Miercuri, președintele cipriot Nikos Christodoulides a negat implicarea țării sale în orice operațiune militară din regiune, afirmând că declarațiile secretarului general al Hezbollah-ului libanez, Hassan Nasrallah, "nu reflectă realitatea”.
Propunerea a venit din partea unui deputat ucrainean săptămâna trecută. Astfel, Ucraina își presează aliații să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său, folosind sisteme antiaeriene desfășurate în Polonia și România.
Însă mai multe voci au avansat această ipoteză. Au existat inclusiv zvonuri potrivit cărora la summitul NATO de la Washington de luna viitoare acest scenariu să fie discutat de aliați.
Amintim că în ședința CSAT din data de 20 iunie s-a decis oficial donarea către Ucraina a unui sistem Patriot românesc. Un lucru salutabil, însă folosirea sistemelor Patriot de pe teritoriul nostru pentru a doborâ rachete rusești în Ucraina e cu totul altceva.
România a achiziționat 7 sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Din acestea 4 au fost livrate, urmând să fie contractate următoarele 3. Din cele 4 livrate 2 sunt operaționalizate.
Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, în studiourile DefenseRomania
Scenariul rachetelor rusești doborâte deasupra Ucrianei din Polonia și România a fost abordat și de ambasadorul american Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România (2019 - 2021) într-un interviu acordat trustului DC Media Group și preluat și de DefenseRomania.
Un susținător convins al sprijinului necondiționat pentru Ucraina, ambasadorul Zuckerman crede că dacă Polonia și România ar accepta o astfel de decizie ar echivala cu implicarea directă în război.
El a salutat livrarea unui sistem Patriot, dar e de părere că România și Polonia ar trebui să decidă să doboare rachete rusești în Ucraina cu sisteme instalate pe teritoriul românesc și polonez doar în cazul unei decizii unanime a NATO. Însă fostul ambasador american la București e de părere că România nu ar trebui să ezite nicio secundă să doboare rachete sau avioane rusești dacă acestea intră în spațiul aerian al țării noastre.
Unul dintre primele lansatoare Patriot intrate în dotarea Armatei României, expus la BSDA 2024 / Foto: Defense Romania
„Eu am o abordare mai diferită în această chestiune. Rușii nu respectă regulile și legile războiului, sunt criminali care au ras de pe fața pământului orașe, au ucis mii de civili și din păcate nu mai vorbim de acest lucru atât de des pe cât ar trebui (..) Europa, inclusiv România și Polonia trebuie să se opună Rusiei, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să trimitem soldați în Ucraina sau ca din România să fie doborâte rachete rusești în teritoriul ucrainean. Dar dacă o rachetă intră în teritoriul românesc ea trebuie doborâtă. Trebuie să ne gândim foarte bine dacă vom intra în mod fizic și direct în război de partea Ucrainei.
Una e să acorzi ajutor militar și alta e o participare directă în activități militare. Dacă NATO și Europa decid acest lucru e o altă poveste, dar nu cred că România sau Polonia ar putea singure să ia asemenea decizii. (...) Una e să oferi ajutor militar cum e o baterie Patriot sau muniție și alta e să faci parte din războiul efectiv. Cred că ar fi o greșeală ca România și Polonia să facă singure acest lucru. Dacă NATO va decide e o altă poveste. Dar (n.r. - România) nu trebuie să ezite nicio secundă să doboare orice rachetă sau avion rusesc care intră în spațiul aerian românesc”, a conchis Adrian Zuckerman, pentru DefenseRomania.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Miercuri, președintele cipriot Nikos Christodoulides a negat implicarea țării sale în orice operațiune militară din regiune, afirmând că declarațiile secretarului general al Hezbollah-ului libanez, Hassan Nasrallah, "nu reflectă realitatea”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi decizia României de a dona Ucrainei o baterie de rachete antiaeriene Patriot, considerând-o "foarte necesară" pentru consolidarea apărării aeriene a teritoriului ucrainean în faţa atacurilor Rusiei, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Pentru Rusia, o înfrângere strategică în Ucraina ar însemna sfârşitul statalităţii sale, astfel că de ce să ne fie frică, trebuie să mergem până la capăt, a declarat presedintele rus Vladimir Putin într-o întâlnire cu ziariştii ruşi la finalul vizitei sale în Vietnam, după cea efectuată în Coreea de Nord, relatează agenţia oficială de presă RIA Novosti.
