Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Modul de prezentare a mesajului a fost radical schimbat, de la marca trumpiană a gesticulaţiei cu care ne-a obișnuit președintele american, până la tonul vocii, mesajul a fost pe cât de politic pe atât de auster.
În fața lumii s-a prezentat un Trump stăpân pe sine, calm și autoritar
Textul său a fost de substanță, dovedind că, după aproape doi ani de președinție, Donald Trump a învățat atât simbolistica funcției prezidențiale cât și folosirea puterii globale pe care aceasta o oferă. Iar cuvântarea sa a cuprins mai multe nivele de adresare și mai multe ținte din publicul mondial.
În primul rând, pentru prima dată în mulți ani, președintele american a vorbit despre reușitele țării pe care o conduce în raport cu eșecurile înregistrate de ideologiile globaliste, dând exemplul socialismului. Fără a prezenta nici cea mai mică umbră de îndoială, limbajul folosit a fost cel al capitalismului național cel mai puternic de pe planetă. Limbajul clar al națiunii este și intră în conflict, întotdeauna, cu limbajul internaționalist și globalist. Iar Donald Trump a declarat clar că el se adresează unei organizații formate din națiuni suverane și independente.
Un alt nivel de adresare a fost acela al definirii dialogului egal pe care SUA le au cu toate puterile lumii
În decursul ultimilor administrații americane limbajul, atât al lui Bush Junior cât și al lui Obama, a fost un limbaj al solicitărilor, primul cerând ajutor pentru războiul împotriva terorismului și al doilea cerând ajutor pentru impunerea unor agende globale de stânga şi revanșarde din punct de vedere ideologic, impunând canoane și reguli care se situau pe poziții antinaționale și globaliste.
Cel mai important nivel de adresare a fost acela prin care președintele Trump a transmis mesajul american de impunere a naționalismului economic împotriva globalismului economic, definind ca furt orice compromis negativ, făcut de administrațiile anterioare, în raport cu independența SUA.
Liderul american a subliniat, în toate exemplele pe care le-a dat, că a vorbit despre războiul tarifelor cu China, că s-a referit la Germania în privința dependenței sale de gazul rusesc, faptul că zilele în care oricine putea să înșele America au apus. Toate acestea au fost prezentate într-un limbaj fără echivoc.
Mesajul său livrat pe un ton extrem de calm, dar extrem de ferm a rezonat cu o mare parte a electoratului american, de la tribună ONU el vorbind, de fapt, națiunii americane. Așa cum a declarat adeseori, Donald Trump a spus-o și astăzi la New York că el apără exclusiv interesele Statelor Unite, că el apără interesele națiunii americane. Fără a face rabat de la această definiție el cerut, celor care îl ascultau, să se comportă ca națiuni independente și suverane. Această solicitare adresată tuturor membrilor Națiunilor Unite de a se comporta ca națiuni suverane în raporturile lor cu Statele Unite, reprezintă cheia discursului de astăzi.
Președintele Trump a declarat, prin utilizarea acestor noțiuni, că nu îl interesează organizațiile internaționale și în special organizațiile globale care își impun punctele de vedere, în numele unei birocrații nedemocratic alese, asupra statelor suverane și națiunilor acestora. Cheia relațiilor internaționale cu Washington va fi, sub administrația Trump, reprezentată numai de către noțiunea de suveranitate. Lipsa, din mesaj, al unui atac activ la adresa Rusei a surprins mai ales că atacul la adresa Iranului a fost extrem de virulent și extrem de clar. În cheia identității naționale se află și referința critică cu privire la Germania în contradicție cu laudele aduse Poloniei. Iar esența acestui exemplu reprezintă cheia viitoarei politici europene a administrației Trump.
Este foarte clar acum, că politicile energetice nesuverane şi de raliere generală a intereselor politice românești la Germania, ale președintelui Iohannis, se află pe un curs de coliziune cu politica de suveranitate directă promovată de către administrația Trump. Cum a devenit foarte clar pentru toată lumea că președintele american va continua să echivaleze suveranitatea națională a oricărui interlocutor cu securitatea și resursele energetice.
În aceeași frază Donald Trump a folosit noțiunea de suveranitate ca fiind egală cu securitate plus energie. Declarându-se la ora actuală, ca fiind cel mai mare producător de energie din lume și consolidând politica de independență totală față de oricare alt potențial rival, Donald Trump a declarat, de fapt, o suveranitate națională recâștigată a Statelor Unite în fața lumii. Prin această echivalare, prin această declarație, administrația Trump recunoaște faptul că, în ultimele decenii, politica americană a fost aceea de subordonare față de diverse interese globaliste care au dus la reducerea importanței Americii în raporturile politice, militare și industriale cu restul lumii.
