Austria a fost criticată puternic pentru acordarea vizelor care le vor permite parlamentarilor ruși aflați sub sancțiuni internaționale să participe la reuniunea de la Viena a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Moscova intenționează să trimită delegați la reuniunea din 23-24 februarie a Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv 15 parlamentari ruși care se află sub sancțiunile Uniunii Europene. Printre aceștia se numără vicepreședintele Dumei de Stat Piotr Tolstoi și controversatul său coleg Leonid Slutsky.
Într-o scrisoare adresată cancelarului Austriei, ministrului de Externe și altor oficiali, 81 de delegați OSCE din 20 de țări, inclusiv Franța, Canada, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, au cerut guvernului austriac să interzică participarea reprezentanților ruși aflați sub incidența sancțiunilor.
„Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina”, se arată în scrisoare. „Nu își au locul într-o instituție însărcinată să promoveze dialogul sincer și dezacordul față de război”.
De remarcat că delegații SUA la Adunarea Parlamentară nu au fost printre semnatarii scrisorii, deși ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a declarat vineri că delegații ruși „nu sunt persoane care merită să poată călători în țările occidentale”. Cu toate acestea, Carpenter consideră că „e la latitudinea guvernului austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize”.
Oficialii austrieci nu au comentat scrisoarea. Pe 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în pofida „atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Ministerul de Externe austriac a mai insistat că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să participe la întâlnirile de acolo.
Neutralitatea unei țări membre a UE, o problemă de echilibru greu de menținut
Austria, care a devenit membră a Uniunii Europene în 1995, a criticat Moscova și s-a alăturat sancțiunilor pe care UE le-a impus Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Dar, spre deosebire de Finlanda și Suedia, care au decis să renunțe la pozițiile lor nealiniate în mai 2022, solicitând aderarea la NATO, Austria rămâne angajată față de neutralitatea militară pe care a adoptat-o în 1955, iar această poziție se bucură încă de un sprijin semnificativ în rândul populației.
„Cred că neutralitatea austriacă poate juca încă un rol pozitiv astăzi”, spune Ralph Janik, expert în drept internațional și cercetător la universitatea privată Sigmund Freud din Viena. „Alternativa ar fi aderarea la NATO, dar fiecare politician austriac este foarte conștient de faptul că acest lucru nu este susținut de majoritatea publicului austriac”.
Cu toate acestea, au început să apară personalități naționale care cer ca politica externă austriacă să fie reevaluată după războiul din Ucraina. Werner Fasslabend, fost ministru austriac și președinte al Institutului Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate, se numără printre puținele dar proeminentele voci care susțin renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO.
Odată cu sfârșitul Războiului Rece și aderarea Austriei la UE, neutralitatea austriacă „și-a pierdut funcția”, consideră acesta. În calitate de membru NATO, Austria „ar fi într-o poziție mai bună de a modela politica europeană de securitate și va câștiga o mai mare securitate”, a apreciază Fasslabend, admițând că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în perioada imediat următoare, având în vedere că va necesita modificarea constituției unde va fi nevoie de o majoritate de două treimi din parlamentul austriac.
Situația Austriei pune însă în evidență, printre altele, poziția delicată în care se află o țară europeană care încearcă să-și mențină neutralitatea militară în condițiile actualului războiului din Ucraina. Guvernul austriac se confruntă cu presiuni și tendințe antagoniste.
Acesta a trebuit să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia, și-a redus la o pătrime importul de gaze naturale din Rusia, a aderat la o mare parte din sancțiunile internaționale impuse acesteia și chiar a expulzat opt diplomați ruși despre care se crede că ar fi fost implicați în spionaj de la începutul războiului rus împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, continuă să aibă un sistem bancar strâns legat de Rusia și să susțină menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova, în condițiile în care, spre exemplu, a doua cea mai importantă bancă din Austria, Raiffeisenbank International, a câștigat mai mult de jumătate din profiturile sale în 2022 din Rusia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
