Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Balcanii de Vest și sunetul "clopotelor pentru Europa". Rusia nu renunță la Balcani iar zonele de conflict sunt ținte sigure
Strategica
Data publicării:
Revista "Foreign Affairs" a dedicat un articol influenței ruse în Balcanii de Vest și sunetului "clopotelor pentru Europa" într-un moment în care situația din această regiune nu este deloc stabilă din cauza influenței distructive a președintelui rus Vladimir Putin.

Articolul vorbește despre necesitatea ca țările occidentale să intervină, deoarece Rusia folosește tot ce este posibil, de la religia poporului până la corupția politicienilor pentru a-și spori influența în această regiune geopolitică importantă.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la începutul războaielor din fosta Iugoslavie, cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Deși statele balcanice s-au îndreptat către guvernarea democratică și integrarea cu NATO și Uniunea Europeană imediat după războaie, neglijența continuă din partea Occidentului a contribuit la un regres dramatic în ultimii ani. Acum, președintele rus Vladimir Putin profită de ocazie și folosește țările din fosta Iugoslavie drept următorul câmp de luptă pentru a slăbi NATO și Uniunea Europeană.

Pentru mulți din Occident, strategia lui Putin este confuză. Acești analiști văd Balcanii ca o zonă geopolitică înapoiată; nu înțeleg ce va câștiga Rusia intervenind în regiune. După cum a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, "Balcanii nu sunt un câmp de luptă major în confruntarea Rusia-Vest".

 

Balcanii nu ar trebui abandonați atât de ușor

 

Rusia vede în regiune punctul slab al Europei: influența sa crescândă acolo amenință să îi permită desfășurarea de mijloace militare strategice în apropierea unei baze majore a SUA și promite că îi va oferi acces la Marea Adriatică. Cel mai mare obiectiv al lui Putin este de a transforma echilibrul de putere din Europa în avantajul Moscovei, iar Balcanii fac parte din această strategie. Moscova a lansat operații de informații pentru a stârni tensiunile etnice și a încuraja protestele, a consolidat tranzacțiile cu arme, s-a infiltrat în infrastructura energetică critică și a exploatat legăturile religioase și culturale de lungă durată dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă în avantajul său în regiune.

Eforturile Rusiei au fost ajutate în mare măsură de răspunsul slab al UE. În ciuda multor ani și miliarde de euro cheltuiți pentru pregătirea Balcanilor pentru integrarea în UE, efortul a stagnat. UE nu s-a extins de la aderarea Croației în 2013 și, în ciuda promisiunilor de aderare a celor șase din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - discuțiile cu privire la toate scopurile practice sunt înghețate. Afectată de diverse provocări precum Brexit, pandemia COVID-19, ascensiunea grupurilor de extremă dreapta și criza migranților din Europa, extinderea pare să fie într-o așteptare nedeterminată. Acest eșec a făcut din Balcani o țintă evidentă pentru Putin.

În timpul ultimei crize din Balcani din anii 1990, Rusia a fost prea slabă pentru a interveni militar. În schimb, s-a limitat la o misiune de menținere a păcii post-Kosovo, din care a decis să se retragă în 2003. Dar nu ar trebui să existe nicio îndoială că, chiar și atunci, guvernul rus a văzut extinderea NATO către Europa de Est ca o amenințare semnificativă la adresa securității naționale. Acum, cu economia și armata relativ mai puternice, Kremlinul vede o oportunitate de a stopa progresul NATO prin țintirea fostelor state iugoslave. Europa de Vest dormea ​​la volan ultima dată când a izbucnit războiul în Balcani - riscul este prea mare pentru ca de data aceasta să ignore regiunea.

Corupția endemică din Balcani a scos la iveală fisurile pe care Moscova le-a exploatat pentru a-și promova obiectivele. Pe măsură ce fostele state iugoslave au trecut de la socialism la economiile de piață liberă după anii 1990, cleptocrația și privatizarea ilegală au prins rădăcini. Potrivit Freedom House, țările din Balcanii de Vest se îndreaptă spre "parțial libere". Putin folosește corupția pentru a injecta pene economice, etnice și religioase în societățile balcanice prin coruperea liderilor regionali.

