Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
Dronele Bayraktar TB2 joacă un rol esenţial în conflictul din Nagorno-Karabakh acest lucru este demonstrat de faptul că, conform celor mai recente informații, armata azeră a efectuat mai multe atacuri aeriene cu aceste drone, distrugând mai multe sisteme de război electronic şi sisteme de apărare aeriană, printre care şi două sisteme S-300, toate aparţinând armatei armene.
Footage from Azerbaijan reportedly showing an IAI Harop loitering munition destroying an Armenian S-300 TEL. #Armenia #Azerbaijan pic.twitter.com/tGqmHNOBKd
— CNW (@ConflictsW) October 10, 2020
În urmă cu patru zile, pe 10 octombrie, ministerul azer al apărării a lansat pe Twitter mai multe înregistrări video, susţinând că ele au fost realizate de o dronă Bayraktar TB2 în timul unui atac asupra sistemelor de apărare aeriene ale Armeniei, printre acestea fiind şi două sisteme antiaeriene S-300, potrivit Glogal Defense Corp.
Satellite imagery confirms that earlier footage of a loitering munition closing in on a S-300 indeed resulted in significant damage to the system, meaning two S-300 sites have been hit so far, one of which located in Nagorno-Karabakh and the other in Armenia.
— Oryx (@oryxspioenkop) October 12, 2020
H/T @Predatorace1 pic.twitter.com/0jqt829zJM
Site-ul Defence.az a publicat, pe 10 octombrie, pe contul său de Twiiter, o imagine în care apărea un sisteme de rachete S-300 complet distrus, susţinând că acestea aparţine Armeniei. Postarea de mai jos este un fake news!
#Armenia's S-300 system destroyed in #Azerbaijan's #Gubadli - VIDEO https://t.co/NLm4qYDOJ5 @wwwmodgovaz #LongLiveAzerbaijaniArmy#FreeKarabakh pic.twitter.com/AjzrBYhlHs
— DefenceAz (@DefenceAz) October 10, 2020
Jyoti Dwivedi, jurnalistă pentru cotidianul IndiaToday, a demontat informaţia într-un articol publicat în urmă cu câteva ore. Dwivedi a eticheta postarea site-ului Defence.az ca fiind un fake news, precizând că în imagine este un sisteme de rachete S-300, dar că acesta aparţine Rusiei şi a fost distrus în urma unui exerciţiu eşuat care a avut loc în 2016, într-un poligon al Forţelor Armate Ruse. ( Mai multe detalii aici).
Inclusiv pe 7 octombrie, cu trei zile înainte de postarea de pe Twiiter a Defence.az, agenţia de presă AFP a atras atenţia în secţiunea sa ’’AFP Fact Check’’ că pe reţele de socializare circulă imagini false cu un sisteme S-300 distrus de forţele armate azere. ( Mai multe detalii aici).
Russian-made air defence system destroyed in attack on Armenia in 2020? ????????
— AFP Fact Check ???? (@AFPFactCheck) October 7, 2020
False: These photos have circulated since 2016 in reports about an air defence system that was damaged after an accident in Russia ????????https://t.co/TQu98ncgiI
Chiar dacă exista imagini în care se poate observa cum o rachetă ghidată, trasa dintr-o drona Bayraktar TB2, loveşte un sisteme de rachete S-300, unele semne de întrebare tot exista cu privire la veridicitatea acestora.
Trebuie precizat faptul că a fost înaintă şi versiunea că cele două sisteme de rachete S-300 ar fi fost lovite cu drone kamikaze şi nu cu rachete ghidate trase din drone Bayraktar TB2.
First #Armenia S300 destroyed by #Azerbaijan Kamikaze drone at Kaghnut deployment site.#NagornoKarabakh https://t.co/8qkLxpYTZ1 pic.twitter.com/0nXsRSsg6o
— A#### ???????? (@aldin_ww) October 10, 2020
Precizăm că orice informaţie nouă care vine să confirme sau să infirme cele susţinute de ministerul azer al Apărării – distrugerea unor sisteme de rachete ruseşti S-300 ale Forţelor Armate Armene – acestea vor fi publicate în completarea acestui material.
Potrivit Defence Blog, informaţia a fost confirmată şi de președintele azer Ilham Aliyev care a precizat că Forțele Armate Azere au distrus, în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, două sisteme de rachete sol-aer S-300 aparținând Armeniei în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, fără a preciza dată la care acest lucru s-a întâmplat.
"Au fost distruse peste 200 de tancuri, două sisteme S-300, 33 de tancuri au fost luate ca trofee", a spus Aliyev.
În plus, președintele Azerbaidjanului a spus că, în cazul unui atac asupra conductelor petroliere din Azerbaidjan, Erevanul va primi un „răspuns pe masură”.
Chiar dacă informaţia ar fi 100% adevărat şi Azerbaidjanul a distrus sisteme de rachete S-300 ale Armeniei, tot se nasc câteva semne de întrebare. De ce niciunul dintre sistemele de rachete antiaeriene S-300 ale Armeniei nu au deschis focul?
Rămâne neclar cum au efectuat azerii atacul, deoarece sisteme S-300, mai exact radarul acestora poate detectat ţinte aflate până la o distanţă de 300 de Km, iar unitatea de lansare a rachetelor are o rază de acţiune de până la 200 km.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
U.S. Army a dezvăluit oficial capacitățile de luptă împotriva dronelor ale elicopterelor de atac AH-64E Apache Version 6 (V6). Acestea au fost testate cu succes în timpul unui exercițiu major numit Operation Flyswatter. Exercițiul a testat abilitatea elicopterelor de atac Apache modernizate în versiunea V6 de a detecta, urmări și neutraliza o gamă variată de sisteme aeriene fără pilot (UAS).
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.