Articolul vorbește despre necesitatea ca țările occidentale să intervină, deoarece Rusia folosește tot ce este posibil, de la religia poporului până la corupția politicienilor pentru a-și spori influența în această regiune geopolitică importantă.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la începutul războaielor din fosta Iugoslavie, cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Deși statele balcanice s-au îndreptat către guvernarea democratică și integrarea cu NATO și Uniunea Europeană imediat după războaie, neglijența continuă din partea Occidentului a contribuit la un regres dramatic în ultimii ani. Acum, președintele rus Vladimir Putin profită de ocazie și folosește țările din fosta Iugoslavie drept următorul câmp de luptă pentru a slăbi NATO și Uniunea Europeană.
Pentru mulți din Occident, strategia lui Putin este confuză. Acești analiști văd Balcanii ca o zonă geopolitică înapoiată; nu înțeleg ce va câștiga Rusia intervenind în regiune. După cum a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, "Balcanii nu sunt un câmp de luptă major în confruntarea Rusia-Vest".
Rusia vede în regiune punctul slab al Europei: influența sa crescândă acolo amenință să îi permită desfășurarea de mijloace militare strategice în apropierea unei baze majore a SUA și promite că îi va oferi acces la Marea Adriatică. Cel mai mare obiectiv al lui Putin este de a transforma echilibrul de putere din Europa în avantajul Moscovei, iar Balcanii fac parte din această strategie. Moscova a lansat operații de informații pentru a stârni tensiunile etnice și a încuraja protestele, a consolidat tranzacțiile cu arme, s-a infiltrat în infrastructura energetică critică și a exploatat legăturile religioase și culturale de lungă durată dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă în avantajul său în regiune.
Eforturile Rusiei au fost ajutate în mare măsură de răspunsul slab al UE. În ciuda multor ani și miliarde de euro cheltuiți pentru pregătirea Balcanilor pentru integrarea în UE, efortul a stagnat. UE nu s-a extins de la aderarea Croației în 2013 și, în ciuda promisiunilor de aderare a celor șase din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - discuțiile cu privire la toate scopurile practice sunt înghețate. Afectată de diverse provocări precum Brexit, pandemia COVID-19, ascensiunea grupurilor de extremă dreapta și criza migranților din Europa, extinderea pare să fie într-o așteptare nedeterminată. Acest eșec a făcut din Balcani o țintă evidentă pentru Putin.
În timpul ultimei crize din Balcani din anii 1990, Rusia a fost prea slabă pentru a interveni militar. În schimb, s-a limitat la o misiune de menținere a păcii post-Kosovo, din care a decis să se retragă în 2003. Dar nu ar trebui să existe nicio îndoială că, chiar și atunci, guvernul rus a văzut extinderea NATO către Europa de Est ca o amenințare semnificativă la adresa securității naționale. Acum, cu economia și armata relativ mai puternice, Kremlinul vede o oportunitate de a stopa progresul NATO prin țintirea fostelor state iugoslave. Europa de Vest dormea la volan ultima dată când a izbucnit războiul în Balcani - riscul este prea mare pentru ca de data aceasta să ignore regiunea.
Corupția endemică din Balcani a scos la iveală fisurile pe care Moscova le-a exploatat pentru a-și promova obiectivele. Pe măsură ce fostele state iugoslave au trecut de la socialism la economiile de piață liberă după anii 1990, cleptocrația și privatizarea ilegală au prins rădăcini. Potrivit Freedom House, țările din Balcanii de Vest se îndreaptă spre "parțial libere". Putin folosește corupția pentru a injecta pene economice, etnice și religioase în societățile balcanice prin coruperea liderilor regionali.