 

Serbia, jucător cheie

 

Serbia acționează ca un jucător cheie în acțiunea Kremlinului pentru Balcani. Atât guvernul, cât și biserica mențin o loialitate față de Moscova, care este susținută de secole de legături religioase și culturale comune - precum și izolarea reciprocă a Serbiei și Rusiei de puterile occidentale contemporane. Guvernul sârb a cerut crearea unei "lumi sârbe" – o paralelă balcanică la "lumea rusă" a lui Putin – menită să unească toți sârbii într-un cadru cultural comun. Președintele sârb Aleksandar Vucic are interese strategice mai imediate în intervenția Rusiei, în timp ce haosul în regiune îi va permite să se desfășoare ca forță pentru stabilitate înaintea campaniei sale de realegere din 2022. Pentru a se asigura că alegerile au loc în favoarea lor, Serbia și Rusia s-au angajat recent să lucreze împreună pentru a combate protestele de masă și "revoluțiile de culoare" care vin din Occident.

Rusia răspunde loialității sârbe printr-un sprijin generos pentru armata sârbă. Din 2018, bugetul de apărare al Serbiei aproape s-a dublat și conduce toate țările balcanice în ceea ce privește cheltuielile legate de apărare. În ciuda amenințărilor cu sancțiunile SUA împotriva Serbiei, Moscova a trimis un sistem de rachete S-400 în Serbia în 2019 pentru un exercițiu militar. Kremlinul a plusat și mai mult în acest an, când a permis Serbiei să-și procure sisteme de apărare aeriană Pantsir-S1M. Serbia găzduiește, de asemenea, un "centru umanitar" condus de ruși, care servește drept centru de colectare a informațiilor, situat lângă tabăra Bondsteel - baza principală a NATO din Kosovo.

 

Muntenegru este aproape recâștigat prin biserică

 

Moscova a amenințat în mod deschis țările balcanice care au căutat să-și consolideze legăturile de securitate cu Occidentul. Ea a încercat să zădărnicească un referendum din 2018 privind apartenența la NATO a Macedoniei de Nord, iar ambasadorul acesteia a declarat țara "o țintă legitimă" dacă tensiunile dintre NATO și Rusia ar escalada (țara a devenit membră în 2020). În Muntenegru, Moscova a susținut o lovitură de stat în 2016, cu puțin timp înainte de oferta sa de succes de a adera la NATO.

Rusia este conștientă de faptul că religia din Balcani a fost întotdeauna importantă în stimularea conflictelor. În Muntenegru, Kremlinul promovează politici pro-ruse prin Biserica Ortodoxă Sârbă, care a denigrat conceptul de identități naționale distincte muntenegrene și sârbe și a intervenit în politică în numele Moscovei. Lucrând prin intermediul bisericii, Rusia a organizat proteste în masă anul trecut și a înlocuit un guvern necooperant cu conducere pro-rusă.

 

Zonele de conflict, ținte sigure

 

Cele mai “explozive” din Balcani sunt Kosovo și Bosnia și Herțegovina. Deși populația Kosovo este mai mult de 90 la sută de etnie albaneză, sârbii văd țara ca pe o patrie ancestrală, care conține unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. La fel cum un război civil a izbucnit din tensiunile dintre diferitele grupuri religioase și etnice la începutul anilor 1990, Kremlinul folosește acum Biserica Ortodoxă pentru a destabiliza țara și regiunea în general. Biserica Ortodoxă Rusă a intensificat disputele repetate cu privire la siturile religioase, cel mai recent exprimându-și îngrijorarea cu privire la „soarta altarelor creștine din Kosovo” în urma tensiunilor tot mai mari dintre Kosovo și Serbia.

Moscova a precizat, de asemenea, că recunoașterea diplomatică de către Națiunile Unite a independenței Kosovo față de Serbia va fi imposibilă fără aprobarea Rusiei. Putin citează adesea Kosovo pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia, argumentând că recunoașterea secesiunii țării de Serbia de către țările occidentale a creat un precedent care legitimează declarațiile unilaterale de independență a altor teritorii.

Bruxelles-ul nu a reușit să facă progrese în direcția recunoașterii Kosovo de către Serbia, la fel cum „Acordul de la Washington” al președintelui american Donald Trump din 2020 nu a reușit să facă progrese substanțiale în problemele cheie ale disputelor. KFOR, forța de menținere a păcii NATO cu sediul în Kosovo, a luptat în mod similar pentru a menține stabilitatea. În septembrie, granița Kosovo-Serbia a fost scena unor proteste față de interdicția de intrare în Kosovo a vehiculelor cu plăcuțe de înmatriculare sârbe. Acest lucru a dus la o blocadă și un spectacol aerian din partea sârbilor și la desfășurarea Forțelor de Poliție din Kosovo. În mod previzibil, Rusia a urmat exemplul batjocorind KFOR și îndemnând UE să medieze în mod inadecvat tensiunile existente între cele două țări.

