Moscova intenționează să trimită delegați la reuniunea din 23-24 februarie a Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv 15 parlamentari ruși care se află sub sancțiunile Uniunii Europene. Printre aceștia se numără vicepreședintele Dumei de Stat Piotr Tolstoi și controversatul său coleg Leonid Slutsky.
Într-o scrisoare adresată cancelarului Austriei, ministrului de Externe și altor oficiali, 81 de delegați OSCE din 20 de țări, inclusiv Franța, Canada, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, au cerut guvernului austriac să interzică participarea reprezentanților ruși aflați sub incidența sancțiunilor.
„Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina”, se arată în scrisoare. „Nu își au locul într-o instituție însărcinată să promoveze dialogul sincer și dezacordul față de război”.
De remarcat că delegații SUA la Adunarea Parlamentară nu au fost printre semnatarii scrisorii, deși ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a declarat vineri că delegații ruși „nu sunt persoane care merită să poată călători în țările occidentale”. Cu toate acestea, Carpenter consideră că „e la latitudinea guvernului austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize”.
Oficialii austrieci nu au comentat scrisoarea. Pe 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în pofida „atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Ministerul de Externe austriac a mai insistat că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să participe la întâlnirile de acolo.
Austria, care a devenit membră a Uniunii Europene în 1995, a criticat Moscova și s-a alăturat sancțiunilor pe care UE le-a impus Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Dar, spre deosebire de Finlanda și Suedia, care au decis să renunțe la pozițiile lor nealiniate în mai 2022, solicitând aderarea la NATO, Austria rămâne angajată față de neutralitatea militară pe care a adoptat-o în 1955, iar această poziție se bucură încă de un sprijin semnificativ în rândul populației.
„Cred că neutralitatea austriacă poate juca încă un rol pozitiv astăzi”, spune Ralph Janik, expert în drept internațional și cercetător la universitatea privată Sigmund Freud din Viena. „Alternativa ar fi aderarea la NATO, dar fiecare politician austriac este foarte conștient de faptul că acest lucru nu este susținut de majoritatea publicului austriac”.
Cu toate acestea, au început să apară personalități naționale care cer ca politica externă austriacă să fie reevaluată după războiul din Ucraina. Werner Fasslabend, fost ministru austriac și președinte al Institutului Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate, se numără printre puținele dar proeminentele voci care susțin renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO.
Odată cu sfârșitul Războiului Rece și aderarea Austriei la UE, neutralitatea austriacă „și-a pierdut funcția”, consideră acesta. În calitate de membru NATO, Austria „ar fi într-o poziție mai bună de a modela politica europeană de securitate și va câștiga o mai mare securitate”, a apreciază Fasslabend, admițând că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în perioada imediat următoare, având în vedere că va necesita modificarea constituției unde va fi nevoie de o majoritate de două treimi din parlamentul austriac.
Situația Austriei pune însă în evidență, printre altele, poziția delicată în care se află o țară europeană care încearcă să-și mențină neutralitatea militară în condițiile actualului războiului din Ucraina. Guvernul austriac se confruntă cu presiuni și tendințe antagoniste.
Acesta a trebuit să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia, și-a redus la o pătrime importul de gaze naturale din Rusia, a aderat la o mare parte din sancțiunile internaționale impuse acesteia și chiar a expulzat opt diplomați ruși despre care se crede că ar fi fost implicați în spionaj de la începutul războiului rus împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, continuă să aibă un sistem bancar strâns legat de Rusia și să susțină menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova, în condițiile în care, spre exemplu, a doua cea mai importantă bancă din Austria, Raiffeisenbank International, a câștigat mai mult de jumătate din profiturile sale în 2022 din Rusia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu a trimis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie pentru a participa la ceremonia de învestire care va avea loc pe 20 ianuarie, a informat joi agenţiile Agerpres și EFE.
Ministrul de interne Cătălin Predoiu a transmis un mesaj omologilor săi, în urma votului din Consiliul JAI pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.
Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.
OMV își reziliază contractul de furnizare pe termen lung de gaze naturale cu Gazprom. Compania de stat rusă Gazprom a oprit din 16 noiembrie a.c., livrările către Austria.
Bombardierul stealth american B-21 Raider începe să-și ''întindă aripile'' și deja face furori. Rapoartele confirmă faptul că mai mult de un prototip s-a ridicat la cer pentru teste de zbor riguroase, semnalând faptul că acest avion revoluționar este tot mai aproape de a deveni o mașină de război în toată regula.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Pe 7 ianuarie 2024, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat o serie de inițiative pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare ale Turciei. Vorbind după prima întâlnire a Cabinetului de Miniștri din 2025, Erdogan a evidențiat unele proiecte strategice care subliniază ambițiile militare ale Turciei
Pe 7 ianuarie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a numit Armenia „stat fascist”, susținând că Baku ar putea să nu aibă altă opțiune decât să „distrugă” așa-numita „ideologie fascistă” a vecinului său. Aliyev a făcut declarația într-un interviu de 30 de minute acordat canalelor media locale, potrivit agenției de presă de stat Azertac.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat o sesiune de lansare a proiectului COOKSON, care va avea loc pe 22 ianuarie 2025 la Londra. Evenimentul invită partenerii industriali din NATO, Ucraina și țările Five-Eyes (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă și SUA) să contribuie la dezvoltarea unei drone maritime versatile, rapide și greu detectabile concepută pentru operații cu precădere în Ucraina.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Informațiile recente potrivit cărora Qatarul are în vedere să exporte gaze naturale în Europa prin Siria și Turcia sunt “simple zvonuri”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed bin Mohammed al-Ansari.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Apariția unor noi avioane de luptă chinezești în ultimele săptămâni – două potențiale bombardiere (unul mare iar celălalt mediu), o aeronavă mai mică de dimensiunile unui avion de vânătoare și o nouă platformă AWACS – nu a influențat deciziile recente ale conducerii actuale a Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) privind programul NGAD sau perspectiva strategică mai largă a serviciului, a spus secretarul USAF, Frank Kendall.