Serbia acționează ca un jucător cheie în acțiunea Kremlinului pentru Balcani. Atât guvernul, cât și biserica mențin o loialitate față de Moscova, care este susținută de secole de legături religioase și culturale comune - precum și izolarea reciprocă a Serbiei și Rusiei de puterile occidentale contemporane. Guvernul sârb a cerut crearea unei "lumi sârbe" – o paralelă balcanică la "lumea rusă" a lui Putin – menită să unească toți sârbii într-un cadru cultural comun. Președintele sârb Aleksandar Vucic are interese strategice mai imediate în intervenția Rusiei, în timp ce haosul în regiune îi va permite să se desfășoare ca forță pentru stabilitate înaintea campaniei sale de realegere din 2022. Pentru a se asigura că alegerile au loc în favoarea lor, Serbia și Rusia s-au angajat recent să lucreze împreună pentru a combate protestele de masă și "revoluțiile de culoare" care vin din Occident.
Rusia răspunde loialității sârbe printr-un sprijin generos pentru armata sârbă. Din 2018, bugetul de apărare al Serbiei aproape s-a dublat și conduce toate țările balcanice în ceea ce privește cheltuielile legate de apărare. În ciuda amenințărilor cu sancțiunile SUA împotriva Serbiei, Moscova a trimis un sistem de rachete S-400 în Serbia în 2019 pentru un exercițiu militar. Kremlinul a plusat și mai mult în acest an, când a permis Serbiei să-și procure sisteme de apărare aeriană Pantsir-S1M. Serbia găzduiește, de asemenea, un "centru umanitar" condus de ruși, care servește drept centru de colectare a informațiilor, situat lângă tabăra Bondsteel - baza principală a NATO din Kosovo.
Moscova a amenințat în mod deschis țările balcanice care au căutat să-și consolideze legăturile de securitate cu Occidentul. Ea a încercat să zădărnicească un referendum din 2018 privind apartenența la NATO a Macedoniei de Nord, iar ambasadorul acesteia a declarat țara "o țintă legitimă" dacă tensiunile dintre NATO și Rusia ar escalada (țara a devenit membră în 2020). În Muntenegru, Moscova a susținut o lovitură de stat în 2016, cu puțin timp înainte de oferta sa de succes de a adera la NATO.
Rusia este conștientă de faptul că religia din Balcani a fost întotdeauna importantă în stimularea conflictelor. În Muntenegru, Kremlinul promovează politici pro-ruse prin Biserica Ortodoxă Sârbă, care a denigrat conceptul de identități naționale distincte muntenegrene și sârbe și a intervenit în politică în numele Moscovei. Lucrând prin intermediul bisericii, Rusia a organizat proteste în masă anul trecut și a înlocuit un guvern necooperant cu conducere pro-rusă.
Cele mai “explozive” din Balcani sunt Kosovo și Bosnia și Herțegovina. Deși populația Kosovo este mai mult de 90 la sută de etnie albaneză, sârbii văd țara ca pe o patrie ancestrală, care conține unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. La fel cum un război civil a izbucnit din tensiunile dintre diferitele grupuri religioase și etnice la începutul anilor 1990, Kremlinul folosește acum Biserica Ortodoxă pentru a destabiliza țara și regiunea în general. Biserica Ortodoxă Rusă a intensificat disputele repetate cu privire la siturile religioase, cel mai recent exprimându-și îngrijorarea cu privire la „soarta altarelor creștine din Kosovo” în urma tensiunilor tot mai mari dintre Kosovo și Serbia.
Moscova a precizat, de asemenea, că recunoașterea diplomatică de către Națiunile Unite a independenței Kosovo față de Serbia va fi imposibilă fără aprobarea Rusiei. Putin citează adesea Kosovo pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia, argumentând că recunoașterea secesiunii țării de Serbia de către țările occidentale a creat un precedent care legitimează declarațiile unilaterale de independență a altor teritorii.
Bruxelles-ul nu a reușit să facă progrese în direcția recunoașterii Kosovo de către Serbia, la fel cum „Acordul de la Washington” al președintelui american Donald Trump din 2020 nu a reușit să facă progrese substanțiale în problemele cheie ale disputelor. KFOR, forța de menținere a păcii NATO cu sediul în Kosovo, a luptat în mod similar pentru a menține stabilitatea. În septembrie, granița Kosovo-Serbia a fost scena unor proteste față de interdicția de intrare în Kosovo a vehiculelor cu plăcuțe de înmatriculare sârbe. Acest lucru a dus la o blocadă și un spectacol aerian din partea sârbilor și la desfășurarea Forțelor de Poliție din Kosovo. În mod previzibil, Rusia a urmat exemplul batjocorind KFOR și îndemnând UE să medieze în mod inadecvat tensiunile existente între cele două țări.