 

Bosnia și Herțegovina este luată în vizor pentru reactivarea conflictului

 

În Bosnia și Herțegovina, acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995 este în criză. Țara continuă să nu facă progrese în privința diviziunilor dintre comunitățile sale bosniace, sârbe și croate, iar Rusia a exploatat aceste diviziuni în avantajul său. În martie, Rusia a amenințat cu represalii dacă Bosnia se alătură NATO. Între timp, membrul sârb bosniac al președinției tripartite Milorad Dodik a amenințat că Republica Srpska, una dintre cele două entități care alcătuiesc țara, se va separa de Bosnia. În decembrie, Adunarea Națională a Republicii Srpska a votat în favoarea lansării unei proceduri pentru retragerea sârbilor bosniaci din instituțiile la nivel de stat, inclusiv din armata bosniacă, serviciile de securitate, sistemul fiscal și sistemul judiciar. Pe lângă Republica Srpska, Kremlinul i-a sprijinit pe naționaliștii croați bosniaci pentru a face eforturi pentru crearea unei alte entități în Bosnia și Herțegovina. Cel mai important reprezentant internațional al Bosniei, Christian Schmidt, a tras un semnal de alarmă în noiembrie, spunând că "perspectiva unei noi secesiuni și conflicte este foarte reală".

 

NATO trebuie să intervină

 

Este timpul ca puterile occidentale să se trezească la amenințarea pe care o reprezenta pentru interesele lor intervenția Rusiei în Balcani. Și au mai multe opțiuni la dispoziție.

NATO trebuie să se reorienteze asupra regiunii și să acorde prioritate reducerii tensiunilor. Trebuie să-și trimită echipa de asistență antihibridă în Balcani, așa cum a făcut în Muntenegru în 2019, pentru a combate campaniile rusești de dezinformare și alte operațiuni de informații. Membrii NATO ar trebui să organizeze, de asemenea, o "coaliție de voluntari" care să se opună intervenției ruse în Bosnia, desfășurând misiuni de menținere a păcii în zone strategice, precum districtul Brcko din nord-est, pentru a preveni ca zonele pe cale de dispariție să scape de sub control. Această forță ar putea completa forța de menținere a păcii condusă de UE (EUFOR), care are sarcina de a menține pacea și securitatea în Bosnia - dar al cărei mandat ar trebui extins la Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia și China au drept de veto. Președintele american Joe Biden a semnat, de asemenea, un ordin executiv pentru a-i sancționa pe cei care amenință stabilitatea Balcanilor de Vest în iunie.

Nu se poate aștepta ca toți membrii NATO să sprijine Balcanii, deoarece Ungaria și alte câteva țări europene ai Alianței sunt reprezentanți ai Rusiei în organizație. Pe de altă parte, Marea Britanie pare să fi înțeles gravitatea crizei. Aceasta a promis că va menține "stabilitatea în Balcanii de Vest" și a avertizat Rusia să nu facă o "greșeală strategică" în regiune. Londra trebuie să depună eforturi pentru a transforma aceste cuvinte în acțiune, conducând o coaliție pregătită să lupte împotriva intervenției ruse în regiune.

Mai presus de toate, NATO trebuie să accelereze aderarea Bosniei și Kosovo la alianță. O astfel de mișcare ar crește costurile Kremlinului pentru operațiunile sale în Balcani. Rusia s-a opus cu fermitate extinderii NATO și acum, pe măsură ce criza din Ucraina continuă, a cerut o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO va înceta activitatea militară în Europa de Est. Integrarea Bosniei și Kosovo ar transmite mesajul că Balcanii nu vor fi lăsați în fața Moscovei și că Putin nu va determina viitorul NATO.