De aceea sublinierea făcută, în cadrul declarației de la ONU, cu privire la egalitatea totală dintre economia națională americană și totalitatea economiei mondiale reprezintă nu numai recunoaşterea unei realități ci și un avertisment. În contextul în care resursele energetice sunt din ce în ce mai rare și accesul la acestea este din ce în ce mai greu de obținut, președintele american a anunțat că Statele Unite nu au această problemă și că orice dependență a celorlalți interlocutori sau aliați de resursele energetice și de culoare de transport aparţinând competitorilor SUA înseamnă, de fapt, o reducere a gradului de suveranitate și independență. Acest lucru administrația Trump nu îl va mai accepta în viitor, asigurând că securitatea energetică înseamnă suveranitatea unei națiuni, deci că SUA vor încuraja exclusiv un astfel de dialog politic.
Este foarte clar că Donald Trump a dorit ca acest discurs, care reprezintă nu numai o victorie de etapă la împlinirea a aproape doi ani din mandatul actual, să reprezinte și un avertisment clar adresat tuturor membrilor ONU că Statele Unite nu vor mai accepta nici un fel de compromisuri în ceea ce privește suveranitatea asupra drepturilor sale. Mai mult a reconfirmat temerea marilor birocraţii că independența națiunii americane nu va fi transferată niciodată unor organisme globale sau globalizate.
America lui Trump iubește patriotismul și nu globalismul
Acest principiu fundamental, această clarificare ideologică și doctrinară făcută astăzi de către administrația Trump reprezintă piatra de temelie a noii puteri americane. Această clarificare de limbaj este și un semnal foarte convingător la adresa celor care promovează în Europa, în Asia sau în Africa formule globaliste, care reduc suveranitatea și independența națiunilor. Lipsa totală a elementelor de discurs globalist, foarte prezente în timpul ultimilor administrații Clinton, Bush și Obama, reprezintă cheia de boltă a schimbărilor structurale pe care scena relațiilor internaționale şi mondiale le va cunoaște în anii următori.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Rusia reprezintă o "amenințare cronică" pentru Statele Unite, iar gravitatea situației în cadrul războiului din Ucraina nu poate fi supraestimată, deoarece Ucraina este "aproape complet" dependentă de ajutorul extern pentru a-și continua lupta. Dacă Statele Unite își retrag sprijinul, Ucraina ar putea pierde.
De multe ori, discursurile politicienilor sunt doar vorbe, dar uneori sunt cu adevărat importante și indică schimbările radicale care vor avea loc. Și se pare că șeful diplomației europene, Josep Borrell, a ținut unul dintre aceste discursuri importante la Forumul Europa din 9 aprilie 2024. Întregul său discurs a fost despre securitatea globală și noile sale realități, deoarece agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a distrus distrus stabilitatea internaţională și a forțat țările europene să se trezească din letargie.
Numărul de militari americani și din alte state NATO occidentale, care vor fi staționați în Europa de Est, ar putea crește în următorii ani, pe măsură ce amenințările rusești continuă și ele să crească.
Baloanele destinate misiunilor de cercetare, supraveghere și recunoaștere (ISR) oferă o serie de avantaje distincte față de sistemele ISR tradiționale bazate pe sateliți și avioane. Acestea sunt relativ ieftine, au o amprentă radar diminuată, ceea ce le face mai greu de detectat și pot sta perioade îndelungate deasupra unei zone țintă, oferind ceea ce este cunoscut sub numele de „persistență” în culegerea de informații.
Guvernul elvețian a aprobat participarea țării la Inițiativa European Sky Shield (ESSI), cum este cunoscut proiectul comun conceput pentru crearea unui sistem unificat de apărare antiaeriană și antirachetă în rândul statelor europene membre ale NATO.
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
Pentru prima dată de la finalul lunii martie 2022, de când frontul a cunoscut o relativă stabilizare iar luptele au fost localizate în estul și sudul Ucrainei, spionajul militar ucrainean (GUR) emite o nouă ipoteză de lucru. Ucraina nu va putea învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar dacă trupele sale ar putea ajunge la frontierele din 1991 este puțin probabil să pună capăt războiului. Este noua prognoză a GUR cu privire la evoluția războiului ruso-ucrainean.
Ministrul britanic de Externe, David Cameron, a promis o asistență militară anuală de 3 miliarde de lire sterline (3,74 miliarde de dolari) pentru Ucraina, adăugând că aceasta va continua "atât timp cât va fi nevoie". Oficialul britanic a dat asigurări că Londra nu are niciun fel de reținere cu privire la posibilitatea ca armamentul furnizat să fie utilizat pe teritoriul rusesc.
"Teama paranoică" a președintelui rus Vladimir Putin față de presupusa intenție a Occidentului de a "limita puterea Rusiei" l-a determinat pe acesta să cheltuiască sume record pentru militarizare. Acest lucru a fost precizat de directorul US National Intelligence, Avril Haines, în timpul unei audieri în Congresul SUA la 2 mai.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Bătrânele avioane Panavia Tornado, din dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) urmează să fie retrase din serviciu până în 2030. Vorbim de 90 de avioane, dar se pare că, în mod total contrar pragmatismului german, Berlinul nu are niciun plan pentru Luftwaffe după retragerea avioanelor.
DefenseRomania a participat la un media trip în Statele Unite ale Americii unde a purtat discuții cu mai mulți reprezentanți ai Lockheed Martin, inclusiv despre perspectiva privind înzestrarea Armatei României cu avioane de luptă de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II.