În Bosnia și Herțegovina, acordul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995 este în criză. Țara continuă să nu facă progrese în privința diviziunilor dintre comunitățile sale bosniace, sârbe și croate, iar Rusia a exploatat aceste diviziuni în avantajul său. În martie, Rusia a amenințat cu represalii dacă Bosnia se alătură NATO. Între timp, membrul sârb bosniac al președinției tripartite Milorad Dodik a amenințat că Republica Srpska, una dintre cele două entități care alcătuiesc țara, se va separa de Bosnia. În decembrie, Adunarea Națională a Republicii Srpska a votat în favoarea lansării unei proceduri pentru retragerea sârbilor bosniaci din instituțiile la nivel de stat, inclusiv din armata bosniacă, serviciile de securitate, sistemul fiscal și sistemul judiciar. Pe lângă Republica Srpska, Kremlinul i-a sprijinit pe naționaliștii croați bosniaci pentru a face eforturi pentru crearea unei alte entități în Bosnia și Herțegovina. Cel mai important reprezentant internațional al Bosniei, Christian Schmidt, a tras un semnal de alarmă în noiembrie, spunând că "perspectiva unei noi secesiuni și conflicte este foarte reală".
Este timpul ca puterile occidentale să se trezească la amenințarea pe care o reprezenta pentru interesele lor intervenția Rusiei în Balcani. Și au mai multe opțiuni la dispoziție.
NATO trebuie să se reorienteze asupra regiunii și să acorde prioritate reducerii tensiunilor. Trebuie să-și trimită echipa de asistență antihibridă în Balcani, așa cum a făcut în Muntenegru în 2019, pentru a combate campaniile rusești de dezinformare și alte operațiuni de informații. Membrii NATO ar trebui să organizeze, de asemenea, o "coaliție de voluntari" care să se opună intervenției ruse în Bosnia, desfășurând misiuni de menținere a păcii în zone strategice, precum districtul Brcko din nord-est, pentru a preveni ca zonele pe cale de dispariție să scape de sub control. Această forță ar putea completa forța de menținere a păcii condusă de UE (EUFOR), care are sarcina de a menține pacea și securitatea în Bosnia - dar al cărei mandat ar trebui extins la Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia și China au drept de veto. Președintele american Joe Biden a semnat, de asemenea, un ordin executiv pentru a-i sancționa pe cei care amenință stabilitatea Balcanilor de Vest în iunie.
Nu se poate aștepta ca toți membrii NATO să sprijine Balcanii, deoarece Ungaria și alte câteva țări europene ai Alianței sunt reprezentanți ai Rusiei în organizație. Pe de altă parte, Marea Britanie pare să fi înțeles gravitatea crizei. Aceasta a promis că va menține "stabilitatea în Balcanii de Vest" și a avertizat Rusia să nu facă o "greșeală strategică" în regiune. Londra trebuie să depună eforturi pentru a transforma aceste cuvinte în acțiune, conducând o coaliție pregătită să lupte împotriva intervenției ruse în regiune.
Mai presus de toate, NATO trebuie să accelereze aderarea Bosniei și Kosovo la alianță. O astfel de mișcare ar crește costurile Kremlinului pentru operațiunile sale în Balcani. Rusia s-a opus cu fermitate extinderii NATO și acum, pe măsură ce criza din Ucraina continuă, a cerut o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO va înceta activitatea militară în Europa de Est. Integrarea Bosniei și Kosovo ar transmite mesajul că Balcanii nu vor fi lăsați în fața Moscovei și că Putin nu va determina viitorul NATO.