Așa cum a fost la începutul războaielor iugoslave sau în ajunul primului război mondial, poate fi dificil să convingi lumea de importanța Balcanilor. În anii 1990, țările europene nu au reușit să răspundă suficient de rapid la criză, iar Statele Unite au fost nevoite să intervină. De data aceasta, însă, Statele Unite sunt cele care s-au întors din interior și este puțin probabil să intervină. Deci, este probabil ca povara să rămână asupra UE. Nimic mai puțin decât stabilitatea Europei și vitalitatea continuă a UE și a alianței NATO sunt în linie.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Marea Britanie va anunța noua strategie de apărare. Prima mutare: 6 fabrici de armament și achizița a 7.000 de rachete cu rază lungă
Teheranul își mărește stocul de uraniu. Agenția pentru Energie Atomică: Iranul nu oferă răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic
Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare
Războiul hibrid al Beijingului: Cum încearcă China să paralizeze Taiwanul prin atacuri asupra infrastructurii critice?
De la 2% la 3,5% (sau 5%): Dincolo de politică, cât de mult este Europa pregătită să plătească pentru NATO?
UE publică Strategia pentru Securitate la Marea Neagră. Obiective majore: Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și protecția platformelor energetice precum Neptun Deep
Planeta în trei culori: Visul lui Trump despre o lume împărțită cu Rusia și China
Europa intensifică ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce Rusia respinge încetarea focului și se pregătește pentru ,,ofensiva de vară''
“Pentru reducerea tensiunilor din regiune”: Belarus a anunțat mutarea locurilor de desfășurare a exercițiului “Vest-2025” de la granițele occidentale în interiorul țării
Primul contact la vârful Washingtonului: Președintele Nicușor Dan, convorbire telefonică cu Donald Trump
Pacea, tot mai departe: Rusia îşi intensifică presiunea militară asupra Ucrainei, atacurile cu dronele fiind tot mai puternice
Oficiali militari taiwanezi: China este capabilă de a transforma exercițiile militare într-o invazie
Războiul dronelor: Armata britanică stabilește un nou standard de luptă bazat pe ,,strategia 20-40-40'', cu 80% sisteme autonome pe câmpul de luptă
Forţele Armate Ucrainene, liber la lovit teritoriul Rusiei cu rachete occidentale: Nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate
Tancuri, Obuze și Demografie: De ce pierderile imense nu opresc ,,mașina de război'' a Rusiei pe frontul din Ucraina
Vedeta exercițiului Swift Response 25: Desfăşurarea sistemului HIMARS, un semnal de forță arătat de NATO în Nordul îndepărtat și în statele baltice
Liderii Forțelor Aeriene ale SUA îndeamnă la o schimbare tactică radicală: Accentul se pune pe aeronavele F-47 și B-21 pentru a contracara amenințările Chinei
Trupele rusești au început să folosească frecvent pe frontul din Ucraina strategia așa-numitei “triple sufocări”, ce produce câștiguri teritoriale lente dar constante
Securitatea europeană sub lupă: Între agresiunea rusă și reechilibrarea domeniului apărării, ce este de făcut pentru un NATO mai puternic?
Războiul viitorului se va duce pe inteligența artificială. Iar cel mai important front de luptă al AI va fi protejarea sistemelor împotriva deturnării
Armata americană și-ar putea schimba strategia? SUA iau în considerare repoziționarea forțelor din Indo Pacific. Coreea de Sud afirmă că nu a purtat discuții legate de acest subiect
Pentagonul avertizează că rușii au pus rachete aer-aer cu focoase nucleare pe avioane MiG-31 și Su-35. Cât de eficiente ar fi împotriva unor ținte aeriene
Ucraina propune integrarea armatei sale în sistemul de apărare al U.E: Armata ucraineană are toată experiența necesară pentru acest lucru
Nevoia unei schimbări de paradigme la nivelul strategiei militare a Ucrainei. Generalul Zaluzhnîi: Să nu mai credem într-un miracol, iluzia granițelor din 1991 trebuie abandonată
Răspuns la amenințarea rusă asupra flancului estic al NATO: Germania staționează permanent câteva mii de militari în Lituania (Foto/Video)
Noua strategie a Rusiei: Dronele cu fibră optică țintesc armamentul crucial al Ucrainei (Video). Un sistem HIMARS a fost distrus pe front
Generalul Ben Hodges avertizează România: Portul Constanța, țintă sigură în cazul unui atac rusesc asupra NATO
B61-13, bomba nucleară finalizată de SUA cu un an mai devreme, va fi utilizată exclusiv de bombardierul de generația a 6-a B-21 Raider

