Poți descărca aplicația:
Amintim că situația în Nagorno-Karabakh a degenerat în urmă cu câteva zile. Armenia a declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea disputată Nagorno Karabah cu Azerbaidjanul.
Ca răspuns la atacurile aeriene ale Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno Karabah, forțele armene au atacat trupele azere, a declarat Ministerul Apărării al Republicii Armenia, descriind raidurile drept represalii pentru bombardamente de-a lungul întregului front.
În tot acest context tensionat, ambasadorul Armeniei la București ne-a acordat un interviu în care a vorbit pe larg despre situația din Nagorno-Karabakh, implicarea Turciei în conflict și situația actuală. Armenia a reușit să recucerească mare parte dintre obiective după ofensiva azeră. În prezent se mai dau lupte pentru contracararea atacurilor.
Foto: E.S. Sergey Minasyan, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București
CITEȘTE ȘI: UN F-16 AL TURCIEI A DOBORÂT UN SU-25 AL ARMENIEI
DefenseRomania: Cum apreciați situația politico-militară din Nagorno-Karabakh după reluarea acțiunilor militare din 27 septembrie a.c.?
E.S. Serghey Minasyan: După cum știți, încă în dimineața zilei de 27 septembrie, armata azeră a încălcat din nou acordurile tripartite de încetare a focului semnate în anul 1994 între Armenia, Azerbaidjan și Artsakh (Nagorno-Karabakh), reluând acțiunile militare, țintind în mod deliberat așezările pașnice, inclusiv capitala Stepanakert.
Din păcate au fost înregistrate pierderi de vieți omenești în rândul populației civile, iar mai multe obiecte de infrastructură civilă au fost de asemenea afectate. Ulterior, armata azeră a încercat să avanseze de-a lungul întregii linii de apărare, cu scopul de a cuceri poziți ale armatei Nagorno-Karabakhului.
Însă, dincolo de avantajul semnificativ în ceea ce privește tehnica militară, dar și sprijinul din partea instructorilor militari din Turcia, armata azeră a reușit doar pe anumite puncte din sud-vestul și nord-vestul Nagorno-Karabakhului înregistrând pierderi umane și tehnice. Cu toate acestea, la momentul actual, Armata de Apărare a Nagorno-Karabakhului a reușit să recucerească o mare parte a acestor poziții, iar în prezent continuă luptele pentru contracarerea atacurilor în care se observă folosirea fără precedent a artileriei și a aviației, inclusiv a vehiculelor aeriene fără pilot puse la dispoziția părții azere de Turcia. Putem spune cu certitudine că Blitzkrieg-ul azer în Nagorno-Karabakh a eșuat.
De remarcat este și faptul că de la bun început, comunitatea internațională a condamnat vehement încălcarea acordurilor de încetare a focului îndemnând părțile spre reluarea negocierilor. Apeluri active în acest sens au venit și din partea conducerii UE, NATO, a co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, a majorității țărilor UE, inclusiv a României.
Trebuie menționat și că singura țară care a susținut în mod activ Azerbaidjanul a fost Turcia, fapt care a stârnit reacția jucătorilor-cheie, care au făcut apel pentru evitarea implicării forțelor exterioare în conflictul din Nagorno-Karabakh.
DefenseRomania: La etapa actuală, care sunt parametrii implicătii turce în conflictul din Nagorno-Karabakh?
E.S. Serghey Minasyan: După cum am putut observa în timpul excaladării din iulie a.c., care a avut loc la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, Turcia a avut o implicare fără precedent și aproape directă în conflict susținând Azerbaidjanul. Acest lucru s-a manifestat, în special, prin furnizarea sprijinului tehnico-militar și prin participarea specialiștilor turci la agresiunea azeră săvârșită împotriva poporului din Nagorno-Karabakh. Mai mult decât atât, Turcia a facilitat furnizarea teroriștilor islamici și a miliției, care sunt de fapt ”cartea de vizită” a implicării turce în multe conflicte din Orientul Apropiat, iar acum aceasta acordă sprijin Azerbaidjanului.
Turcia, care are o experiență de peste o sută de ani în fapte genocidare, cărora au fost supuse populația armeană și alte popoare care locuiau în Imperiul Otoman, încearcă și acum să folosească aceeași politică împotriva Artsakhului (Nagorno-Karabakhului).
Ne exprimăm, totuși, încrederea că aceste isprăvi militare ale Azerbaidjanului din anii 1990 sau 2016, dar și cea recentă (susținută de Turcia), în urma cărora au fost înregistrate pierderi semnificative, vor determina conducerea Azerbaidjanului să revină la procesul de negociere în cadrul eforturilor comunității internaționale cu sprijinul celor 3 co-președinți ai grupului de la Minsk al OSCE.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, precizează că poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă Agerpres, care citează EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, însoţit de o delegaţie din conducerea instituţiei, a efectuat, zilele acestea, o vizită partenerială la Bruxelles şi în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat transmis de SRI.
Flota rusă din Oceanul Pacific a informat, pe 02.12.2021, că un complex de rachete de coastă de tip Bastion a fost dislocat și a intrat în serviciul de luptă pe Insula Matua din Arhipelagul Insulelor Kurile.
Un avion de vânătoare de tip F-16 Fightning Falcon a fost implicat într-un incident în Japonia când a fost nevoit să arunce două rezervoare de combustibil pentru a efectua o aterizare de urgență. Ministerul Apărării de la Tokyo, în urma incidentului, a solicitat Washigtonului consemnarea la sol a aeronavelor F-16.
Încă după prăbușirea avionului de tip F-35B în momentul decolării de pe portavionul HMS Queen Elizabeth au existat temeri justificate cu privire la faptul că rușii pot ajunge primii la epava aeronavei, având în vedere că avionul s-a prăbușit în apele internaționale.
Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a recunoscut miercuri că peninsula ucraineană Crimeea este rusească, după o lungă perioadă de ezitare, transmite Agerpres, citând DPA.
Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat joi că au arestat trei spioni ucraineni, dintre care unul pregătea un "atac" cu explozibili, pe fondul unei creşteri a tensiunilor între cele două ţări, relatează Agerpres, care citează France Presse.