Așa cum a fost la începutul războaielor iugoslave sau în ajunul primului război mondial, poate fi dificil să convingi lumea de importanța Balcanilor. În anii 1990, țările europene nu au reușit să răspundă suficient de rapid la criză, iar Statele Unite au fost nevoite să intervină. De data aceasta, însă, Statele Unite sunt cele care s-au întors din interior și este puțin probabil să intervină. Deci, este probabil ca povara să rămână asupra UE. Nimic mai puțin decât stabilitatea Europei și vitalitatea continuă a UE și a alianței NATO sunt în linie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În pofida războiului neprovocat generat de Federația Rusă în Ucraina, toate datele economice și militare indică clar faptul că marea provocare pentru Occident în următorii ani va fi China.
De-a lungul anilor, cu precădere înainte de invadarea Ucrainei, Rusia a acuzat de mai multe ori faptul că sistemul Aegis Ashore de la Deveselu e o amenințare împotriva securității sale, precizând chiar că din România poate fi lovită Moscova.
După ce în iulie, un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran, a anunțat că țara sa are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, un cunoscut think tank american confirmă că Iranul este foarte aproape de a construi o armă nucleară.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 decembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Două amendamente - înaintate de Camera Reprezentanților din SUA - care puneau mai multe condiții pentru o eventuală vânzare către Turcia a unor avioane F-16 au fost complet eliminate din actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (National Defense Authorization Act), a informat agenția de știri Anadolu.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a reînnoit avertismentul țării sale la adresa Greciei cu privire la consecințele continuării înarmării insulelor pe care le controlează în largul coastelor turcești din Marea Egee, în timp ce ministrul grec al apărării Nikolaos Panagiotopoulos a respins invitația omologului său turc, Hulusi Akar, de a vizita Ankara.
Viena Roșie. În anii 1920 capitala Austriei era locul în care lideri comuniști internaționali își găseau refugiul, de unde și numele de Viena Roșie.
Miniştrii apărării din Australia şi SUA sunt hotărâţi să "contracareze activităţile militare destabilizatoare ale Republicii Populare Chineze", se arată într-o declaraţie făcută publică după o reuniune a celor doi luni la Pentagon, transmite marţi agenţia Reuters.
Germania probabil nu va atinge în acest an obiectivul de alocare de 2% din PIB pentru domeniul apărării şi rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters.
Statele Unite se vor concentra asupra livrărilor de arme iraniene către Rusia și asupra susținerii protestatarilor din această țară, mai degrabă decât asupra discuțiilor pentru a relansa acordul nuclear internațional, a declarat principalul emisar al administrației Biden pentru Iran.
Cele două mari superputeri, SUA și China, au început deja pe mai multe paliere războiul pentru supremație. Nu puțin sunt însă experții în relații internaționale și experții militari care indică faptul că o confruntare militară între SUA și China e inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 decembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Think tank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI), specializat în probleme de securitate și apărare, a publicat, pe 30 noiembrie, un raport privind unele rezultate preliminare și lecții din războiul ruso-ucrainean.
Ana Cătăuță, vicepreședintă a Grupului PRO-America din Parlamentul României, membru al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, a vorbit despre relația dintre SUA și UE, dar și despre războiul ilegal provocat de Rusia și relația vestului cu China.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania inclusiv despre problema de securitate cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului neprovocat generat de Rusia în Ucraina.
Diplomatul Kathleen Ann Kavalec, nominalizată de președintele Joe Biden pentru funcția de Ambasador al Statelor Unite ale Americii, a fost audiată de Senatul american.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat despre războiul neprovocat generat Rusia în Ucraina, dar și despre rolul României la Marea Neagră.
Forumul Aspen, ajuns la cea de-a unsprezecea ediţie, se va desfăşura în perioada 29-30 noiembrie la Bucureşti.
Implicarea Chinei în sprijinul militar pentru Rusia era doar o chestiune de timp, așteptată și intuită de majoritatea analiștilor preocupați de evoluția și implicațiile războiului din Ucraina. În doar o săptămână, Federația Rusă a realizat un „podul aerian” solid spre China, cu aeronave de transport de capacitate mare An-124 care cel mai adesea au efectuat zborurile fără a putea fi monitorizate.