CSAT a anunțat donarea unui sistem Patriot Ucrainei. Informația a fost anunțată în urmă cu puțin timp de CSAT.
Surse rusești au anunțat că, în noaptea de 20.06.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat o serie de lovituri asupra unor obiective militare și de infrastructură din adâncimea teritoriului Ucrainei. A fost raportată întrebuințarea unei mari varietăți de arme, inclusiv rachete de croazieră cu bazare aeriană și rachete balistice.
Forțele Armate Ucrainene au lovit cu rachetele Neptun, pentru a doua oară în mai puțin de o lună, depozite de petrol rusești aflate în apropierea podului Crimeea, potrivit surselor ucrainene. Surse din Marina Ucraineană au declarat că forțele ucrainene au folosit rachete antinavă Neptune pentru a lovi, în noaptea de 17 spre 18 iunie, un terminal petrolier din portul Chushka, Ținutul Krasnodar, a precizat publicația Suspilne în seara de 18 iunie.
Pe frontul din Ucraina continuă duelurile aeriene între drone, iar primul caz înregistrat de distrugere a unui Lancet rusesc de către o dronă FPV a fost deja consemnat. Unitatea ucraineană Signum a Brigăzii 93 Mecanizate "Kholodni Yar" a publicat un material video cu o interceptare reușită a unei drone kamikaze rusești Lancet de către o dronă FPV. Locația incidentului este destul de ușor de geolocalizat și se află în zonă situată la vest de localitatea ucraineană Klishchiivka, la aproximativ 6 km de linia frontului, precizează analiştii militari ai publicaţiei Defense Express.
Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War - ISW), cu sediul la Washington, scrie că în ultimele zile au continuat confruntările crâncene din Ucraina la nord și nord-est de Harkov. Citând surse rusești care au publicat imagini realizate prin geolocalizare, pe 16 iunie, analiștii institutului consideră că este posibil ca forțele rusești să fi încercat să respingă un contraatac ucrainean în orașul Hliboke, situat la nord de Harkov.
Armata israeliană a anunțat, marți, "aprobarea" planurilor operaționale pentru un atac în Liban, în timp ce escaladarea continuă de mai bine de opt luni la granița libanezo-israeliană.
Rusia a lansat astăzi (18.06.2024) exerciții navale de amploare în Oceanul Pacific și Marea Japoniei, care includ apărarea împotriva atacurilor submarine, aeriene și cu drone, precum și simularea unor lovituri cu rachete împotriva grupărilor de nave inamice. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul rus al Apărării. Manevrele au loc concomitent cu vizita președintelui Vladimir Putin la Phenian, care va semna un parteneriat strategic ce va avea obiectivul de a întări cooperarea militară dintre cele două state.
Din cele patru sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot pe care România le-a achiziționat, două sunt certificate. Decizia privind trimiterea unui sistem în Ucraina urmează să fie luată oficial în 48 de ore, când se va întruni Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Fostul preşedinte republican al SUA, Donald Trump, care urmăreşte realegerea în această funcţie, l-a descris pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "cel mai bun agent de vânzări" din rândul politicienilor şi a sugerat că, dacă în noiembrie câştigă alegerile, ar putea sista ajutorul american substanţial pe care preşedintele ucrainean l-a obţinut din partea preşedintelui democrat al SUA, Joe Biden, relatează publicaţia Kiev Independent.
Surse rusești au confirmat, pe 16.06.2024, că prima baterie de rachete antiaeriene S-500 Prometheus a fost desfășurată în Ținutul Krasnodar. Cel mai recent sistem de apărare antiaeriană și antirachetă va acoperi Podul Crimeea construit peste Strâmtoarea Kerci.