Ştiri Recomandate

"S-a auzit un bâzâit; după 5 minute, explozii". Noile drone ucrainene au lovit la 1.300 de km. Explozii la fabrica Kupol de sisteme antiaeriaene Tor și Osa
Armata ucraineană deține în continuare un cap de pod în Kursk, pe teritoriul Rusiei: Agresorul rus își folosește cele mai bune brigăzi în această direcție
Continuă tensiunile diplomatice dintre Moscova și Baku. Ultimul episod: Azerii reținuți în Rusia au murit torturați
Atlantic Council deschide un birou regional și în România pentru a promova cooperarea transatlantică în domenii strategice
Veriga slabă a NATO? România plătește milioane de euro către CFR Marfă pentru transport militar pe linii învechite
Norvegia trimite în Polonia avioanele sale F-35 | Au o singură misiune: să formeze un scut aerian deasupra celui mai important nod logistic din Europa
Forțele Armate ale Ucrainei au lansat un atac cu rachete asupra regiunii ocupate Donețk: Atacul ar fi servit drept ,,botez al focului'' pentru o nouă rachetă
România va avea noi sisteme antiaeriene. Israelienii de la Rafael, câștigătorii licitației pentru SHORAD-VSHORAD?
Rusia lasă impresia că are puterea să se refacă după atacul ucrainean ,,Pânza de Păianjen”: Complexul militar industrial, pus să producă bombardiere strategice
HIMARS devine hipersonic: Ce este proiectul Blackbeard Ground Launch (GL) la care U.S. Army lucrează deja?
Din conversațiile interceptate de SUA rezultă că oficialii iranieni par surprinși de intensitatea sub așteptări a atacurilor americane
Rușii susțin că “au eliberat” complet una din cele patru regiuni anexate de la Ucraina. RPL s-ar afla acum 100% sub control rusesc
Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Chinezii se laudă cu o nouă bombă, despre care se presupune că poate provoca pene de curent după impact
”În trei luni, situația s-ar putea schimba radical”. Ucraina are pe masă o soluție la problema Shahed
Va fi aruncată în luptă „Furnica” ucraineană. Noua dronă terestră Muraha va ajunge în premieră pe front
Ședință CSAT. Pacea în Ucraina trebuie să excludă ferm încercările Rusiei de redivizare a Europei în sfere de influență
Rușii au avansat cu 50.000 de soldați în regiunea Sumî. Cum se face că apărarea ucraineană nu a fost pregătită?
Iranienii se întorc la Fordow, arată imaginile din satelit
Spionaj, cipuri și un război tehnologic: Statele Unite acuză DeepSeek că a devenit un instrument AI în mâna armatei chineze
Iranul renunță la avioanele de luptă rusești. Următoarea oprire: China, pentru „Ucigașul de Rafale” J-10C
UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei cu șase luni
Gulag 2.0. Manifestație de solidaritate cu victimele torturii rusești, organizată de comunitatea ucraineană din București
Armatele private ale Rusiei: Grupările paramilitare care activează în Ucraina, factor de instabilitate în regiune şi risc de securitate pentru Kremlin
Armata SUA vrea lansatoare de rachete autonome: Cum vor schimba noile sisteme de arme fața războiului modern?
,,Cupola de Oțel'' a Turciei are o ,,problemă franceză'': Ankara solicită acces la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T
Marea Britanie trimite Ucrainei 350 de rachete și mai multe lansatoare ,,FrankenSAM''. Fondurile provin din activele rusești înghețate
Morminte în noroi, dezinteres și vandalism: Mormintele soldaților ruși căzuți în războiul împotriva Ucrainei nu reprezintă niciun interes pentru statul rus
Fără J-35A, deocamdată. Deși s-a anunțat spargerea gheții, un aliat al Chinei a negat că e primul stat care a cumpărat „F-35-ul chinezesc”
Ucraina a mai pierdut un F-16: Pilotul a doborât șase ținte rusești, dar din păcate în timpul atacurilor ruse s-a prăbușit și nu a mai avut timp de catapultare
Un misterios avion chinez cu transponderul închis și alte zboruri din Iran spre China ridică o întrebare: Unde e de fapt uraniul îmbogățit al Iranului?
Lavrov: Occidentul nu a învins niciodată în istoria sa Rusia. Azi Occidentul colectiv s-a ridicat din nou împotriva noastră, dar nu ne va învinge nici acum
pixel