Obiectivul real al Federației Ruse în războiul din Ucraina e fără îndoială Marea Neagră, situație în care rolul României în regiune devine unul crucial pentru NATO.
Winter is coming. În multe zone din Ucraina iarna deja și-a făcut simțită prezența, context în care toți ochii sunt pe modul în care se va desfășura în următoarele luni războiul rus de agresiune din Ucraina.
SUA și China sunt superputerile care în acest moment au început deja bătălia pentru supremație la nivel mondial pe anumite paliere, precum cel economic ori tehnologic. Nu puțini sunt însă experții care spun însă că o confruntare militară între cele două blocuri e inevitabilă.
În perioada 1 septembrie – 24 noiembrie 2022 Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți a realizat un sondaj sociologic, 3 interviuri de tip focus grup și o analiză a presei de limba română din Ucraina în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Războiul neprovocat generat de Rusia în Ucraina e o „greșeală fatală pentru ambițiile Rusiei de mare putere”, subliniază profesorul Valentin Naumescu, care arată că în pofida faptului că Moscova a dorit să se impună în arena internațională ca o superputere, s-a trezit azi doar o „anexă economică” a Chinei.
Deși Partidul Muncitorilor din Kurdistan [PKK] și Partidul Uniunii Democratice Siriene [PYD], considerat că ramură a primului, au negat orice responsabilitate cu privire la atentatului comis la Istanbul la 13 noiembrie, autoritățile turce nu au nicio îndoială că aceste două organizații se află în spatele atentatului. Deși circumstanțele acestui act terorist rămân neclare, fratele lui Ahlam Al Bashir, suspecta arestată după atacul cu bombă de la Istanbul, ar fi un cadru al Armatei Naționale Siriene, sprijinită de Ankara. În plus, ea însăși ar fi afiliată Brigăzii Sultan Murad, o grupare jihadistă pro-turcă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 25 noiembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Ministerul Transporturilor a publicat pe pe site-ul său, pe 22 noiembrie 2022, proiectul unei ordonanțe de urgență care vizează înființarea unei noi companii feroviare de stat – Carpatica Feroviar SA. Înființarea acestei noi companii vine pe fondul problemelor pe care le are CFR Marfă, mai ales din cauza unui ajutor de stat pe care va trebui să îl ramburseze, și în al doilea rând pentru că transportul pe calea ferată a devenit vital, în contextul războiului din Ucraina.
Reputatul general american Robert E. Wheeler a oferit în exclusivitate DefenseRomania un interviu în care a abordat diferite teme, inclusiv prezența militară permanentă a trupelor americane în Românie.
Începând din 10 octombrie, Federația Rusă a lansat lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Fostul premier britanic Boris Johnson a declarat că atitudinile națiunilor occidentale au variat foarte mult înainte ca Rusia să-și lanseze aşa-zisa "operațiune militară specială" în Ucraina pe 24 februarie, criticând pozițiile Franței, Germaniei și Italiei cu privire la acest război.
Administrația Biden a anunțat joi o serie de noi sancțiuni și măsuri suplimentare care vizează aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group, afirmând că aceasta este implicată într-un "model continuu de activități criminale grave" în Ucraina, Republica Centrafricană și Mâli. De asemenea, Statele Unite ale Americii au desemnat oficial Wagner Group drept "organizaţie criminală transnaţională" şi a blocat activele acesteia din SUA, pentru ajutorul pe care i-l acordă armatei ruse în războiul din Ucraina.