Declaraţia finală de la summitul din Elveţia privind pacea în Ucraina a fost aprobată doar de 80 din cele 93 de state participante, potrivit unei liste publicate duminică de gazdele elveţiene, citată de DPA, potrivit Agerpres.
Forțele armate israeliene au anunțat că vor face zilnic o "pauză tactică" în ofensiva din Gaza pentru a permite livrarea de ajutoare, transmite agenția DPA, citată de Agerpers.
Aproape 700 de mii de militari ruși participă la războiul împotriva Ucrainei, după cum a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei întâlniri cu participanții la programul „Timpul Eroilor” din ediția de vineri, 14 iunie.
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat sâmbătă că ultima propunere de pace a Rusiei pentru Ucraina este menită să mențină dominația asupra țării și reprezintă o "viziune complet absurdă", relatează Agerpres, care citează Reuters. Amintim că Putin a cerut retragerea imediată a trupelor ucrainene din cele patru regiuni anexate de ruși, Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, precum și garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.
Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, a anunţat sâmbătă un ajutor de peste 1,5 miliarde de dolari pentru sectorul energetic, asistenţă umanitară şi securitatea civilă în Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
Luptătorii opoziției siriene au fost recrutați pentru a executa misiuni de luptă și securitate în unele țări africane, în ceea ce pare a fi cea mai recentă desfășurare a forțelor de opoziție siriene în străinătate, la cererea Turciei.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat vineri că va ordona o încetare imediată a focului dacă Ucraina își retrage trupele din cele patru regiuni anexate de Rusia în estul și sudul țării și renunță la planurile de aderare la NATO, relatează Agerpres, care citează EFE și Reuters.
Președintele american Joe Biden a declarat că acordul convenit la summitul G7 de joi, privind utilizarea activelor rusești pentru a sprijini Ucraina, transmite un mesaj clar președintelui rus Vladimir Putin: "Nu dăm înapoi".
În cursul nopții de 14.06.2024, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, în estul Ucrainei, au fost întrebuințate și bombe de aviație cu module universale de planare și corecție.
Pentru prima dată, operatorii Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale au folosit drone de atac pentru a lovi o stație de comunicații rusească R-416GM aflată în regiunea Harkov. Biroul de presă al Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) a făcut publice imagini din timpul acestei misiuni de lupa.
Summitul G7 începe la Borgo Egnazia cu premierul, Giorgia Meloni, întâmpinându-i pe liderii din G7. Vor participa președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul japonez, Fumio Kishida, președintele francez Emmanuel Macron și cel american Joe Biden. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi invitat să participe la reuniune.
Poziția Slovaciei față de agresiunea rusă din Ucraina s-a schimbat cu 180 de grade, după venirea la guvernare a coaliției condusă de Robert Fico.
Forțele ucrainene ar putea încerca să degradeze în mod activ apărarea antiaeriană a Rusiei înainte ca Ucraina să primească un număr semnificativ de avioane F-16.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, Kyrylo Budanov, a declarat, pe 12.06.2024, că Rusia a desfășurat elemente ale celui mai modern sistem de apărare antiaeriană S-500 Prometheus în Crimeea ocupată.
De la începutul invaziei neprovocate asupra Ucrainei, peste 20.000 de copii ucraineni au fost îndepărtați cu forța de către Rusia de familii, prieteni și casele lor. Toate cazurile acestei tragedii de proporții covârșitoare sunt documentate.
Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă (RFE/RL), șeful Forțelor Aeriene Ucrainene, Serhii Holubtsov, a declarat că nu toate avioanele de luptă F-16 pe care Ucraina le va prelua de la aliații săi vor opera pe teritoriul ucrainean.
Înaintarea forțelor ruse continuă. Chiar dacă muniția occidentală a început deja să ajungă pe front, trupele ucrainene se găsesc în defensivă și va mai dura până vor reuși să oprească avansul rusesc.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Pe măsură ce timpul trece, efectele sancțiunilor internaționale impuse Rusiei încep să se resimtă. Un domeniu cheie vizat încă de la aplicarea primelor măsuri restrictive este cel al microcipurilor, componente care se regăsesc în toate sistemele de luptă cu un nivel tehnologic cel puțin mediu.
