Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.

Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.

Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.

Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.

Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.

Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU  (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.

Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.

Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani. 

În  dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front,  a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.

Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.

Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.  

Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.

În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.

Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.

La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.

Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.

În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.

Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.

Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.

Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.

În contextul creșterii instabilității geopolitice din regiune Asia-Pacific, Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au colaborat pentru a desfășura manevre aeriene importante, având ca scop consolidarea capacităților lor comune de apărare. Exercițiile aeriene, care au avut loc miercuri, au făcut parte din eforturile de consolidare a securității și a pregătirii pentru a răspunde amenințărilor emergente din partea Coreei de Nord.

Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.

Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria. 

Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.

Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.

Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.

Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.

Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.

Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.

Importurile tuturor statelor europene de arme  au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.

La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.

Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.

La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.

Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.

Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2 

Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.

Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.

China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.

Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.

În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.

Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.

Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.

Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).

Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.

Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.

Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.

Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.

Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.

Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.

Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.

Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.

Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.

Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.

George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.

Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.