Azi, 25 Octombrie, sărbătorim Ziua Armatei. Data semnifică eliberarea deplină a teritoriului național de sub ocupația trupelor horthyste ale Ungariei. Ultima palmă de pământ eliberată fiind Carei – Satu Mare, acum 77 de ani, pe 25 octombrie 1944. Acțiunea militară a fost corelată cu data de naștere a Regelui Mihai I al României, care împlinea 23 de ani.
Sigur că azi, cu plusuri și minusuri, comparând Armata de azi cu cea din momentul integrării în NATO în 2004, lucrurile stau infinit mai bine. Comparându-ne însă cu statele vestice, deziderat la care aspirăm să ajungem, realizăm că încă mai e cale foarte lungă.
La căderea comunismului România era parte a Tratatului de la Varșovia. Armata era obligatorie iar numărul celor aflați în serviciu militar depășea 300.000. Situația deplorabilă a tehnicii, a personalului militar și lipsa de pregătire s-au văzut în evenimentele tragice din Decembrie 1989 când mulți militari, abia trecuți de vârsta adolescenței, au deschis focul din erori cauzate de panică.
Integrarea în NATO a adus, cum era de așteptat, un amplu proces de reformă. Tehnica militară sovietică a fost adusă la standardele NATO iar reforma radicală a vizat și personalul.
Sigur că azi putem trece ca un mare minus faptul că, la 32 de ani de la căderea comunismului, România încă e dependentă de tehnică militară sovietică.
În acest moment România are aproximativ 70.000 de militari activi și 50.000 în rezervă.
Experții portalului Global Fire Power, care alcătuiesc printre altele și un top al celor mai puternice armate la nivel mondial, plasează Armata României pe locul 41 la nivel mondial și pe locul 14 din 27 în NATO, într-un clasament al celor mai puternice armate din lume. Suntem înaintea Bulgariei sau Ungariei, dar mult în urma Poloniei.
Modernizarea armatei a adus un fel de mixt între tehnica militară occidentală și cea sovietică pe care încă o utilizăm, în pofida faptului că de resursa de viață a acestor echipamente s-a tras până la epuizare. Cel mai bun exemplu de un astfel de mixt e probabil în aviație unde aeronavele F-16 zboară alături de MiG-21 LanceR.
MiG-21 LanceR, sursă foto: Forțele Aeriene Române
În ceea ce privește Forțele Aeriene, Revoluția ne-a prins în plin proces de înzestrare cu MiG-29. Chiar înainte de prăbușirea regimului, patru aeronave MiG-29 au ajuns în România, aduse de piloți sovietici. România a deținut în total 21 de aparate, din care 17 cu comandă simplă și 4 cu dublă comandă.
La jumătatea anilor 1990 aeronavele MiG-29 ale României au fost propuse pentru modernizare, fiind dezvoltat un prototic la standardele NATO - MiG-29 Sniper. Programul nu a continuat din varii motive iar în 2003, după ce s-a încercat vânzarea fără succes a aviaonelor MiG-29, ele au fost retrase oficial, Guvernul optând pentru modernizarea programului MiG-21 LanceR.
MiG-urile 21 și-au făcut bine treaba. România a modernizat 100 de avioane MiG-21 la standardul LanceR, cu ajutorul Elbit Systems. Primul zbor a fost în 1995. Totuși, în pofida modernizării și prelungirea resursei de viață, avioanele sunt azi depășite. Într-o analiză publicată de DefenseRomania în primăvară, după ce un alt LanceR s-a prăbușit, publicația noastră a arătat că numărul de MiG-21 LanceR pe care le mai deține România e de maximum 23, MApN trecând informația la „date confidențiale”.
Avem însă completă o escadrilă de F-16, avioane cumpărate second hand din Portugalia. Toate cele 17 aeronave au aceeași configurație, respectiv M.5.2R. Avioanele F-16 vor urma un proces de remodernizare la standardul M6.XR, actualizare care se va face cu sprijinul industriei de apărare din România la Aerostar Bacău. Totodată, țara noastră caută soluții ca în viitorul apropiat să achiziționeze încă două escadrile de F-16.
Patriot România, foto: Forțele Aeriene Române
La capitolul tehnică militară modernă trebuie menționată și achiziția de sisteme Patriot. România va fi prima țară care va utiliza cea mai nouă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot.
Programul Patriot, a cărui valoare este de circa 3.9 miliarde de dolari, fără TVA, este cel mai scump program de înzestrare. România urmează să achiziționeze șapte sisteme Patriot. Primul a intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române în a doua parte a anului 2020. Din cele șapte sisteme Patriot achiziționate, patru sunt pentru Forțele Aeriene și trei pentru Forțele Terestre.