NATO a decis, în principiu, cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025. Asistența de securitate va fi în valoare de 40 de miliarde de euro, relatează Reuters care citează un diplomat vest-european.
Rușii acuză că avioane de luptă britanice de tip Eurofighter Typhoon au efectuat manevre deasupra Mării Negre care ar fi luat prin surprindere aviația militară rusă. Presa vorbește de o tactică de tip „ambuscadă”.
Autoritățile din Harkov sunt îngrijorate de noile bombe rusești FAB-500, care acum au o rază de acțiune de cel puțin 80 de kilometri.
„Mă bucur să mă aflu din nou aici pentru a sărbători împreună Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii. În numele cetățenilor români, vă transmit dumneavoastră și poporului american cele mai calde felicitări!”, și-a început Klaus Iohannis discursul de la Ambasada SUA, unde s-a sărbătorit Ziua Americii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că şi-ar dori să audă clarificări din partea lui Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA, despre modul în care intenţionează să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina în doar 24 de ore, relatează Agerpres, care citează DPA.
Problema securității aerodromurilor ucrainene devine din ce în ce mai urgentă, întrucât este așteptată sosirea avioanelor de luptă F-16 occidentale, iar Rusia se pregătește și pentru acest lucru.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, semnează un editorial pentru DefenseRomania în care punctează perspective de securitate națională în contextul provocărilor geopolitice actuale, precum și importanța resetării industriei de apărare românești:
Elemente din care se puteau asambla două drone mari, cu o deschidere de 20 m și o greutate de trei tone, au fost ridicate de polițiști în portul italian Gioia Tauro. Au fost depozitate în șase containere care au fost transportate în portul italian de două nave din China.
Pentru a ieși din impasul războiului, Ucraina are nevoie de o aviație eficientă, precum și de o pregătire de luptă care să-i permită să fie utilizată în mod decisiv. Această declarație a fost făcută de generalul în retragere din Forțele Aeriene ale SUA, David A. Deptula, în timpul unei reuniuni a generalilor americani dedicată unui raport privind posibilele modalități de consolidare a poziției Ucrainei în contracararea războiului rusesc.
Cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni au fost executaţi în timp ce se aflau în captivitate în Rusia de la începutul invaziei, a anunţat miercuri un reprezentant al Parchetului General al Ucrainei, Iuri Belousov, citat de EFE și Agerpres.
Filiala germană a consorţiul militar european MBDA a reluat producția de mine antitanc PARM și a dezvăluit parametrii versiunii modificate, PARM NextGen, a relatat revista EDR. La expoziția internațională de apărare Eurosatory 2024 de la Paris, compania germană TDW, parte a MBDA Deutschland, specializată în dezvoltarea de muniție, a anunțat reluarea producției de mine PARM DM22 după o pauză de 10 ani. Mii de mine antitanc PARM (PanzerAbwehrRichtMinen) au fost comandate pentru a compensa minele transferate de Germania, precum și pentru livrările directe către Ucraina.
Oficiali israelieni din domeniul apărării au dezvăluit marți că la nivelul conducerii militare din Israel dorește o încetare a focului în Gaza în cazul izbucnirii unui război mai amplu cu Hezbollah-ul libanez, chiar dacă Hamasul rămâne la putere, subliniind că armata suferă de lipsa de muniție. Această dezvăluire constituie un nou indiciu că există puncte de vedere diametral opuse între armata israeliană și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care se opune armistițiului.
Premierul ungar Viktor Orban și ministrul său de externe Péter Szijjártó au reușit să negocieze cu ambele părți aflate în conflict, și anume Rusia și Ucraina, într-o singură zi. În timp ce ministrul Szijjártó a stat la telefon cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, Orban era Kiev și îl îndemna pe președintele Volodimir Zelenski să încheie un armistițiu și să înceapă negocieri de pace - o formulă izbitor de asemănătoare cu cea prezentată de Vladimir Putin acum câteva săptămâni.
Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.
Populația, tehnologia și sprijinul aliat. Aceștia sunt cei trei factori-cheie care afectează războiul din Ucraina în prezent. Aceasta este opinia generalului american în retragere David Petraeus. Acesta și-a împărtășit punctul de vedere cu privire la starea actuală a războiului din Ucraina într-un interviu pentru podcastul Institutului McCain.
Ministerul Afacerilor Externe informează că miercuri, 3 iulie 2024, Federația Rusă a declarat drept persona non grata un membru al Ambasadei României la Moscova.
Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri cu Rusia și să renunțe la vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat, pe 2 iulie, un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declarația candidatului la președinția SUA, Donald Trump, potrivit căreia ar putea pune capăt rapid conflictului.
Congresul SUA a solicitat încă o dată eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Congresmanii americani au făcut acest apel în timpul unei audieri in cadrul Comisiei pentru relații externe a Camerei Reprezentanților.
Israelul a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare în ultimul an, potrivit unei analize a Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), dintre care o parte a fost preluată de ziarul israelian Globes.
Eforturile autorităților ruse de a forța migranții să se înroleze în forțele armate ruse în schimbul cetățeniei sau al evitării arestării pe baza unor acuzații inventate sunt "încă o modalitate inventivă" de a crește recrutarea, încercând în același timp să își limiteze influența asupra părților populației ruse care au o putere politică mai mare, afirmă serviciile de informații britanice.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 01.07.2024, citând surse din domeniul construcțiilor navale, că după fregatele Proiect 22350, Rusia a început să amplaseze noile rachete hipersonice Zircon și la bordul corvetelor Proiect 20385.
Noul avion de luptă ameircan Next Generation Air Dominance (NGAD) e un program care naște multiple controverse în contextul în care s-a vorbit, la nivel oficial, inclusiv de renunțarea la NGAD - viitorul avion de luptă american de generația a 6-a -, din considerente financiare.
Din SUA vor ajunge alte 2,3 miliarde ca ajutor militar acordat Ucrainei în arme și rachete.
Cu doar câteva zile înainte de venirea F-16, s-a aflat că rușii modernizează sistemele electronice ale aeronavelor Su-30, concepute pentru a distruge ținte aeriene.
Duminică are loc al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, care ar putea schimba complet direcția politică a țării, dar și a blocului european. Dacă motorul franco-german se calează, proiectul european va fi în mare pericol, pe fondul multiple crize care au afectat sau afectează Europa: criza pandemică, cea climatică sau criza migrației. Peste toate, vine criza de securitate fără precedent în ultimele opt decenii, ca urmare a agresiunii Rusiei în Ucraina.
Niciodată după victoria lumii libere din timpul Războiului Rece NATO și Federația Rusă nu au fost mai aproape vreodată de un conflict militar direct precum azi, la peste doi ani de la invadarea pe scară largă, brutală și neprovocată a Ucrainei, eveniment ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Vizita lui Orban are loc într-un moment în care Ungaria preia președinția UE. Kievul și Budapesta au pe agendă o serie de dosare bilaterale (comerț, cooperare transfrontalieră, infrastructură și probleme energetice), dar cel mai important rămâne problematica etnicilor maghiari de pe teritoriul Ucrainei.
Comandamentul rus întărește din nou trupele de pe front cu mici detașamente de parașutiști pentru a ridica moralul trupelor și a le crește capacitățile în atacuri.
Curtea Supremă a SUA a hotărât luni că Donald Trump nu poate fi urmărit penal pentru acțiuni care se aflau în competențele sale constituționale în calitate de președinte. Este o decizie de referință prin care recunoaște pentru prima dată imunitatea prezidențială absolută față de urmărire penală.
Mişcarea islamistă libaneză Hezbollah a anunţat marţi că a lansat zeci de rachete în nordul Israelului "ca răspuns" la moartea unui civil într-un atac aerian israelian asupra unui sat de la frontieră, în sudul ţării, relatează Agerpres, care citează AFP.