Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
În cadrul interviului acordat, ambasadorul Armeniei la București a vorbit despre consecințele și perspectivele din regiune, la șase luni de la încheierea armistițiului.
Ambasadorul Serghei Minasyan a denunțat din nou „agresiunea azeră” săvârșită cu sprijinul Turciei. Acesta a acuzat Turcia, țară partener a UE, că a dislocat, în premieră, „teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei”, a oferit asistență tehnico-militară Azerbaidjanului și a săvârșit crime de război în timpul conflictului. Iar potrivit acestuia situația e cu atât mai gravă cu cât Azerbaidjanul prezintă „pretenții teritoriale” în sudul Armeniei.
Nu în ultimul rând, ambasadorul Minasyan a abordat și controversata expoziție azeră „Parcul trofeelor”, considerată o „expoziție a urii”, la Baku, unde președintele azer Ilham Aliev s-a pozat în fața sutelor de căști aparținând soldaților armeni uciși în Nagorno-Karabah. Totodată, înaltul diplomat a făcut și referiri importante la decizia istorică a SUA de a recunoaște genocidul armean.
Redăm integral interviul acordat de E.S. Serghey Minasyan publicației noastre:
DefenseRomania: A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah. Care sunt consecințele și perspectivele în regiune?
E.S. Serghey Minasyan: Aveți dreptate, au trecut mai bine de șase luni de la semnarea, pe 9 noiembrie 2020 a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabakh, însă, cu toate acestea, urmările geopolitice și cele umanitare ale agresiunii azere, săvârșite cu sprijinul Turciei împotriva Nagorno-Karabakhului, continuă să fie de actualitate. Chiar dacă, odată cu dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, prevăzută în armistițiului semnat, activitatea militară atât în zona de conflict, cât și la granița dintre Armenia și Azerbaidjan s-a redus considerabil, fondul general rămâne, totuși, tensionat.
Situația devine din ce în ce mai complicată datorită faptului că, mai ales în ultima vreme, amenințările directe din partea conducerii statului azer au devenit mai frecvente, iar de această dată, ele vizează nu doar populația armeană din Nagorno-Karabakh, dar și suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Armenia.
De fapt, având în vedere că agresiunea săvârșită de Azerbaidjan nu au fost condamnată de comunitatea internațională, conducerea acestui stat, a ajuns să și prezinte pretenții teritoriale pentru regiunile din sudul Armeniei, în special, față de regiunea Syunik, care se învecinează cu Nakhichevanul și Iranul. Ne îngrijorează și criza umanitară rezultată în urma agresiunii azere. Vorbim aici despre zeci de mii de locuitori atât ai Nagorno-Karabakhului, dar și ai unui șir de regiuni de la graniță, care au devenit refugiați, fiind lipsiți, în urma ostilităților, de case, proprietăți și locuri de muncă.
O altă chestiunie de ordin umanitar, foarte actuală în acest moment, este returnarea prizonierilor de război. Chiar dacă documentul privind încetarea focului, semnat la 9 noiembrie 2020 prevedea ca părțile vor face schimb reciproc de prizonieri de război, respectând pricipiul ”toți pentru toți”, autoritățile azere refuză să o facă, iar un număr mare de prizonieri de război armeni continuă să fie ținuți în captivitate, dincolo de îndemnurile comunității internaționale. De remarcat este că Armenia a eliberat toți prizonierii azeri, inclusiv persoanele condamnate înainte de războiul din Nagorno-Karabakh, pentru uciderea din culpă a unui minor, din ură bazată pe criterii etnice și de rasă.
Totuși, autoritățile azere refuză să colaboreze, în acest sens, cu organizația Crucea Roșie Internațională și nu permit accesul reprezentanților săi în locurile în care sunt ținuți prizonierii de război armeni.
Există dovezi clare și de necontestat ce demonstrează tratamentul inuman, torturile și crimele la care sunt supuși prizonierii de război armeni, fapt care reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional.
Mai multe organizații de apărare a drepturilor omului, mai mulți lideri politici și religioși din multe state au condamnat aceste acțiuni, cerând eliberarea imediată a prizonierilor de război.
Organizația internațională de apărare a drepturilor omului, Human Rights Watch a publicat recent un raport special referitor la situația prizonierilor de război armeni. Iar o altă reacție recentă a comunității internaționale a fost și declarația, din 22 aprilie a.c., privind conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, pregătită de Comitetul de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care făcea apel pentru eliberarea imediată a prizonierilor de război armeni. În același sens, pe 28 aprilie a.c., în cadrul Consiliul Europei a fost emisă și ”Declarația UE privind prizonierii din conflictul recent dintre Armenia și Azerbaidjan”.
DefenseRomania: La mijlocul lunii aprilie, președintele Azerbaidjanului a participat la inaugurarea unui ”parc” dedicat războiului din Nagorno-Karabakh. Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în presa internațională. Cum explicați acest fapt?