Totodată, România va achiziționa trei sisteme HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Potrivit datelor oficiale, contractul prevede achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.
România devine astfel prima țară din Europa Centrală și de Est care operează atât sisteme Patriot, cât și HIMARS, ceea ce nu e puțin lucru.
Piranha V, sursă foto: MApN
Pentru Forțele Terestre există în derulare și înzestrarea cu transportoare blindate Piranha V și camioane Iveco.
Programul Piranha, cunoscut oficial ca 'Transportor blindat pentru trupe 8x8', a fost iniţiat, în noiembrie 2017, prin Hotărâre a Guvernului României, prin care erau aprobate circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul prevede derularea în etape și construirea unei părți mari din transportoare în țară.
Totodată, Armata României va fi înzestrată cu autovehicule din gama Iveco High Mobility cu tracţiune 4X4, 6X6 şi 8X8, și 8x8 Prime Mover în 16 variante diferite. Contractului subsecvent din 2019 prevede livrarea a 942 de camioane în perioada 2020 - 2023 și implicarea industriei de apărare din România.
Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army
Forțele Navale par văduvite în ceea ce privește înzestrarea. Programul „Corveta multifuncțională” și problemele cu privire la semnarea documentului nu mai au nevoie de nicio prezentare. În luna iulie 2019 MApN a anunțat că asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța a câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete multifuncționale. Contractul include și modernizarea fregatelor Regina Maria și Regele Ferdinand. DefenseRomania a scris mult despre problemele din acest program. Se pare că MApN nu poate semna contractul în contextul în care există neconcordanțe majore din punct de vedere financiar între oferta desemnată câștigătoare și costul solicitat în prezent de compania desemnată.
Sunt și vești bune pentru Marina României: Contractul pentru achiziționarea sistemelor de baterii de coastă de tip NSM din SUA, care face parte din programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML), semnat în primăvara acestui an.
Contractul include patru instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, platforme de transport şi încărcare-descărcare, senzori, suport logistic iniţial, mentenanţă şi echipamente de testare, echipamente criptografice şi cu regim special, asistenţă de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum şi baze de date specifice SIML.
Tot anul acesta, Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate solicitarea Ministerul Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani.
Unele dintre ele se regăsesc și în planul anterior. Însă pe lângă ele există în derulare și alte programe de înzestrare pe care Armata României le așteaptă cu interes.
Dintre acestea amintim programele de înzestrare cu elicoptere, drone, blindate și neblindate 4x4, sisteme SHORAD/VSHORAD, C4I, mașină de luptă a infanteriei și multe altele.
La 30 de ani de la Revoluție sunt însă și multe minusuri precum dependența de tehnică sovietică, dependența de Bulgaria sau chiar Serbia, stat care nici măcar nu e membru UE sau NATO în ceea ce privește producerea de muniție, starea în care se află industria de apărare din România, lipsa de reformă la nivelul industriei și mai ales lipsa de implicare a industriei din România în programele de înzestrare majore.
În pofida faptului că multe programe aflate în derulare prevăd transfer tehnologic și cooperare industrială, sunt probleme majore în implementarea contractelor deși acestea prevăd construcția echipamentelor în țară. În multe programe realitatea din teren e diferită de prevederile contractuale.
Iar legea offsetului poate că e cea mai mare durere a industriei de apărare. România e singura țară membră a blocului european și a Alianței Nord-Atlantice care are o lege de offset ce datează dinaintea aderării la UE și NATO.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că va discuta vineri cu premierul Marcel Ciolacu. Hurezeanu a susţinut joi, la sediul MAE, o declaraţie comună cu omologul polonez, Radoslaw Sikorski.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, miercuri, impunerea unor tarife de 25%pentru toate mașinile care nu au fost fabricate în Statele Unite. Tarifele vor intra în vigoare pe 2 aprilie.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Acordul de apărare și securitate, pe care îl negociază Marea Britanie și UE, se va destrăma dacă Keir Starmer nu va face concesii cu privire la drepturile de pescuit, potrivit unui înalt politician european.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Bașcanul (președintele) așa-numitei Regiunii Autonome Găgăuzia, Eugenia Guțul, a fost reținută pe 25 martie pe aeroportul din Chișinău, în timp ce intenționa să fugă din țară. Măsura a fost luată în cadrul unui dosar penal, după cum a informat Centrul Național Anticorupție (CNA) al Republicii Moldova (CNA).
Vicepreşedintele american JD Vance a anunţat marţi că se va alătura vineri vizitei prevăzute a soţiei sale, Usha Vance, în Groenlanda, teritoriu autonom danez râvnit în mod deschis de Donald Trump, notează Agerpres și AFP.
