Articolul vorbește despre necesitatea ca țările occidentale să intervină, deoarece Rusia folosește tot ce este posibil, de la religia poporului până la corupția politicienilor pentru a-și spori influența în această regiune geopolitică importantă.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la începutul războaielor din fosta Iugoslavie, cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Deși statele balcanice s-au îndreptat către guvernarea democratică și integrarea cu NATO și Uniunea Europeană imediat după războaie, neglijența continuă din partea Occidentului a contribuit la un regres dramatic în ultimii ani. Acum, președintele rus Vladimir Putin profită de ocazie și folosește țările din fosta Iugoslavie drept următorul câmp de luptă pentru a slăbi NATO și Uniunea Europeană.
Pentru mulți din Occident, strategia lui Putin este confuză. Acești analiști văd Balcanii ca o zonă geopolitică înapoiată; nu înțeleg ce va câștiga Rusia intervenind în regiune. După cum a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, "Balcanii nu sunt un câmp de luptă major în confruntarea Rusia-Vest".
Rusia vede în regiune punctul slab al Europei: influența sa crescândă acolo amenință să îi permită desfășurarea de mijloace militare strategice în apropierea unei baze majore a SUA și promite că îi va oferi acces la Marea Adriatică. Cel mai mare obiectiv al lui Putin este de a transforma echilibrul de putere din Europa în avantajul Moscovei, iar Balcanii fac parte din această strategie. Moscova a lansat operații de informații pentru a stârni tensiunile etnice și a încuraja protestele, a consolidat tranzacțiile cu arme, s-a infiltrat în infrastructura energetică critică și a exploatat legăturile religioase și culturale de lungă durată dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă în avantajul său în regiune.
Eforturile Rusiei au fost ajutate în mare măsură de răspunsul slab al UE. În ciuda multor ani și miliarde de euro cheltuiți pentru pregătirea Balcanilor pentru integrarea în UE, efortul a stagnat. UE nu s-a extins de la aderarea Croației în 2013 și, în ciuda promisiunilor de aderare a celor șase din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - discuțiile cu privire la toate scopurile practice sunt înghețate. Afectată de diverse provocări precum Brexit, pandemia COVID-19, ascensiunea grupurilor de extremă dreapta și criza migranților din Europa, extinderea pare să fie într-o așteptare nedeterminată. Acest eșec a făcut din Balcani o țintă evidentă pentru Putin.
În timpul ultimei crize din Balcani din anii 1990, Rusia a fost prea slabă pentru a interveni militar. În schimb, s-a limitat la o misiune de menținere a păcii post-Kosovo, din care a decis să se retragă în 2003. Dar nu ar trebui să existe nicio îndoială că, chiar și atunci, guvernul rus a văzut extinderea NATO către Europa de Est ca o amenințare semnificativă la adresa securității naționale. Acum, cu economia și armata relativ mai puternice, Kremlinul vede o oportunitate de a stopa progresul NATO prin țintirea fostelor state iugoslave. Europa de Vest dormea la volan ultima dată când a izbucnit războiul în Balcani - riscul este prea mare pentru ca de data aceasta să ignore regiunea.
Corupția endemică din Balcani a scos la iveală fisurile pe care Moscova le-a exploatat pentru a-și promova obiectivele. Pe măsură ce fostele state iugoslave au trecut de la socialism la economiile de piață liberă după anii 1990, cleptocrația și privatizarea ilegală au prins rădăcini. Potrivit Freedom House, țările din Balcanii de Vest se îndreaptă spre "parțial libere". Putin folosește corupția pentru a injecta pene economice, etnice și religioase în societățile balcanice prin coruperea liderilor regionali.
Serbia acționează ca un jucător cheie în acțiunea Kremlinului pentru Balcani. Atât guvernul, cât și biserica mențin o loialitate față de Moscova, care este susținută de secole de legături religioase și culturale comune - precum și izolarea reciprocă a Serbiei și Rusiei de puterile occidentale contemporane. Guvernul sârb a cerut crearea unei "lumi sârbe" – o paralelă balcanică la "lumea rusă" a lui Putin – menită să unească toți sârbii într-un cadru cultural comun. Președintele sârb Aleksandar Vucic are interese strategice mai imediate în intervenția Rusiei, în timp ce haosul în regiune îi va permite să se desfășoare ca forță pentru stabilitate înaintea campaniei sale de realegere din 2022. Pentru a se asigura că alegerile au loc în favoarea lor, Serbia și Rusia s-au angajat recent să lucreze împreună pentru a combate protestele de masă și "revoluțiile de culoare" care vin din Occident.