E.S. Serghey Minasyan: Pe 12 aprilie a.c., președintele Ilham Aliyev a participat la inaugurarea acestui ”parc al urii” în care, s-a pozat pe fundalul obiectelor expuse, printer care erau și căști ale soldaților armeni, care și-au pierdut viața în luptă. Cum era de așteptat, acest gest a stârnit o reacție critică din partea comunității international, nu doar în virtutea logicii de-a dreptul primitive a acestui gest, ci mai ales pentru că acesta nu face decât să aprofundeze și mai mult manifestarea armenofibiei, xenofobiei și a elementelor de rasism în societatea azeră, inclusiv în rândul minorilor.
În acest context, orice încercare de a justifica, într-un fel sau altul, sau de a ”raționaliza” acest mod de a acționa al conducerii statului azer, care a fost deja dur criticat de comunitatea internatională, nu doar că este de neconceput, dar merită să fie, la rândul său, condamnată pentru că reprezintă deja un act de justificare a xenofobiei și a lipsei de toleranță.
Din păcate, în ultimul timp, am putut observa în anumite publicații românești, articole scrise în acest spirit, fapt care reprezintă o provocare morală, atât pentru comunitatea armeană din această țară, cât și pentru întreaga societate românescă, care a manifestat dintotdeauna o atitudine tolerantă și care respectă drepturile fundamentale ale omului.
DefenseRomania: Care este rolul Turciei în acest conflict? Și ce impact ar putea avea recenta declarație a Președintelui SUA, Joe Biden referitoare la Genocidul Armean?
E.S. Serghey Minasyan: În toamna anului trecut, ne-am lovit, din nou, de situația în care Turcia, la fel cum a procedat în Orientul Apropiat, s-a folosit de teroriști internaționali și a creat, în acest fel, o situație fără precedent, când o țară-parteneră a Uniunii Europene, a dislocat acești teroriști islamici pe teritoriul politic al Europei. Practic, un stat membru al Parteneriatului Estic, adică Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, a folosit acești mercenari împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, dar și împotriva unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Republica Armenia.
Ostilitățile din Nagorno-Karabakh, inițiate de Azerbaidjan, la care a pus umărul și Turcia, furnizând ajutor tehnico-militar consistent, dar și punând la dispoziție consilieri și specialiști, au fost însoțite de numeroase încălcări ale dreptului umanitar internaționale și de crime de război, precum epurările etnice și deportările.
Ne-am lovit, din nou, de o atitudine similară celei de acum mai bine de 100 de ani, săvârșită de conducerea turcă de la acel moment, împotriva populației armenești ce locuia în Imperiu Otoman și în regiunile adiacente Caucazului de Sud.
Astăzi, la 106 ani de la Genocidul Armean, procesul ireversibil al recunoașterii acestuia a primit un nou suflu prin declarația celui de al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care, chiar în ziua comemorării Genocidului Armean, a definit foarte clar, atrocitățile în masă comise împotriva poporului armean, la începutul secolului al XX-lea, drept Genocid. În acest context, doresc să remarc faptul că SUA, în persoana Camerei Reprezentanților și a Senatului a adoptat, încă în anul 2019, rezoluțiile care recunosc și condamnă Genocidul Armean.
Este absolut evident că mesajul Președintelui Biden a fost foarte bine primit și salutat de personalități din diverse domenii, inclusiv din România, care au susținut cu toții că această declarație poate fi un imbold pentru alte state de a recunoaște Genocidul Armean, căci așa cum afirmă în nenumărate rânduri liderii statului armean, suntem cu toții martori a faptului că negarea continuă a Genocidului Armean de către conducerea statului turc, conduce spre noi crime și atrocități.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Palatul Elysee a respins sugestiile că vizita ar fi amânată din motive de securitate.
Până și frații cehi s-au săturat de limbajul și acțiunile pe subiectul războiului din Ucraina, care vin dinspre Robert Fico (Fitso), un pro-rus - dar, se pare, mai degrabă un anti-ucrainean - convins.
Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ținut să marcheze într-un mod mai special momentul împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Ucraina ar putea primi, în această vară, doar câteva avioane de luptă F-16 din cele 45 promise de aliați.
Azi a avut loc ceremonia istorică de ridicare a drapelului Suediei la sediul NATO. Suedia este cel de-al 32-lea stat al celei mai puternice alianțe militare defensive din istorie.
Armata nu va deveni obligatorie. O spune direct Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.
Pe fondul informațiilor despre un atac iminent al extremiștilor la Moscova, Ambasada SUA în Federația Rusă a emis joi un avertisment adresat cetățenilor săi pentru a evita aglomerația în capitala Rusiei în următoarele două zile.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Funcția de ambasador în MArea Britanie era neocupată de peste jumătate de an. După demisia ministrului apărării Oleksi Reznikov, au existat informații că acesta ar putea conduce Ambasada Ucrainei în Marea Britanie, dar lucrurile nu s-au concretizat.
Atât Sudanul, cât și Iranul au respins cu fermitate afirmațiile recente conform cărora Teheranul ar fi căutat să stabilească o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii în schimbul furnizării de arme și drone.