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General şi Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi "acţiuni ostile ale autorităţilor române faţă de Federaţia Rusă", potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS, citată de Agerpres.
Comisia a selectat 47 de proiecte strategice pentru a asigura și a diversifica accesul la materii prime în UE și va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei româneşti, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, constând în investiţii în exploatarea de grafit, de magneziu şi de cupru, a anunţat, marţi, premierul Marcel Ciolacu.
Uniunea Europeană se bucură în prezent de un sprijin record în rândul cetățenilor din statele sale membre.
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a anunțat revizuirea desemnării României în Programul Visa Waiver (VWP), invocând necesitatea „respectării cerințelor stricte de securitate” impuse de program. Premierul Marcel Ciolacu a reacționat imediat după suspendarea intrării României în Visa Waiver.
Compania suedeză de apărare Saab oferă țărilor nordice aeronave de detecție GlobalEye, ca variantă la aeronavele Boeing E-3 Sentry AWACS.
Planul trimis de șeful Pentagonului conținea informații precise despre kiturile de arme, ținte și sincronizare.
Guvernul de la Varșovia plănuiește o investiție majoră care presupune înființarea unui întreg lanț de fabrici de muniție, anunță TVP.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
Președintele Trump l-a acuzat din nou luni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a început războiul cu Rusia, spunând că „nu începi un război cu cineva care este de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți dau niște rachete”.
Ministrul belgian al apărării a anunțat că intenționează să achiziționeze mai multe avioane F-35, însă dorește ca aeronavele respective să fie fabricate în Italia, nu în Statele Unite. Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a declarat acest lucru într-un interviu acordat publicației belgiene HLN.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
La conferința ,,European Defense Industry: Prospects for Cooperation with the Ukrainian Defense Industry'' forțele armate ucrainene au prezentat public, pentru prima dată, imagini oficiale ale prototipului sistemului laser de luptă denumit ''Tryzub''. În paralel, pe rețelele de socializare au fost publicate imagini video care arată lovirea cu succes a unei drone FPV cu ajutorul unui fascicul laser de mare putere.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnalat disponibilitatea țării sale de a achiziționa 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru 15 miliarde de dolari, o declarație care subliniază nevoia urgentă a ucrainenilor de a-și consolida apărarea aeriană pe fondul conflictului în curs.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
Cea mai mare armată din Europa are o dimensiune egală cu toate cele patru mari forțe europene la un loc.
Forțele ruse au efectuat o lovitură devastatoare cu rachete balistice împotriva orașului Sumî pe 13 aprilie, provocând peste 150 de victime, morți și răniți.
Industria de apărare din Franța ridică ștacheta și propune un avion spațial. Ceea ce nu au reușit să finalizeze nici rușii și nici americanii în perioada Războiului Rece, cu ambițioasele programe MiG-105 și X-20 Dyna Soar.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump, într-un interviu difuzat duminică de canalul de televiziune american CBS, să se deplaseze în Ucraina pentru a constata devastarea cauzată de agresiunea rusă, informează Agerpres și AFP.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Autoritățile ucrainene au raportat, pe 12 aprilie, moartea căpitanului Pavlo Ivanov, în vârstă de 26 de ani care, pilota un avion tactic multirol F-16. Tragedia s-a produs în timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă. Președintele Volodimir Zelenski i-a acordat titlul de Erou al Ucrainei. Potrivit surselor BBC, avionul lui Ivanov a fost probabil doborât de o rachetă rusească.
Recenta scădere bruscă a prețului petrolului, determinată de războiul comercial al președintelui Donald Trump, pune la încercare bugetul militar al lui Vladimir Putin, relatează Financial Times pe 12 aprilie. Aproximativ o treime din bugetul Moscovei se bazează pe veniturile din petrol și gaze, iar dacă prețurile rămân la nivelul actual, Rusia ar putea înregistra o scădere de 2,5% a veniturilor în 2025. Acest lucru ar forța probabil Kremlinul să se împrumute mai mult, să reducă cheltuielile sau să apeleze la rezervele sale aflate oricum în scădere.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.
Compania poloneză WB Electronics va produce rachete cu rază lungă de acțiune pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă HOMAR-K, potrivit Polskie Radio 24.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Ucraina a primit documentația tehnică pentru a produce sistemul de apărare aeriană FrankenSAM și este acum capabilă să producă sistemele în mod independent. Anunțul a fost făcut în timpul conferinţei „Ukrainian Weapons 2024”, potrivit publicaţiei ucrainene Militarnyi.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