Rusia răspunde loialității sârbe printr-un sprijin generos pentru armata sârbă. Din 2018, bugetul de apărare al Serbiei aproape s-a dublat și conduce toate țările balcanice în ceea ce privește cheltuielile legate de apărare. În ciuda amenințărilor cu sancțiunile SUA împotriva Serbiei, Moscova a trimis un sistem de rachete S-400 în Serbia în 2019 pentru un exercițiu militar. Kremlinul a plusat și mai mult în acest an, când a permis Serbiei să-și procure sisteme de apărare aeriană Pantsir-S1M. Serbia găzduiește, de asemenea, un "centru umanitar" condus de ruși, care servește drept centru de colectare a informațiilor, situat lângă tabăra Bondsteel - baza principală a NATO din Kosovo.
Moscova a amenințat în mod deschis țările balcanice care au căutat să-și consolideze legăturile de securitate cu Occidentul. Ea a încercat să zădărnicească un referendum din 2018 privind apartenența la NATO a Macedoniei de Nord, iar ambasadorul acesteia a declarat țara "o țintă legitimă" dacă tensiunile dintre NATO și Rusia ar escalada (țara a devenit membră în 2020). În Muntenegru, Moscova a susținut o lovitură de stat în 2016, cu puțin timp înainte de oferta sa de succes de a adera la NATO.
Rusia este conștientă de faptul că religia din Balcani a fost întotdeauna importantă în stimularea conflictelor. În Muntenegru, Kremlinul promovează politici pro-ruse prin Biserica Ortodoxă Sârbă, care a denigrat conceptul de identități naționale distincte muntenegrene și sârbe și a intervenit în politică în numele Moscovei. Lucrând prin intermediul bisericii, Rusia a organizat proteste în masă anul trecut și a înlocuit un guvern necooperant cu conducere pro-rusă.
Cele mai “explozive” din Balcani sunt Kosovo și Bosnia și Herțegovina. Deși populația Kosovo este mai mult de 90 la sută de etnie albaneză, sârbii văd țara ca pe o patrie ancestrală, care conține unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. La fel cum un război civil a izbucnit din tensiunile dintre diferitele grupuri religioase și etnice la începutul anilor 1990, Kremlinul folosește acum Biserica Ortodoxă pentru a destabiliza țara și regiunea în general. Biserica Ortodoxă Rusă a intensificat disputele repetate cu privire la siturile religioase, cel mai recent exprimându-și îngrijorarea cu privire la „soarta altarelor creștine din Kosovo” în urma tensiunilor tot mai mari dintre Kosovo și Serbia.
Moscova a precizat, de asemenea, că recunoașterea diplomatică de către Națiunile Unite a independenței Kosovo față de Serbia va fi imposibilă fără aprobarea Rusiei. Putin citează adesea Kosovo pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia, argumentând că recunoașterea secesiunii țării de Serbia de către țările occidentale a creat un precedent care legitimează declarațiile unilaterale de independență a altor teritorii.
Bruxelles-ul nu a reușit să facă progrese în direcția recunoașterii Kosovo de către Serbia, la fel cum „Acordul de la Washington” al președintelui american Donald Trump din 2020 nu a reușit să facă progrese substanțiale în problemele cheie ale disputelor. KFOR, forța de menținere a păcii NATO cu sediul în Kosovo, a luptat în mod similar pentru a menține stabilitatea. În septembrie, granița Kosovo-Serbia a fost scena unor proteste față de interdicția de intrare în Kosovo a vehiculelor cu plăcuțe de înmatriculare sârbe. Acest lucru a dus la o blocadă și un spectacol aerian din partea sârbilor și la desfășurarea Forțelor de Poliție din Kosovo. În mod previzibil, Rusia a urmat exemplul batjocorind KFOR și îndemnând UE să medieze în mod inadecvat tensiunile existente între cele două țări.
