul de Zelenski a primit palma pe care o merita” vs. ”Nu sunteți singuri”
„Rușinos, au dat-o în bară”. Mulți republicani din Congres îl critică deschis pe Trump în privința Ucrainei
Schimbare de atitudine. Trump nu-și mai aduce aminte că l-a numit pe Zelenski dictator. În schimb, aderarea Ucrainei la NATO rămâne un capitol închis
România, poarta de intrare în Marea Neagră: Două bombardiere B-52 ale SUA au făcut o demonstrație de forță în România. Francezii și italienii sunt și ei aici
Reînarmarea Europei. UE pregătește cea mai mare strategie de apărare de la Războiul Rece, cu investiții de sute de miliarde de euro
Partidele din Austria au convenit să formeze guvernul
Putin i-a invitat pe „partenerii” americani să exploateze în comun resursele din teritoriile ocupate ale Ucrainei
SUA vor impune taxe vamale de 25% asupra importurilor din UE. Ca ripostă, Bruxelles-ul ar putea folosi „bazooka” împotriva companiilor americane
Trump închide ușa Ucrainei la NATO. Dar după ce laudă Armata ucraineană, spune că și Rusia trebuie să facă concesii
A explodat un obuzier. Un tun autopropusat Zuzana 2 a explodat și a luat foc în Slovacia, chiar în timpul testelor finale înainte de livrarea către Ucraina
Diplomație tip Vestul Sălbatic: Marco Rubio anulează întâlnirea cu Kaja Kallas deși șefa SEAE ajunsese deja la Washington
Update: Călin Georgescu, pus sub control judiciar și acuzat de 6 infracțiuni, inclusiv instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale sau legături cu organizaţii legionare
O factură mai puțin usturătoare. Acordul cu SUA ține cont de interesele Ucrainei, susține Zelenski. Presa a publicat textul integral
Arsenal impresionant ridicat de la Horațiu Potra, mercenarul lui Gerogescu: Pistoale, mitraliere, aruncătoare de grenade. Georgescu are calitatea de suspect
Pentru ce sunt pregătirile militare din Belarus? Exerciții ample de mobilitate militară pe calea ferată
Călin Georgescu, ridicat din trafic cu mandat. Procurorii acuză constituirea unei organizații cu caracter fascist și merg pe sursa banilor
Sistemele Ghepard și avioanele F-16 primesc „undă verde” în Senat! România a adoptat legea și va putea doborî drone rusești care încalcă teritoriul
”Începem cea mai mare creștere de la Războiul Rece încoace” Marea Britanie majorează cheltuielile pentru apărare la 2,5% și taie de la ajutorul extern
Încep lucrările de forare ale gazelor din Marea Neagră. Extrema dreaptă acuză „trădare”, deși România deține o cotă de 50%
Pokrovsk, o nucă foarte tare pentru ruși. Incapabile să preia o rută cheie, masivele forțe ruse au rămas blocate în ”zidul” de drone al ucrainenilor
NATO cu 2 viteze. Franța oferă Europei un scut nuclear. Viitorul cancelar al Germaniei pune sub semnul întrebării viitorul Alianței în formatul actual

Ştiri Recomandate

Franța ignoră Rusia. Macron spune că dacă Ucraina solicită soldați europeni ca forță de menținere a păcii nu avem nevoie de permisiunea Rusiei
F-35, victima efectului de domino: Canada a anunțat și ea că analizează posibilitatea de a renunța la F-35. Pentru SUA ar fi o lovitură de 13 mld. de dolari
Zelenski anunță că Ucraina a lansat în premieră o rachetă de croazieră cu rază de 1.000 km produsă local. A fost lovit portul rus Tuapse de la Marea Neagră
În timp ce experții dezbat care sistem e mai performant SAMP-T european sau Patriot american, Ucraina cere muniție: Presiuni pentru rachete Aster-30?
