Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Dronele Bayraktar TB2 joacă un rol esenţial în conflictul din Nagorno-Karabakh acest lucru este demonstrat de faptul că, conform celor mai recente informații, armata azeră a efectuat mai multe atacuri aeriene cu aceste drone, distrugând mai multe sisteme de război electronic şi sisteme de apărare aeriană, printre care şi două sisteme S-300, toate aparţinând armatei armene.
Footage from Azerbaijan reportedly showing an IAI Harop loitering munition destroying an Armenian S-300 TEL. #Armenia #Azerbaijan pic.twitter.com/tGqmHNOBKd
— CNW (@ConflictsW) October 10, 2020
În urmă cu patru zile, pe 10 octombrie, ministerul azer al apărării a lansat pe Twitter mai multe înregistrări video, susţinând că ele au fost realizate de o dronă Bayraktar TB2 în timul unui atac asupra sistemelor de apărare aeriene ale Armeniei, printre acestea fiind şi două sisteme antiaeriene S-300, potrivit Glogal Defense Corp.
Satellite imagery confirms that earlier footage of a loitering munition closing in on a S-300 indeed resulted in significant damage to the system, meaning two S-300 sites have been hit so far, one of which located in Nagorno-Karabakh and the other in Armenia.
— Oryx (@oryxspioenkop) October 12, 2020
H/T @Predatorace1 pic.twitter.com/0jqt829zJM
Site-ul Defence.az a publicat, pe 10 octombrie, pe contul său de Twiiter, o imagine în care apărea un sisteme de rachete S-300 complet distrus, susţinând că acestea aparţine Armeniei. Postarea de mai jos este un fake news!
#Armenia's S-300 system destroyed in #Azerbaijan's #Gubadli - VIDEO https://t.co/NLm4qYDOJ5 @wwwmodgovaz #LongLiveAzerbaijaniArmy#FreeKarabakh pic.twitter.com/AjzrBYhlHs
— DefenceAz (@DefenceAz) October 10, 2020
Jyoti Dwivedi, jurnalistă pentru cotidianul IndiaToday, a demontat informaţia într-un articol publicat în urmă cu câteva ore. Dwivedi a eticheta postarea site-ului Defence.az ca fiind un fake news, precizând că în imagine este un sisteme de rachete S-300, dar că acesta aparţine Rusiei şi a fost distrus în urma unui exerciţiu eşuat care a avut loc în 2016, într-un poligon al Forţelor Armate Ruse. ( Mai multe detalii aici).
Inclusiv pe 7 octombrie, cu trei zile înainte de postarea de pe Twiiter a Defence.az, agenţia de presă AFP a atras atenţia în secţiunea sa ’’AFP Fact Check’’ că pe reţele de socializare circulă imagini false cu un sisteme S-300 distrus de forţele armate azere. ( Mai multe detalii aici).
Russian-made air defence system destroyed in attack on Armenia in 2020? ????????
— AFP Fact Check ???? (@AFPFactCheck) October 7, 2020
False: These photos have circulated since 2016 in reports about an air defence system that was damaged after an accident in Russia ????????https://t.co/TQu98ncgiI
Chiar dacă exista imagini în care se poate observa cum o rachetă ghidată, trasa dintr-o drona Bayraktar TB2, loveşte un sisteme de rachete S-300, unele semne de întrebare tot exista cu privire la veridicitatea acestora.
Trebuie precizat faptul că a fost înaintă şi versiunea că cele două sisteme de rachete S-300 ar fi fost lovite cu drone kamikaze şi nu cu rachete ghidate trase din drone Bayraktar TB2.
First #Armenia S300 destroyed by #Azerbaijan Kamikaze drone at Kaghnut deployment site.#NagornoKarabakh https://t.co/8qkLxpYTZ1 pic.twitter.com/0nXsRSsg6o
— A#### ???????? (@aldin_ww) October 10, 2020
Precizăm că orice informaţie nouă care vine să confirme sau să infirme cele susţinute de ministerul azer al Apărării – distrugerea unor sisteme de rachete ruseşti S-300 ale Forţelor Armate Armene – acestea vor fi publicate în completarea acestui material.
Potrivit Defence Blog, informaţia a fost confirmată şi de președintele azer Ilham Aliyev care a precizat că Forțele Armate Azere au distrus, în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, două sisteme de rachete sol-aer S-300 aparținând Armeniei în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, fără a preciza dată la care acest lucru s-a întâmplat.
"Au fost distruse peste 200 de tancuri, două sisteme S-300, 33 de tancuri au fost luate ca trofee", a spus Aliyev.
În plus, președintele Azerbaidjanului a spus că, în cazul unui atac asupra conductelor petroliere din Azerbaidjan, Erevanul va primi un „răspuns pe masură”.
Chiar dacă informaţia ar fi 100% adevărat şi Azerbaidjanul a distrus sisteme de rachete S-300 ale Armeniei, tot se nasc câteva semne de întrebare. De ce niciunul dintre sistemele de rachete antiaeriene S-300 ale Armeniei nu au deschis focul?
Rămâne neclar cum au efectuat azerii atacul, deoarece sisteme S-300, mai exact radarul acestora poate detectat ţinte aflate până la o distanţă de 300 de Km, iar unitatea de lansare a rachetelor are o rază de acţiune de până la 200 km.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Pe frontul ucrainean, ecuația apărării antiaeriene a devenit o problemă de aritmetică. Cum răspunzi tactic și, mai ales, economic, atunci când inamicul lansează roiuri de drone kamikaze de 50.000 de dolari bucata? Folosind rachete Patriot de 3 milioane de dolari? Pe termen lung, este o strategie falimentară, un război de uzură financiară pe care Kievul riscă să-l piardă.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de monitorizare a zborurilor Flightradar24, pe 12.11.2025, un bombardier strategic american de tip B-52H Stratofortress a simulat desfășurarea de atacuri la numai 50 de kilometri de granița Rusiei, în spațiul aerian al Estoniei.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
În timp ce la București se poartă lupte de culise și se frânează decizii cruciale, riscând soarta celui mai mare șantier naval militar din țară, la sud de Dunăre se întâmplă lucruri concrete. Pe 11 noiembrie, Bulgaria a anunțat că a început testele pe mare, în Marea Neagră, pentru „Hrabri” (Viteazul), prima sa navă de patrulare modulară (MMPV) de 90 de metri. Aceasta este o navă nouă, modernă, construită la Varna, care urmează să intre în dotarea Marinei Bulgare până la sfârșitul acestui an.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Armata turcă a dezvăluit primul său obuzier autopropulsat dezvoltat local, marcând un pas semnificativ în eforturile țării de a deveni autonomă în sectorul artileriei. Noul sistem este înregistrat sub denumirea de T-155 TTA.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.