Președintele SUA, Joe Biden, ia în considerare ca luna viitoare să efectueze o vizită o ficiala în Europa, care să coincidă cu data la care se împlineşte un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, au precizat trei oficiali americani pentru presa americană. Pentru efectuarea acestei vizite sunt luate în considerare mai multe state, inclusiv Polonia, au declarat doui dintre oficiali.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Naď, a declarat, pe 26.01.2023, că Ucraina intenționează să încheie un nou contract cu Slovacia pentru furnizarea unui alt lot de obuziere autopropulsate pe roți de tip Zuzana 2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Marea Britanie speră că tancurile Challenger 2 vor ajunge în Ucraina la sfârșitul lunii martie. Acest lucru a fost declarat joi de către adjunctul secretarului britanic al apărării Alex Chalke, relatează Reuters.
Pe măsură ce aliații occidentali își intensifică livrările de armament către Ucraina, Elveția dezbate relaxarea reglementărilor sale stricte privind reexportul armamentului de producție proprie pentru a permite livrarea acestuia către unele state aflate în conflict, în anumite circumstanțe.
Războiul din Ucraina a resetat relațiile de putere la nivel global, dar în mod special în regiunea Europei, lucru remarcat și în analiza prestigioase publicații americane New York Times.
Potrivit directorului companiei americane Lockheed Martin, Frank John, deși compania nu participă în mod direct la negocierile privind o posibilă furnizare de avioane de luptă către Ucraina, aceasta a fost implicată în numeroase discuții cu anumite state care iau în considerare posibilitatea de a ajuta Kievul cu avioane F-16.
Turcia modernizează 280 de tancuri Leopard 2A4 aflate în serviciul forțelor terestre turce, precizează ziarul turc Savunma SanayiST. Tancurile modernizate vor primi un kit suplimentar de protecție T1, sisteme electronice moderne și un sistem de control al focului modernizat.
Bogdan Aurescu îi va primi vineri, pe ministrul afacerilor externe din Republica Franceză, Catherine Colonna, și pe ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, cu ocazia vizitei pe care cei doi omologi o efectuează în România.
Forțele pentru Operaţii Speciale ale armatei ucrainene au desfășurat o misiune în partea ocupată de ruşi a regiunii Herson. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, o unitate specială a Forţelor Armate Ucrainene a efectuat o incursiune în spatele liniilor inamice în zona Nova Kakhovka. Din câte se pare, ținta forțelor speciale a fost postul de comandă al armatei ruse din Herson.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în timpul unei misiuni, au descoperit pe plaja din zona localităţii Sfântu Gheorghe o mină marină, fiind declanşate procedurile specifice în astfel de cazuri.
Finlanda încearcă să se țină de înțelegerea încheiată la Summitul de la Madrid și eliberează prima licență comercială de export de material militar către Turcia din 2019 încoace.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a exprimat „speranţa” că Europa va reuşi ''să-şi recapete suveranitatea'' în viitor şi a acuzat elitele europene că apără interesele unor terţe ţări, în loc să apere interesele naţionale, transmite Agerpres, citând agenția EFE. Președintele Rusiei s-a axat pe Germania, stat despre care spune că e sub „ocupație americană”.
Vestea că tancuri occidentale moderne precum Leopard 2 germane și Abrams americane vor ajunge în Ucraina nu a fost primită prea bine în Rusia, chiar dacă există numeroase controverse cu privire la numărul de tancuri de care Ucraina are nevoie ori de momentul în care acestea vor ajunge pe front.
Forțele armate canadiene iau în considerare posibilitatea de a trimite tancuri Leopard în Ucraina și determină în prezent cantitatea de echipamente pe care o pot furniza.
În zilele de 26-27 ianuarie 2023, are loc, la Stockholm, o reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, informează Agerpres, care citează Consiliul European. Este prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.
Lockheed Martin a anunțat succesul primului zbor al F-16 Block 70 la facilitatea sa din Greenville, Carolina de Sud.
În dimineața zilei de 26.01.2023, Forțele Armate ale Federației Ruse au declanșat un nou atac masiv cu rachete de croazieră asupra teritoriului Ucrainei. Aceasta au întrebuințat, în special, rachete de croazieră cu bazare aeriană și navală. Pe întreg teritoriul ucrainean, au fost declanșate, progresiv, alerte aeriene, care avertizează asupra atacurilor cu rachete rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi occidentali rachete cu rază lungă de acţiune, precum şi avioane de luptă, după unda verde de la Washington şi Berlin pentru trimiterea de tancuri grele Kievului la capătul unor discuţii acerbe, informează Agerpres, care citează AFP.