Europa rămâne lângă Ucraina: Livrările de armament nu vor înceta nici pe timpul unui posibil armistițiu. Un nou plan ambițios de până la 40 mld. euro are însă puține șanse de reușită
Blindate JLTV aflate și în dotarea României, rechemate în service? Anchetă privind falsificarea blindajului și conexiuni cu rușii. JLTV, folosite și de forțele speciale române
Peste 100.000 de sârbi sunt în stradă împotriva Guvernului și Președinției. Studenții conduc mitingul fără precedent „Corupția ucide” declanșat de o tragedie în gara din Novi Sad
Există viață și după F-35. Turcia alege oficial Eurofighter, dar în cea mai modernă versiune posibilă: Tranche 4 cu radar AESA
Armata Ucrainei demontează o mare dezinformare răspândită de Trump: Ucrainenii s-au retras din Kursk, dar nu au fost nicidecum încercuiți
Piațeta Regelui Mihai din București, în imediata apropiere a ambasadei Rusiei în România, unde a fost deschisă anul trecut expoziția în aer liber ”Stop the War (in Ukraine)” sau cum a fost numită către organizatori și artiști - „Operațiune Artistică Speci
EXCLUSIV
Cum au căzut mulți în capcana Rusiei, inclusiv în România. Prof. Carp: O lovitură de maestru, trebuie recunoscut. Scoasă dintr-un sertar prăfuit
Mexicul critică vehement sugestia SUA ca Armata americană să intre în teritoriul mexican pentru a lupta împotriva cartelurilor de droguri
Rusia spune că a „transmis noi semnale pentru Trump”. Peskov confirmă că Putin a discutat despre Ucraina, în spatele ușilor închise, cu Steven Whitkoff
Ar trebui România să ceară SUA dislocarea de arme nucleare aici? Bolojan: Prezența militară actuală și planurile de apărare sunt momentan suficiente
Portugalia e primul stat care renunță la F-35 și arată cu degetul către noua politică a SUA. Cu resursa de F-16 spre finalul vieții, există acum două opțiuni
Bombardiere rusești cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 au patrulat deasupra Mării Baltice. Avioane de vânătoare occidentale au escortat aparatele ruse
Nu doar HIMARS pentru Ucraina: SUA modernizează bombele GLSDB pentru a depăşi provocările create de sistemele ruseşti de război electronic
Ne pregătim pentru o nouă intervenţie militară americană? Casa Albă cere U.S. Army să elaboreze un plan militar pentru a-și spori prezența militară în Panama
Trump a vorbit cu Putin și i-a cerut „să cruțe viețile miilor de soldați ucraineni” căzuți în încercuire la Kursk, pe teritoriul Rusiei
Fost consilier pentru securitate națională la Casa Alba: Putin îl joacă pe degete pe Trump. SUA au avut o șansă reală de a descuraja agresiunea rusă din Ucraina
Statele Unite s-au pus pe ''copiat'' armament rusesc: Compania Lockheed Martin a dezvoltat o machetă a sistemului rus Pantsir-S1, ca momeală pentru avioanele F-16 și F-18
Generalul flotilă aeriană (r) dr. Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni
EXCLUSIV
Aripile României: Trei escadrile de F-16 în așteptarea F-35. Elicoptere când? Generalul de flotilă (r.) Laurențiu Simionescu vine la Obiectiv EuroAtlantic
Intrăm în era războiului cu arme hipersonice: Statele Unite se implică alături de Japonia în dezvoltarea programului militar HVGP
„Tactici tipice rusești.” Rusia face un joc murdar: Atrage SUA și Ucraina în discuții prelungite, în timp ce continuă seria de atacuri pe front
Putin este de acord cu propunerile de oprire a luptei, dar are în continuare aceleași condiții
ATACMS, submarine, portavioane, drone. SUA trebuie să-și aleagă cu grijă caii câștigători. Aviz și Europei: Banii nu sunt totul; unde trebuie investite fondurile
Belarusul confirmă că produce deja lansatoare pentru Oreshnik și așteaptă rachetele Rusiei
Trump, din Biroul Oval, crede că SUA vor anexa Groenlanda: Construim 48 de spărgătoare de gheață. Nici Rusia nu are atâtea. Prima reacție la răspunsul Rusiei privind armistițiul
S-a aprins „becul roșu” la ATACMS. Ucraina nu mai are nicio rachetă ATACMS iar perspectivele unor noi livrări sunt sumbre și nu au legătură doar cu SUA
Ucrainenii lovesc o facilitate secretă de drone, camuflată pe locul unei fabrici de BCA din regiunea rusă Kaluga
Cine mai crede în Moscova? Rusia refuză încetarea focului: Kremlinul tergiversează și spune că „vrea o înțelegere pe termen lung” în Ucraina
Avioane Craiova bate toate recordurile și înregistrează întârzieri la întârzieri. MApN va percepe penalități în programul de modernizare IAR-99
Un arsenal nuclear pe flancul de est al NATO: Președintele Poloniei îndeamnă SUA să mute focoasele nucleare pe teritoriul polonez
pixel