Generalul André Steur, vorbind la recenta Conferință Internaţională a Șefilor Forțelor Aeriene de la Londra, a cerut o evaluare cuprinzătoare și onestă a deficitelor care ar apărea în cadrul NATO dacă SUA și-ar retrage resursele militare cheie din Europa pentru a se concentra pe zona Indo-Pacifică sau pe alte teatre de operații.
„Deficitele actuale din cadrul alianței se vor agrava semnificativ dacă SUA vor trebui să se concentreze din ce în ce mai mult pe evoluțiile actuale și viitoare din Indo-Pacific”, a declarat Steur, potrivit Breaking Defense.
Apelul său are loc într-un într-un context politic transatlantic tensionat, marcat de presiunea președintelui american Donald Trump asupra aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și de rapoartele conform cărora ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a anunțat că discuțiile privind retragerea a zeci de mii de trupe americane de pe continent vor avea loc „în acest an”.
Generalul olandez a cerut o „analiză aprofundată” a obiectivelor de planificare a apărării NATO, subliniind necesitatea unor investiții masive în domenii critice unde Europa este puternic dependentă de SUA: capabilități de comandă și control (C2), sisteme cibernetice, avioane de luptă de generația a cincea, Informații, Supraveghere și Recunoaștere (ISR), armament cu rază lungă de acțiune (Long-Range Fires) si avioane de realimentare.
„Avem nevoie de buzunare adânci, pline cu muniție”, a afirmat Steur, adăugând că „cifrele contează în lumea în care trăim”.
O analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) arată că înlocuirea echipamentelor pe care SUA le-ar putea retrage ar necesita achiziționarea unui arsenal uriaș: 400 de avioane de luptă, 20 de distrugătoare, 24 de baterii de rachete sol-aer, 10 submarine de atac cu propulsie nucleară, 600 de tancuri și 200 de elicoptere de atac, pe lângă alte sisteme de armament de înaltă tehnologie.
Cu toate acestea, Steur a avertizat împotriva unei abordări simpliste de tip „Fortăreața Europa”, care ar concentra toate forțele și echipamentele de militare pe flancul estic. O astfel de strategie, a argumentat el, riscă să ducă la pierderea „agilității și flexibilității” necesare pentru a gestiona conflicte viitoare.
În schimb, generalul a pledat pentru menținerea unei posturi imprevizibile și păstrarea capacității „de a lovi oricând și oriunde”, pentru a răspunde amenințărilor dincolo de zona Mării Baltice.
Ceea ce „mă îngrijorează teribil”, a mărturisit Steur, este lipsa de atenție acordată abordării de luptă „la 360 de grade” a NATO. Acesta a subliniat necesitatea de a lua în considerare amenințări din afara Europei și potențialul de a sprijini „eforturile aliate” în Africa, Indo-Pacific sau Orientul Mijlociu.
Remarcile generalului Steur reprezintă mai mult decât o simplă pledoarie pentru creșterea bugetelor de apărare, ele sunt un apel la o transformare psihologică și strategică profundă în Europa.
Era în care continentul se putea baza confortabil pe umbrela de securitate americană se apropie, posibil, de sfârșit, iar liderii europeni sunt acum puși în fața sarcinii imense de a construi o auto-suficiență militară reală, într-un timp tot mai scurt.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.
Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.”
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
Într-un mesaj direct și lipsit de ambiguitate adresat omologilor săi europeni, comandantul Forțelor Aeriene Regale Olandeze a transmis un avertisment clar: a sosit momentul ca Europa să planifice serios propria apărare, pornind de la premisa că Statele Unite nu vor mai fi principalul garant al securității sale.
Un parteneriat discret, dar de mare anvergură, condus de fostul CEO al Google, Eric Schmidt, este pe cale să schimbe serios peisajul războiului cu drone din Ucraina. O companie americană mai putin cunoscuta, Swift Beat, susținută de Schmidt, a încheiat un acord cu guvernul ucrainean pentru producția în masă a unor sisteme aeriene fără pilot (UAV) avansate, cu inteligență artificială, având ca scop principal contracararea barajului de drone rusești Shahed și extinderea capabilităților ofensive ale Kievului.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.
Într-un apel direct și urgent către partenerii săi occidentali, comandantul-șef al Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a solicitat o schimbare strategică fundamentală: furnizarea mai multor sisteme avansate de apărare aeriană și, cel mai important, eliminarea restricțiilor care împiedică Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare și industriale în adâncimea teritoriului Rusiei.
Polonia lansează o investiție masivă în sisteme aeriene fără pilot (UAV), alocând inițial 55 de milioane de dolari în 2025 pentru ceea ce oficialii numesc o „revoluție a dronelor” în cadrul forțelor sale armate. Această investitie strategică, influențată direct de lecțiile dure de pe câmpul de luptă din Ucraina, este concepută pentru a consolida rapid flancul estic al NATO și pentru a crea un factor de descurajare credibil în fața agresiunii rusești.
Guvernul german a deschis calea pentru furnizarea de avioane Eurofighter Typhoon către Turcia.
Rusia a început să utilizeze un nou tip de dronă de diversiune și atac, construită aproape în totalitate din componente de proveniență chineză, o abordare pe care Direcţia Principală de Informații al Ucrainei (GUR) o consideră o dovadă a sprijinului tehnologic tot mai mare al Beijingului pentru efortul de război al Moscovei.