Ministerul Apărării din Taiwan a raportat vineri că a detectat o activitate considerabilă din partea Chinei în apropierea insulei în ultimele 24 de ore.
Forțele ucrainene au reluat campania de lovire a căilor de comunicații rusești prin care se trimit trupe și provizii spre trupele de pe front. În noaptea de 1 spre 2 mai, UAV-uri explozive ucrainene au lovit substații electrice de tracțiune și transformare care deservesc calea ferată în regiunile rusești Oryol (Orel) și Kursk.
Luni de bombardamente necruțătoare ale artileriei rusești au devastat Chasiv Yar, un oraș strategic din estul Ucrainei. Această informație a fost furnizată de agenția cehă ČTK, pe 02.05.2024, fiind preluată de la agenția AP, care a publicat imagini de la drone, în care se poate vedea un loc aproape pustiu, unde practic nu există nicio clădire neavariată.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
More than 5,000 troops and 320 means of equipment from seven allied and partner states will participate over 5-24 May in SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 Multinational Exercise conducted in Romania by the U.S. Army Europe and Africa (USAREUR-AF). Romania’s participation consists of 2,300 soldiers and 220 means of equipment.
Săptămâna trecută, U.S. Army a prezentat varianta M2A4E1 a IFV-ului Bradley. Această ultimă versiune reprezintă un salt semnificativ înainte atât în ceea ce privește modernizarea, cât și nivelul de protecţie de care dispune acest blindat. M2A4E1 Bradley se remarcă drept cea mai avansată versiune de până acum, dispunând de o serie de îmbunătățiri
Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o ameninţare la adresa securităţii lor", informează Agerpres, care citeaz[ AFP.
Într-un interviu acordat RBC-Ucraina, generalul american Ben Hodges a discutat despre posibila evoluție a evenimentelor de pe frontul ucrainean, despre asistența acordată Ucrainei de către Occident și despre cum s-ar putea încheia războiul.
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii trupelor occidentale pe teren în Ucraina, sugerând într-un interviu publicat joi de The Economist că acest lucru ar trebui luat în considerare dacă Rusia ar reuși să spargă linia frontului și autoritățile de la Kiev ar solicita ajutorul.
Autoritățile estoniene intenționează să apeleze la Uniunea Europeană și la NATO în legătură cu bruiajul semnalelor GPS, care ar fi efectuat de Rusia, relatează Bloomberg. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că aceasta este o acțiune deliberată care pune în pericol vieți omenești și poate fi considerată un atac hibrid. Oficialul eston a discutat această problemă cu omologii săi din Finlanda, Letonia, Lituania și Suedia, state care au fost, de asemenea, afectate de întreruperi ale semnalului GPS folosit de piloți și căpitani de nave pentru navigație.
România se află în faza finală a licitației privind achiziția de obuziere autopropulsate K9 Thunder sau Tunetul, așa cum promovează obuzierele cei de la Hanwha pe piața românească.
Întrebarea legată de momentul transferului anumitor arme de la țările occidentale către Ucraina este uneori un subiect destul de sensibil, având în vedere schimbarea termenelor. În acest an, Ucraina urmează să primească mult așteptatele avioane de luptă F-16, iar în fiecare lună apare în mass-media și pe rețelele de socializare întrebarea când aceste avioane vor consolida în sfârșit capacitatea de lupta a forțelor aeriene ale Ucrainei. Recent, ambasadorul Danemarcei la Kiev, Ole Egberg Mikkelsen, l-a citat pe prim-ministrul Danemarcei spunând că aeronavele F-16 daneze ar trebui să ajungă în Ucraina în această vară.
Ocupantul rus mută pe frontul din Ucraina, unde forțele armate de ocupație se află în avans pe mai multe direcții.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a prezentat, pe 01.05.2024, noi detalii despre principalele rachete deținute de militarii ruși, precum și despre ratele de producere a acestora.
Americanii au testat cu succes noua dronă maritimă, denumită sugestiv Manta Ray sau „diavolul de mare”. Denumirea dronei vine de la numele peștelui cu care se aseamănă foarte mult.
În ultimele două săptămâni, asupra Peninsulei Crimeea au fost executate trei atacuri cu rachete ATACMS. În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, șeful mișcării publice “Suntem împreună cu Rusia” din Regiunea Zaporojie, Vladimir Rogov, a anunțat că, în cursul nopții de 30.04.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac masiv asupra Peninsulei Crimeea.
Statele Unite acuză Rusia că a folosit un agent chimic, cloropicrina, împotriva forțelor ucrainene, încălcând Convenția privind Interzicerea Armelor Chimice (CIAC), conform unui comunicat al Departamentului de Stat dat publicității miercuri, potrivit AFP.
Noul portavion chinez „Fujian”, al treilea și cel mai modern din flota militară a Chinei, își începe miercuri testele pe mare, conform informațiilor furnizate de presa de stat chineză.
Polonia solicită în mod oficial desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său în cadrul programului de partajare a armelor nucleare, invocând necesitatea de a consolida descurajarea împotriva Rusiei după ce Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.