Administrația președintelui american Joe Biden va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, ca parte a unui nou pachet de asistenţă militară de securitate în valoare de 400 de milioane de dolari, a precizat Joe Biden. Înaintea anunțului președintelui, jurnalistul Jordan Fabian de la Bloomberg, citând două surse guvernamentale americane, vorbise și el de minumum 30 de tancuri.
Serhi Popko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că 15 drone Shahed au fost doborâte în spațiul aerian al Kievului.
Sikorsky livrează al 5.000-lea "Hawk", subliniind versatilitatea și viitorul elicopterului emblematic. STRATFORD, Connecticut Sikorsky, parte a companie Lockheed Martin, a livrat vineri , 20 ianuarie 2023, cel de-al 5.000-lea elicopter în varianta "Hawk", un UH-60M Black Hawk destinat armatei SUA.
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat miercuri că Madridul este deschis să furnizeze Ucrainei tancuri Leopard 2 de fabricație germană, după ce Germania a fost de acord că statele care deţin tancuri de provenienţa germană să le poate oferi forţelor armate ucrainene.
Muniția termobarică e un subiect foarte controversat în contextul în care utilizarea bombelor cu dispersie de către Armata rusă a fost intens criticată.
Germania face ceea ce este ''necesar'' pentru a susţine Ucraina prin autorizarea livrării unor tancuri Leopard, dar doreşte să împiedice o "escaladare către un război între Rusia şi NATO", a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, după anunţul privind transferul a 14 tancuri Leopard 2 către Ucraina, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Forțele Armate ale Ucrainei s-au retras complet din orășelul Soledar, regiunea Donețk, potrivit purtătorului de cuvânt al Grupului ucrainean de Luptă Est, Serghei Cerevati.
Kabir Taneja, membru la Observer Research Foundation din New Delhi, a subliniat impactul strategic al eforturilor Iranului de a obține avioane rusești Suhoi 35 asupra Orientului Mijlociu. Taneja a afirmat că Iranul a profitat de situația actuală pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Rusia și este de așteptat să primească avioane noi de luptă Sukhoi 35. Aceste avioane vor fi prima achiziție majoră a Teheranului, a cărui flotă aeriană, în mod paradoxal, include încă vechile aeronave americane de dinaintea Revoluției din 1979, cum ar fi F-14 și F-5.
Uniunea Europeană a reușit să își reducă dependența de gazul rusesc, dar este prea devreme pentru a vorbi despre o victorie în acest sens. 2023 poate fi un an de cotitură: fie Rusia își menține o prezență minimă în sectorul energetic al U.E prin lobby și șantaj, fie se retrage definitiv de pe piața energetică europeană, cu șanse minime de a reveni.
Ambasadorul SUA la Varşovia, Mark Brzezinski, a precizat într-un interviu pentru agenţia poloneză de presă PAP ca relațiile polono-americane sunt în prezent cele mai bune din istorie și asta în ciuda faptului că, chiar la granița de est a Poloniei, avem o criză majoră de securitate, războiul dintre Rusia și Ucraina.
Germania va furniza oficial tancurile Leopard 2 Ucrainei. Anunțul a fost făcut azi, Germania depășind temerile cu privire la trimiterea de armament greu pe care Kievul le consideră cruciale pentru a respinge invazia rusă.
Șeful grupului Wagner, Yevgheni Prigojin, are o rețea de firme-paravan creată cu ajutorul societății juridice Capital Legal Services pentru a eluda sancțiunile care i-au fost impuse.
În acest moment, mai multe state europene discută despre transferul comun al unui total de 80 de tancuri de Leopard 2 către Ucraina pentru a forma cel puţin două batalioane a câte 40 de vehicule fiecare, precizează cotidianul german Spiegel.