O veste bună din Istanbul: României i-au fost livrate deja 40 de blindate 4x4 de tip Cobra II, produse de Otokar. Integrarea a mai bine de jumătate dintre ele s-a făcut la Automecanica Mediaș, unde e totul pregătit pentru a începe și producția de serie. DefenseRomania se află la IDEF 2025, cea mai mare expoziție militară din regiune. Aici publicația noastră discutat cu oficialii Otokar și Automecanica Mediaș inclusiv despre programul Cobra II.
În perioada 4-18 august curent, la Centrele de Instruire ale Armatei Naționale se va desfășura exercițiul anual „Scutul de Foc – 2025”.
Uniunea Europeană este decisă să interzică în totalitate importul sau tranzacțiile de produse petroliere derivate din petrol rusesc, iar măsura va intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, după cum a informat pe 22 iulie reprezentantul Comisiei Europene, Olof Gill, la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles.
Departamentul Apărării al SUA negociază cu o serie de țări posibile acorduri bilaterale pentru furnizarea Ucrainei de sisteme de apărare aeriană Patriot, relatează presa ucraineană, citând o sursă din guvernul SUA.
Turcia a dezvăluit marți prima sa rachetă balistică hipersonică, Tayfun, în ziua de deschidere a Târgului Internațional al Industriei de Apărare (IDEF) 2025 de la Istanbul, la care participă și DefenseRomania.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care va face ca Biroul Național Anticorupție (NABU) al Ucrainei și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) să depindă de deciziile Procurorului General. Legea fusese aprobată anterior de parlamentul țării.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți seară un acord comercial cu Japonia, care include un tarif de 15% pentru importurile de bunuri în Statele Unite, inclusiv autoturisme. În baza acordului, Japonia va investi, de asemenea, 550 de miliarde de dolari în Statele Unite și își va deschide piața pentru bunurile americane, potrivit lui Trump.
În ciuda agitației diplomatice privind o nouă rundă de negocieri la Istanbul, o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază o realitate dură: singura pârghie capabilă să schimbe calculul strategic al Kremlinului este o înfrângere militară majoră. Pe măsură ce discuțiile despre pace se intensifică sub presiunea unui ultimatum american, strategia occidentală pare să se alinieze cu analiza ISW, concentrându-se pe consolidarea puterii de foc a Ucrainei ca fiind singura cale viabilă spre negocieri serioase.
Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.
Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.
Compania daneză de apărare Terma și producătorul ucrainean de drone Odd Systems au format un parteneriat strategic pentru a dezvolta un nou tip de armă: un interceptor de drone autonom, ieftin și bazat pe inteligență artificială. Misiunea acestuia este să neutralizeze diversele amenințări aeriene rusești, combinând tehnologia de ultima generatie cu inovația testată direct pe câmpul de luptă.
Apărarea de coastă a Bulgariei este pe punctul de a fi transformată radical, ca urmare a aprobării de către Departamentul de Stat al SUA a unei potențiale vânzări a sistemului de rachete NSM (Naval Strike Missile). Acest acord, evaluat la $620 de milioane, nu doar că oferă Bulgariei acces la o transformare fără precedent din punct de vedere militar, dar schimbă și dinamica de securitate în zona tensionată a Mării Negre, consolidând în același timp flancul estic al NATO.
Ministerul ceh al Apărării și compania suedeză SAAB Dynamics AB au semnat astăzi (22.07.2025) un contract pentru achiziționarea a 24 de vehicule blindate pe roți MARS cu sistemul integrat de apărare antiaeriană RBS 70 NG. Din informațiile postate pe site-ul ministerului rezultă că valoarea contractului este de 4,2 miliarde de coroane fără TVA (1,86 miliarde de coroane suedeze, 170 de milioane de euro).
În pofida atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, Teheranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi într-un interviu acordat pe 21 iulie. Potrivit acestuia, deși în prezent procesul de îmbogățire a fost oprit deoarece daunele sunt “serioase și severe”, acesta nu va fi abandonat întrucât reprezintă o realizare a oamenilor de știință iranieni, iar acum a devenit deja „o chestiune de mândrie națională”. Orice viitor acord nuclear trebuie să ofere Iranului dreptul la acest proces, a subliniat acesta.
Turcia își accelerează planurile pentru un nou portavion, un proiect de navă care ar putea fi echipat aproape complet cu aeronave autonome, indicând o schimbare în doctrina să navală. O machetă a navei, prezentată la expoziția de apărare IDEF 2025, a dezvăluit o viziune futuristă a Turciei, însă realitatea tehnologică și dependența de parteneriate internaționale complexe vor dicta dacă această viziune poate deveni realitate.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, întreprinde marți o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Agenda vizitei include întrevederi cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popşoi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
SpaceX riscă să piardă contractul pentru Golden Dome după ruptura cu Trump. Administrația Trump a început să caute noi parteneri pentru dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă Golden Dome, pe fondul deteriorării relației cu Elon Musk, a cărui companie SpaceX a fost până de curând esențială pentru componenta spațială a apărării SUA.
Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce PDM a pierdut puterea în fața unei coaliții formate din blocul ACUM (Platforma DA și PAS) și PSRM.
Compania canadiană Central European Petroleum (CEP) a anunțat descoperirea unui zăcământ gigantic de petrol și gaze în Marea Baltică, în Polonia, lângă granița cu Germania.
Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.
Ungaria a finalizat programul de înzestrare cu elicoptere de tip H225M, produse de francezii de la Airbus. Sunt într-adevăr elicoptere moderne, dar are oare acum Ungaria cea mai modernă flotă de elicoptere din Europa, așa cum se laudă Budapesta?
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