Turcia intră în sângerosul conflict din Sudan cu o inițiativă de soluționare a crizei, beneficiind de relația sa strânsă cu comandantul armatei Abdel Fattah al-Burhan, care consideră Ankara unul dintre cei mai importanți aliați ai săi după ce a primit de la aceasta armele ofensive cu care și-a câștigat o poziție importantă în actualul raportul de putere din țară.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr a declarat că îşi doreşte să crească efectivul Armatei României, care s-a redus în timp şi doreşte să ajungă la 100.000 de cadre, de la 85.000 cât sunt acum împreună cu civilii.
Portalul finlandez de radiodifuziune Yle a anunțat, pe 07.01.2025, că, până la sfârșitul acestei săptămâni, statele membre NATO vor începe să protejeze instalațiile critice din Marea Baltică cu 10 nave de luptă.
Compania de apărare KNDS Franța încearcă să impulsioneze proiectul tancului european de generație urmăroare (cunoscut sub denumirile Eurotank și MGCS), aflat în faza de amânare a deciziei majore, și prezintă o filmare impresionantă cu tunul pe care-l propune pentru echiparea Eurotancului.
Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a vorbit despre operațiunile masive de dezinformare care se desfășoară în spațiul public, în special pe social media, și care vizează slăbirea încrederii în Armată și în instituțiile statului. Pe lângă imagini cu tehnică militară care nici măcar nu se află în dotarea Armatei României, prezentate cu mesajul „Armata română se deplasează către Ucraina pentru a lua parte la război”, un alt subiect folosit intens e că „Armata va deveni obligatorie”.
Dronele ucrainene au lovit din nou în adâncimea teritoriului rus, în orașul Engels din regiunea Saratov, care găzduiește o importantă bază unde sunt dislocate bombardiere Tu-95 și Tu-160 folosite intens de ruși în lovituri asupra Ucrainei.
Într-un recent interviu cu podcasterul american Lex Friedman, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat semnatarii Memorandumului de la Budapesta că nu au reacționat mult timp la încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei.
Preşedintele ales american Donald Trump a declarat marţi că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO, exprimându-şi totodată regretul că nu se va putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin înainte de învestirea sa, potrivit Agerpres și Reuters.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Ucraina a impresionat în multe rânduri pe parcursul conflictului de aproape trei ani cu Rusia, însă domeniul în care armata ucraineană s-a evidențiat clar este cel al utilizării dronelor aeriene de luptă, de la micile FPV-uri, la aparatele mai mari, precum Bayraktar TB-2.
Președintele ales Donald Trump a avertizat că, dacă ostaticii ținuți în Gaza de Hamas nu vor fi eliberați până la învestirea sa pe 20 ianuarie, „iadul se va dezlănțui în Orientul Mijlociu.”
Tancurile britanice Challenger 2 revin în centrul atenției, după ce canale de propagandă pro război ruse au susținut că forțele ucrainene le folosesc în contraofensiva surpriză din regiunea Kursk din Rusia.
Un pilot de vânătoare ucrainean, zburând la bordul unui avion F-16, a stabilit un record privind numărul de rachete doborâte la o singură ieșire.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează Agerpres și AFP.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Mulți ar spune, bazându-se pe experiența războiului din Ucraina, elicopterul de recunoaștere și atac nu mai are viitor. Francezii sunt mai inventivi și se adaptează.
Mai mult de 51.000 de gospodării au rămas fără gaz şi 1.500 de apartamente nu au încălzire în regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova, au anunţat luni regimul de la Tiraspol, în timp ce Republica Moldova şi Rusia se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice în urma încetării transportului de gaz rusesc prin Ucraina, transmit Agerpres și Reuters.
Portalul belgian Army Recognition a informat, pe 06.01.2025, că primul regiment rus de sisteme de rachete de apărare antiaeriană S-500 Prometheus va avea misiunea de a apăra Podul Crimeea. Această evoluție urmează rapoartelor anterioare ale serviciilor secrete ucrainene de la mijlocul anului 2024, care sugerau că elemente ale S-500 fuseseră deja desfășurate în Crimeea în capacitate experimentală.
În prezent, Rusia dispune de aproximativ 1.200 de avioane de luptă de toate tipurile, inclusiv dacă le luăm în calcul pe cele ale aviației strategice. Un interesant raport prezentat recent arată că o mare parte din acestea se află la finalul ciclului de viață.
A murit Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen, un personaj controversat considerat de francezi cel care a pus bazele extremei drepte, azi divizată în două partide.