Președintele american Joe Biden a rostit tradiționalul discurs privind starea Uniunii în fața Congresului SUA vineri dimineață. La începutul mesajului, el a cerut sprijin pentru Ucraina. Odată ce are armele de care are nevoie, îl poate opri pe Putin, a declarat el. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se pot retrage și expune întreaga Europă la o lovitură.
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO, un moment de referință pentru această țară neutră din punct de vedere istoric și pentru alianța militară occidentală. Procesul de ratificare de la Stockholm a fost în cele din urmă finalizat joi la Washington, Suedia și Ungaria - ultima țară care a ratificat aderarea Suediei - prezentând documentele necesare după un proces îndelungat care a durat aproape doi ani.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a obținut, joi, sprijinul Partidul Popular European de centru-dreapta, pentru a conduce puternicul executiv al blocului european pentru încă cinci ani.
Ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat că țara sa nu mai are nevoie de grăniceri ruși pe aeroportul din Erevan, potrivit Agerpres, care citează agențiile TASS și Reuters.
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, în cadrul Congresului PPE organizat de PNL la București, a ținut un discurs în fața membrilor celui mai mare partid european din Uniunea Europeană.
Federația Rusă e hotărâtă să nu lase Republica Moldova să-i scape și pentru asta regimul de la Kremlin va apela la toate mijloacele de război hibrid.
Forțe ucrainene din cadrul structurii de informații a aratei Ucrainei (HUR) luptă de partea guvernului sudanez împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) antrenate și echipate de ruși, a informat miercuri Wall Street Journal.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un proces la care Putin nu s-a așteptat la momentul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Președintele Klaus Iohannis se va întâlni joi cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 06.03.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip Su-30 ar fi împiedicat încălcarea frontierei de stat a Federației Ruse de către o aeronavă de cercetare radioelectronică RC-135 și două avioane de vânătoare multirol de tip Typhoon aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii, aflate deasupra apelor Mării Negre.
Președintele PNL Nicolae Ciucă a subliniat în cadrul discursului său de la Congresul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, că „Europa are nevoie de R. Moldova și Ucraina și vă suntem alături” și a subliniat pericolul destabilizării UE în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă.
Manfred Weber a transmis un mesaj alegătorilor din România, cu ocazia congresului Partidului Popular European. Președintele PPE a făcut o referire la pericolul partidelor populiste și extremiste din Europa, făcând apel la europeni să aleagă rațional în iunie.
Haley renunță la cursa prezidențială, după victoria zdrobitoare a lui Trump în ”Super Marțea” alegerilor primare care stabilesc candidatul fiecărui partid pentru cursa prezidențială.
Demisiile membrilor Forței de Securitate din Kosovo (FSK) au înregistrat o creștere în ultimii doi ani, comparativ cu 2021. Doar anul trecut, conform datelor de la Ministerul Apărării al Kosovo, a fost aprobată plecarea a 134 de militari.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în aceste zile la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popularilor Europeni. Ea este candidatul unic pentru a conduce lista Popularilor Europeni la alegerile din iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Executivului comunitar.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
În urmă cu puțin timp, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, aflată la București, și-a luat angajamentul ca România să adere la Schengen în timpul mandatului ei. Declarația e o reiterare a poziției înaltului oficial european.
Trump intră în următoarea fază a campaniei cu un avans insurmontabil de 893 de delegați, față de cei 66 a lui Nikki Haley.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Oficialii români se află în Coreea de Sud, unde discută detaliile unei eventuale cooperări cu industria de apărare a națiunii asiatice.
Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky a declarat că Republica Cehă consideră realist să furnizeze Ucrainei 1,5 milioane de obuze de artilerie, ca parte a inițiativei sale privind muniția.
Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, Natalya Gumenyuk, a declarat, pe 27.03.2024, că Rusia a acumulat un număr suficient de rachete Zircon în Crimeea și va continua să recurgă la lovituri punctuale, cu accent pe capitala Ucrainei, Kiev.
Cel mai bun mod de a celebra 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România este să punem în valoare legăturile dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Declarația a fost făcută de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Eforturile de a forma un nou guvern în Bulgaria au ajuns într-o fundătură, a informat presa locală.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, exclude implicarea țării sale în atentatul terorist de la Crocus City Hall din localitatea rusă Krasnogorsk. Potrivit acestuia „curatorii” teroriştilor „au înţeles că este imposibil să intre în Belarus” și au fost nevoiți să se întoarcă.
Atacurile efectuate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene sunt foarte precise, ceea ce indică faptul că trupele rusești au ajutor în identificarea țintelor, sunt de părere mai mulţi experții în studii de securitate. Voice of America (VOA) a adunat analize acestor experților cu privire la motivul pentru care Ucraina se confruntă acum cu cel mai mare val de atacuri asupra sectorului său energetic, mai mult decât în timpul iernii, și care ar trebui să fie răspunsul Occidentului la aceste atacuri.