Azi, 25 Octombrie, sărbătorim Ziua Armatei. Data semnifică eliberarea deplină a teritoriului național de sub ocupația trupelor horthyste ale Ungariei. Ultima palmă de pământ eliberată fiind Carei – Satu Mare, acum 77 de ani, pe 25 octombrie 1944. Acțiunea militară a fost corelată cu data de naștere a Regelui Mihai I al României, care împlinea 23 de ani.
Sigur că azi, cu plusuri și minusuri, comparând Armata de azi cu cea din momentul integrării în NATO în 2004, lucrurile stau infinit mai bine. Comparându-ne însă cu statele vestice, deziderat la care aspirăm să ajungem, realizăm că încă mai e cale foarte lungă.
La căderea comunismului România era parte a Tratatului de la Varșovia. Armata era obligatorie iar numărul celor aflați în serviciu militar depășea 300.000. Situația deplorabilă a tehnicii, a personalului militar și lipsa de pregătire s-au văzut în evenimentele tragice din Decembrie 1989 când mulți militari, abia trecuți de vârsta adolescenței, au deschis focul din erori cauzate de panică.
Integrarea în NATO a adus, cum era de așteptat, un amplu proces de reformă. Tehnica militară sovietică a fost adusă la standardele NATO iar reforma radicală a vizat și personalul.
Sigur că azi putem trece ca un mare minus faptul că, la 32 de ani de la căderea comunismului, România încă e dependentă de tehnică militară sovietică.
În acest moment România are aproximativ 70.000 de militari activi și 50.000 în rezervă.
Experții portalului Global Fire Power, care alcătuiesc printre altele și un top al celor mai puternice armate la nivel mondial, plasează Armata României pe locul 41 la nivel mondial și pe locul 14 din 27 în NATO, într-un clasament al celor mai puternice armate din lume. Suntem înaintea Bulgariei sau Ungariei, dar mult în urma Poloniei.
Modernizarea armatei a adus un fel de mixt între tehnica militară occidentală și cea sovietică pe care încă o utilizăm, în pofida faptului că de resursa de viață a acestor echipamente s-a tras până la epuizare. Cel mai bun exemplu de un astfel de mixt e probabil în aviație unde aeronavele F-16 zboară alături de MiG-21 LanceR.
MiG-21 LanceR, sursă foto: Forțele Aeriene Române
În ceea ce privește Forțele Aeriene, Revoluția ne-a prins în plin proces de înzestrare cu MiG-29. Chiar înainte de prăbușirea regimului, patru aeronave MiG-29 au ajuns în România, aduse de piloți sovietici. România a deținut în total 21 de aparate, din care 17 cu comandă simplă și 4 cu dublă comandă.
La jumătatea anilor 1990 aeronavele MiG-29 ale României au fost propuse pentru modernizare, fiind dezvoltat un prototic la standardele NATO - MiG-29 Sniper. Programul nu a continuat din varii motive iar în 2003, după ce s-a încercat vânzarea fără succes a aviaonelor MiG-29, ele au fost retrase oficial, Guvernul optând pentru modernizarea programului MiG-21 LanceR.
MiG-urile 21 și-au făcut bine treaba. România a modernizat 100 de avioane MiG-21 la standardul LanceR, cu ajutorul Elbit Systems. Primul zbor a fost în 1995. Totuși, în pofida modernizării și prelungirea resursei de viață, avioanele sunt azi depășite. Într-o analiză publicată de DefenseRomania în primăvară, după ce un alt LanceR s-a prăbușit, publicația noastră a arătat că numărul de MiG-21 LanceR pe care le mai deține România e de maximum 23, MApN trecând informația la „date confidențiale”.
Avem însă completă o escadrilă de F-16, avioane cumpărate second hand din Portugalia. Toate cele 17 aeronave au aceeași configurație, respectiv M.5.2R. Avioanele F-16 vor urma un proces de remodernizare la standardul M6.XR, actualizare care se va face cu sprijinul industriei de apărare din România la Aerostar Bacău. Totodată, țara noastră caută soluții ca în viitorul apropiat să achiziționeze încă două escadrile de F-16.