În Bosnia și Herțegovina, acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995 este în criză. Țara continuă să nu facă progrese în privința diviziunilor dintre comunitățile sale bosniace, sârbe și croate, iar Rusia a exploatat aceste diviziuni în avantajul său. În martie, Rusia a amenințat cu represalii dacă Bosnia se alătură NATO. Între timp, membrul sârb bosniac al președinției tripartite Milorad Dodik a amenințat că Republica Srpska, una dintre cele două entități care alcătuiesc țara, se va separa de Bosnia. În decembrie, Adunarea Națională a Republicii Srpska a votat în favoarea lansării unei proceduri pentru retragerea sârbilor bosniaci din instituțiile la nivel de stat, inclusiv din armata bosniacă, serviciile de securitate, sistemul fiscal și sistemul judiciar. Pe lângă Republica Srpska, Kremlinul i-a sprijinit pe naționaliștii croați bosniaci pentru a face eforturi pentru crearea unei alte entități în Bosnia și Herțegovina. Cel mai important reprezentant internațional al Bosniei, Christian Schmidt, a tras un semnal de alarmă în noiembrie, spunând că "perspectiva unei noi secesiuni și conflicte este foarte reală".
Este timpul ca puterile occidentale să se trezească la amenințarea pe care o reprezenta pentru interesele lor intervenția Rusiei în Balcani. Și au mai multe opțiuni la dispoziție.
NATO trebuie să se reorienteze asupra regiunii și să acorde prioritate reducerii tensiunilor. Trebuie să-și trimită echipa de asistență antihibridă în Balcani, așa cum a făcut în Muntenegru în 2019, pentru a combate campaniile rusești de dezinformare și alte operațiuni de informații. Membrii NATO ar trebui să organizeze, de asemenea, o "coaliție de voluntari" care să se opună intervenției ruse în Bosnia, desfășurând misiuni de menținere a păcii în zone strategice, precum districtul Brcko din nord-est, pentru a preveni ca zonele pe cale de dispariție să scape de sub control. Această forță ar putea completa forța de menținere a păcii condusă de UE (EUFOR), care are sarcina de a menține pacea și securitatea în Bosnia - dar al cărei mandat ar trebui extins la Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia și China au drept de veto. Președintele american Joe Biden a semnat, de asemenea, un ordin executiv pentru a-i sancționa pe cei care amenință stabilitatea Balcanilor de Vest în iunie.
Nu se poate aștepta ca toți membrii NATO să sprijine Balcanii, deoarece Ungaria și alte câteva țări europene ai Alianței sunt reprezentanți ai Rusiei în organizație. Pe de altă parte, Marea Britanie pare să fi înțeles gravitatea crizei. Aceasta a promis că va menține "stabilitatea în Balcanii de Vest" și a avertizat Rusia să nu facă o "greșeală strategică" în regiune. Londra trebuie să depună eforturi pentru a transforma aceste cuvinte în acțiune, conducând o coaliție pregătită să lupte împotriva intervenției ruse în regiune.
Mai presus de toate, NATO trebuie să accelereze aderarea Bosniei și Kosovo la alianță. O astfel de mișcare ar crește costurile Kremlinului pentru operațiunile sale în Balcani. Rusia s-a opus cu fermitate extinderii NATO și acum, pe măsură ce criza din Ucraina continuă, a cerut o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO va înceta activitatea militară în Europa de Est. Integrarea Bosniei și Kosovo ar transmite mesajul că Balcanii nu vor fi lăsați în fața Moscovei și că Putin nu va determina viitorul NATO.
Așa cum a fost la începutul războaielor iugoslave sau în ajunul primului război mondial, poate fi dificil să convingi lumea de importanța Balcanilor. În anii 1990, țările europene nu au reușit să răspundă suficient de rapid la criză, iar Statele Unite au fost nevoite să intervină. De data aceasta, însă, Statele Unite sunt cele care s-au întors din interior și este puțin probabil să intervină. Deci, este probabil ca povara să rămână asupra UE. Nimic mai puțin decât stabilitatea Europei și vitalitatea continuă a UE și a alianței NATO sunt în linie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Potrivit Serviciului de Radiodifuziune al Forțelor Britanice, Regatul Unit va livra Ucrainei 5 sisteme de apărare antiaeriană “Raven”. Noul lot este destinat să suplimenteze cele 8 sisteme pe care militarii ucraineni le folosesc deja cu succes împotriva dronelor Shahed.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
