Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Dronele Bayraktar TB2 joacă un rol esenţial în conflictul din Nagorno-Karabakh acest lucru este demonstrat de faptul că, conform celor mai recente informații, armata azeră a efectuat mai multe atacuri aeriene cu aceste drone, distrugând mai multe sisteme de război electronic şi sisteme de apărare aeriană, printre care şi două sisteme S-300, toate aparţinând armatei armene.
Footage from Azerbaijan reportedly showing an IAI Harop loitering munition destroying an Armenian S-300 TEL. #Armenia #Azerbaijan pic.twitter.com/tGqmHNOBKd
— CNW (@ConflictsW) October 10, 2020
În urmă cu patru zile, pe 10 octombrie, ministerul azer al apărării a lansat pe Twitter mai multe înregistrări video, susţinând că ele au fost realizate de o dronă Bayraktar TB2 în timul unui atac asupra sistemelor de apărare aeriene ale Armeniei, printre acestea fiind şi două sisteme antiaeriene S-300, potrivit Glogal Defense Corp.
Satellite imagery confirms that earlier footage of a loitering munition closing in on a S-300 indeed resulted in significant damage to the system, meaning two S-300 sites have been hit so far, one of which located in Nagorno-Karabakh and the other in Armenia.
— Oryx (@oryxspioenkop) October 12, 2020
H/T @Predatorace1 pic.twitter.com/0jqt829zJM
Site-ul Defence.az a publicat, pe 10 octombrie, pe contul său de Twiiter, o imagine în care apărea un sisteme de rachete S-300 complet distrus, susţinând că acestea aparţine Armeniei. Postarea de mai jos este un fake news!
#Armenia's S-300 system destroyed in #Azerbaijan's #Gubadli - VIDEO https://t.co/NLm4qYDOJ5 @wwwmodgovaz #LongLiveAzerbaijaniArmy#FreeKarabakh pic.twitter.com/AjzrBYhlHs
— DefenceAz (@DefenceAz) October 10, 2020
Jyoti Dwivedi, jurnalistă pentru cotidianul IndiaToday, a demontat informaţia într-un articol publicat în urmă cu câteva ore. Dwivedi a eticheta postarea site-ului Defence.az ca fiind un fake news, precizând că în imagine este un sisteme de rachete S-300, dar că acesta aparţine Rusiei şi a fost distrus în urma unui exerciţiu eşuat care a avut loc în 2016, într-un poligon al Forţelor Armate Ruse. ( Mai multe detalii aici).
Inclusiv pe 7 octombrie, cu trei zile înainte de postarea de pe Twiiter a Defence.az, agenţia de presă AFP a atras atenţia în secţiunea sa ’’AFP Fact Check’’ că pe reţele de socializare circulă imagini false cu un sisteme S-300 distrus de forţele armate azere. ( Mai multe detalii aici).
Russian-made air defence system destroyed in attack on Armenia in 2020? ????????
— AFP Fact Check ???? (@AFPFactCheck) October 7, 2020
False: These photos have circulated since 2016 in reports about an air defence system that was damaged after an accident in Russia ????????https://t.co/TQu98ncgiI
Chiar dacă exista imagini în care se poate observa cum o rachetă ghidată, trasa dintr-o drona Bayraktar TB2, loveşte un sisteme de rachete S-300, unele semne de întrebare tot exista cu privire la veridicitatea acestora.
Trebuie precizat faptul că a fost înaintă şi versiunea că cele două sisteme de rachete S-300 ar fi fost lovite cu drone kamikaze şi nu cu rachete ghidate trase din drone Bayraktar TB2.
First #Armenia S300 destroyed by #Azerbaijan Kamikaze drone at Kaghnut deployment site.#NagornoKarabakh https://t.co/8qkLxpYTZ1 pic.twitter.com/0nXsRSsg6o
— A#### ???????? (@aldin_ww) October 10, 2020
Precizăm că orice informaţie nouă care vine să confirme sau să infirme cele susţinute de ministerul azer al Apărării – distrugerea unor sisteme de rachete ruseşti S-300 ale Forţelor Armate Armene – acestea vor fi publicate în completarea acestui material.
Potrivit Defence Blog, informaţia a fost confirmată şi de președintele azer Ilham Aliyev care a precizat că Forțele Armate Azere au distrus, în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, două sisteme de rachete sol-aer S-300 aparținând Armeniei în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh, fără a preciza dată la care acest lucru s-a întâmplat.
"Au fost distruse peste 200 de tancuri, două sisteme S-300, 33 de tancuri au fost luate ca trofee", a spus Aliyev.
În plus, președintele Azerbaidjanului a spus că, în cazul unui atac asupra conductelor petroliere din Azerbaidjan, Erevanul va primi un „răspuns pe masură”.
Chiar dacă informaţia ar fi 100% adevărat şi Azerbaidjanul a distrus sisteme de rachete S-300 ale Armeniei, tot se nasc câteva semne de întrebare. De ce niciunul dintre sistemele de rachete antiaeriene S-300 ale Armeniei nu au deschis focul?
Rămâne neclar cum au efectuat azerii atacul, deoarece sisteme S-300, mai exact radarul acestora poate detectat ţinte aflate până la o distanţă de 300 de Km, iar unitatea de lansare a rachetelor are o rază de acţiune de până la 200 km.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Columbia a semnat un acord major de achiziție militară confirmând cumpărarea a 17 avioane de vânătoare Gripen E/F de la compania suedeză Saab, într-un contract evaluat la 3.6 miliarde de dolari. Decizia reprezintă cea mai importantă investiție a aviației militare columbiene din ultimele decenii și marchează intrarea statului sud-americane într-un club restrâns al statelor care operează Gripen, unul dintre cele mai avansate avioane multirol din lume. Totodată, „victoria” Gripen în fața F-16 Fighting Falcon american, în cea mai modernă versiune Block 72, reprezintă din perspectivă strategică și o pierdere de teren a SUA, într-o regiune pe care istoric se află în sfera sa de influență.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.