Patriot România, foto: Forțele Aeriene Române
La capitolul tehnică militară modernă trebuie menționată și achiziția de sisteme Patriot. România va fi prima țară care va utiliza cea mai nouă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot.
Programul Patriot, a cărui valoare este de circa 3.9 miliarde de dolari, fără TVA, este cel mai scump program de înzestrare. România urmează să achiziționeze șapte sisteme Patriot. Primul a intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române în a doua parte a anului 2020. Din cele șapte sisteme Patriot achiziționate, patru sunt pentru Forțele Aeriene și trei pentru Forțele Terestre.
Totodată, România va achiziționa trei sisteme HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Potrivit datelor oficiale, contractul prevede achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.
România devine astfel prima țară din Europa Centrală și de Est care operează atât sisteme Patriot, cât și HIMARS, ceea ce nu e puțin lucru.
Piranha V, sursă foto: MApN
Pentru Forțele Terestre există în derulare și înzestrarea cu transportoare blindate Piranha V și camioane Iveco.
Programul Piranha, cunoscut oficial ca 'Transportor blindat pentru trupe 8x8', a fost iniţiat, în noiembrie 2017, prin Hotărâre a Guvernului României, prin care erau aprobate circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul prevede derularea în etape și construirea unei părți mari din transportoare în țară.
Totodată, Armata României va fi înzestrată cu autovehicule din gama Iveco High Mobility cu tracţiune 4X4, 6X6 şi 8X8, și 8x8 Prime Mover în 16 variante diferite. Contractului subsecvent din 2019 prevede livrarea a 942 de camioane în perioada 2020 - 2023 și implicarea industriei de apărare din România.
Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army
Forțele Navale par văduvite în ceea ce privește înzestrarea. Programul „Corveta multifuncțională” și problemele cu privire la semnarea documentului nu mai au nevoie de nicio prezentare. În luna iulie 2019 MApN a anunțat că asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța a câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete multifuncționale. Contractul include și modernizarea fregatelor Regina Maria și Regele Ferdinand. DefenseRomania a scris mult despre problemele din acest program. Se pare că MApN nu poate semna contractul în contextul în care există neconcordanțe majore din punct de vedere financiar între oferta desemnată câștigătoare și costul solicitat în prezent de compania desemnată.
Sunt și vești bune pentru Marina României: Contractul pentru achiziționarea sistemelor de baterii de coastă de tip NSM din SUA, care face parte din programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML), semnat în primăvara acestui an.
Contractul include patru instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, platforme de transport şi încărcare-descărcare, senzori, suport logistic iniţial, mentenanţă şi echipamente de testare, echipamente criptografice şi cu regim special, asistenţă de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum şi baze de date specifice SIML.
Tot anul acesta, Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate solicitarea Ministerul Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani.
Unele dintre ele se regăsesc și în planul anterior. Însă pe lângă ele există în derulare și alte programe de înzestrare pe care Armata României le așteaptă cu interes.
Dintre acestea amintim programele de înzestrare cu elicoptere, drone, blindate și neblindate 4x4, sisteme SHORAD/VSHORAD, C4I, mașină de luptă a infanteriei și multe altele.
La 30 de ani de la Revoluție sunt însă și multe minusuri precum dependența de tehnică sovietică, dependența de Bulgaria sau chiar Serbia, stat care nici măcar nu e membru UE sau NATO în ceea ce privește producerea de muniție, starea în care se află industria de apărare din România, lipsa de reformă la nivelul industriei și mai ales lipsa de implicare a industriei din România în programele de înzestrare majore.
În pofida faptului că multe programe aflate în derulare prevăd transfer tehnologic și cooperare industrială, sunt probleme majore în implementarea contractelor deși acestea prevăd construcția echipamentelor în țară. În multe programe realitatea din teren e diferită de prevederile contractuale.
Iar legea offsetului poate că e cea mai mare durere a industriei de apărare. România e singura țară membră a blocului european și a Alianței Nord-Atlantice care are o lege de offset ce datează dinaintea aderării la UE și NATO.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
